Curs 2

Afecțiuni ale aparatului cardiovascular

Conduita în cabinetul stomatologic:

1. Boala coronariană
 Dacă au suferit de infarct miocardic acut mai recent de 6 luni,
tratamentul stomatologic se realizează în spital;
 Pacienții cu IM cronic (mai vechi de 6 luni), angină pectorală
stabilă, cardiopatie ischemică nedureroasă pot fi tratați in cabinet;
 Se recomandă consult cardiologic înaintea prrocedurilor
stomatologice;
 Nu se întrerupe tratamentul de fond;
 Respectarea orei de programare;
 Se măsoară TA, iar dacă variază +/- 20-30 mm Hg se temporizează
tratamentul stomatologic și este recomandat consultul de
specialitate;
 Analgezie optimă;
 Sedare în cazul pacienților anxioși;
 Tratament stomatologic în poziție semișezândă în cazul
insuficienței cardiace asociate;
 Vasoconstrictori în concentrație de maximum 1:200.000
 Capsulele de nitroglicerină și oxigenul să fie la îndemână.
2. Insuficiența cardiacă cronică
 Nu se întrerupe tratamentul de fond;
 Reducerea descărcării de catecolamine endogene: evitarea
stresului așteptării prelungite, psihoterapie, ședințe scurte,
analgezie bună, sedare (nu se folosesc vasoconstrictori în cazul
bolnavilor digitalizați pentru că pot apărea tulburări de ritm grave);
 Tratament stomatologic în poziție semișezândă;
 Profilaxia endocarditei bacteriene dacă există valvulopatii asociate.
3. Tulburări de ritm cardiac
 Aritmie stabilă:
- Nu se întrerupe tratamentul de fond;
- Evitarea stresului;
- Nu se folosesc vasoconstrictori (pot provoca crize anginoase
sau tahiaritmii);
- Se va evita injectarea IV a anestezicelor.
 Aritmie instabilă:
- Tratament obligatoriu în condiții de spitalizare.
  Fibrilație atrială cronică diagnosticată:
- Se va întrerupe anticoagulantul oral;
- Nu se folosesc anestezice locale cu adrenalină la pacienții
digitalizați (risc aritmogen);
- Dacă FC > 150 bătăi/min sau FC < 60 bătăi/min se trimite la
cardiologie.
 Pacemaker cardiac:
- Consult cardiologic prealabil;
- Continuarea medicaţiei de fond;
- Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene;
- Monitorizarea TA şi a pulsului pe durata tratamentului;
- Atenţie la interferenţele câmpurilor electromagnetice
generate de diferite aparate folosite în cabinetul
stomatologic:
- Nu se folosesc:
o micromotorul acţionat electric,
o aparatul de detrartraj cu ultrasunete,
o electrocauterul monopolar (se poate folosi cauterul bipolar),
o bisturiul electric,
o pulpatestul (se testează vitalitatea cu ajutorul
temperaturilor scăzute).

4. Valvulopatiile
 Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene;
 Nu se întrerupe medicația de fond, cu excepția tratamentului
anticoagulant oral.
5. Malformații congenitale cardiace
 În cazul malformațiilor necianogene se realizează tratamente
stomatologice ambulatorii, iar în cazul malformațiilor cianogene
tratamentele stomatologice se realizează în spital;
 Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene.
6. Cardiomiopatii
 Conduita în cabinetul stomatologic depinde de gradul insuficienței
cardiace și de patologia asociată.
7. HTA
 nu se întrerupe medicaţia de fond;
 programări în cursul dimineţii;
 şedinţe scurte;
 premedicaţie sedativă după consultarea cardiologului;
 monitorizarea TA pe durata tratamentului;
  analgezie eficientă:
o soluţii anestezice cu adrenalină în concentraţie de maximum
1:100.000;
o nu se foloseşte noradrenalina ca vasoconstrictor (stimulează α-
receptorii, crescând valorile tensionale);
o nu se folosesc soluţii anestezice cu catecolamine la pacienţii ce
urmează tratamente cu α-metildopa (Aldomet).
Criza HTA:
- întreruperea tratamentului;
- suplimentarea analgeziei- local sau general;
- poziția semișezând;
- O2;
- monitorizare semne vitale;
- administrarea SL -captopril 25 mg efect în 5’;
- INTERZIS NIFEDIPIN SL - scade brusc TA, tahicardie reflexă, ischemie
miocardică, ischemie cerebrală sau renală= MOARTE SUBITA.
8. Hipotensiunea arterială cronică
 Valori repetate ale TAS < 100 mmHg;
 Evitarea folosirii adrenalinei ca adjuvant;
 Se pot folosi noradrenalina și felipresina ( cresc TA, fără a influența
semnificativ ritmul cardiac).
9. Bolile arterelor
 Ședințe scurte;
 Poziție semișezândă, evitarea poziției declive a membrelor
inferioare;
 Analgezie eficientă;
 Atenție în cazul folosirii medicației anticoagulante;
 În cazul tratamentelor stomatologice sângerânde, se vor lua
măsuri suplimentare pentru asigurarea unei bune hemostaze.
10.Bolile venelor
 În cazul insuficienței cronice a venelor superficiale sau profunde,
imobilizarea prelungită poate provoca apariția tromboflebitei;
 Ședințe scurte;
 Poziție semișezândă sau orizontală;
 Atenție la posibilul tratament anticoagulant.
 Manifestări acute cardiovasculare

Atitudinea de urgență în cabinetul stomatologic:

1. Palpitațiile
 Se va întrerupe tratamentul;
 Va fi monitorizat pulsul;
 Se va administra O2;
 Se va asigura o bună analgezie: suplimentarea anesteziei locale sau
analgetice pe cale generală;
 Pulsul se normalizează, simptomatologia dispare și nu reapare la
reluarea manoperelor stomatologice tratamentul poate fi
continuat;
 Dacă simptomatologia nu dispare sau reapare la tentativa de a
relua tratamentul se va chema ambulanța.
2. Criza de angină pectorală
 Întreruperea tratamentului;
 Așezarea pacientului în poziție semișezândă cu picioarele paralele
la orizontală;
 Oxigenoterapie 4-6 l/min;
 Liniștirea pacientului;
 Monitorizarea TA și a pulsului;
 Administrarea de nitroglicerină SL (doar dacă TAS este mai mare
de 100 mmHg), iar dacă simptomatologia nu se remite și TAS se
menține peste 100 mmHg se poate repeta doza după 5 min;
 Aspirină 100-250mg mestecată sau SL (contraindicată la pacienții
cu antecedente de hemoragie digestivă superioară, ulcer gastric
sau duodenal, pacienții care urmează un tratament cronic cu
aspirină sau alt AINS)
 Persistența durerilor peste 20 min sub tratament aplicat sugerează
instalarea unui infarct miocardic.
3. Infarct miocardic
 Va fi apelată de urgenţă ambulanţa -112;
 Se va continua administrarea de O2;
 Analgetice;
 În cazul apariţiei edemului pulmonar acut se vor lua măsurile
specifice;
 Până la sosirea ambulanţei vor fi monitorizate funcţiile vitale
(respiraţie, puls, TA);
 În cazul apariţiei stopului cardiac se vor lua primele măsuri de
resuscitare.