FIZIOPATOLOGIA GENERALĂ 

250 intr
NOZOLOGIA GENERALĂ
1.Fizipatologia generală studiază:
 
a)       +   Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice tipice
b)          Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice în organe şi
sisteme
c)         Patogenia sindroamelor clinice şi entităţilor nozologice
d)     +  Modificările structurale şi dereglările funcţionale la nivel celular, tisular, sistemic şi integral
în procesele patologice tipice
e)          Modificările structurale şi dereglările funcţionale în organe şi sisteme în procesele patologice
 
2.      Fiziopatologia specială studiază:
 
a)          Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice tipice
b)    +   Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice în organe şi
sisteme
c)          Patogenia sindroamelor clinice şi entităţilor nozologice
d)          Modificările structurale şi dereglările funcţionale la nivel celular, tisular, sistemic şi integral
în procesele patologice tipice
e)      +     Modificările structurale şi dereglările funcţionale în organe şi sisteme în procesele
patologice
 
3.      Fiziopatologia clinică studiază:
 
a)          Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor   
      patologice tipice
b)          Legile generale ale originii, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei proceselor patologice în organe şi
sisteme
c)     +   Patogenia sindroamelor clinice şi entităţilor nozologice
 
d)          Modificările structurale şi dereglările funcţionale la nivel celular, tisular, sistemic şi integral
în procesele patologice tipice
e)          Modificările structurale şi dereglările funcţionale în organe şi sisteme în procesele patologice
 
4.      Etiologia generală este:
 
a)    + compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele şi condiţiile apariţiei bolii
b)    compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele apariţiei bolii
c)    compartimentul fiziopatologiei care studiază condiţiile apariţiei bolii
d)    compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele şi condiţiile apariţiei şi evoluţiei bolii
e)    compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele şi condiţiile evoluţiei bolii
 
5.      Boala poate fi cauzată de:
 
a)    + acţiunea asupra organismului a energiei
b)    + acţiunea asupra organismului a materiei
c)    + acţiunea asupra organismului a informaţiei
d)    acţiunea asupra organismului a biocâmpului heterogen
e)    acţiunea asupra organismului a aurei ostile a altei persoane
 
6.      Cauzele exogene ale bolilor sunt:
 
a)    + factori mecanici, fizici,chimici şi biologici din mediul ambiant
b)    + microflora rezidentă în intestin şi în căile respiratorii
c)    + paraziţi intestinali şi hemoparaziţi
d)    + aberaţii cromozomiale apărute la acţiunea razelor ionizante
e)    defecte genetice moştenite
 
7.      Cauzele endogene ale bolilor sunt:
 
a)    factori mecanici, fizici,chimici şi biologici din mediul ambiant
b)    microflora intestinală şi din căile respiratorii
c)    paraziţi intestinali şi hemoparaziţi
d)    aberaţii cromozomiale apărute la acţiunea razelor ionizante
e)    + defecte genetice moştenite
 
8.      Condiţiile necesare pentru apariţia bolii sunt:
 
a) +  diferite forme de energie
b)  + factorii materiali
c)   + factorii informaţionali
d) biocâmpul propriu şi biocâmpul heterogen
e)   interacţiunea dintre aura proprie cu aura ostilă a altei persoane
 
9.      Condiţiile favorabile pentru organism sunt cele care:
 
a)    favorizează acţiunea cauzei şi apariţia bolii
b)    + împiedică acţiunea cauzei şi reţine apariţia bolii
c)    diminuează rezistenţa organismului
d)    + amplifică rezistenţa organismului
e)    genotipul defectuos
 
10.  Condiţiile nefavorabile pentru organism sunt cele care:
 
a)    + favorizează acţiunea cauzei şi apariţia bolii
b)    împiedică acţiunea cauzei şi rezine apariţia bolii
c)    + diminuează rezistenţa organismului
 d)    amplifică rezistenţa organismului
e)    + genotipul defectuos
 
11.  Condiţiile exogene sunt:
 
a)    + factorii ecologici
b)    + factorii climaterici
c)    + factorii microclimaterici la domiciliu, locul de lucru
d)    + microclima psihologică în familie şi colectivele de lucru
e)    constituţia, reactivitatea şi rezistenţa organismului
 
12.  Condiţiile endogene sunt:
 
a)    factorii ecologici
b)    factorii climaterici
c)    factorii microclimaterici
d)    microclimatul psihologic în familie şi colectivele de lucru
e)    + constituţia, reactivitatea şi rezistenţa organismului
 
13.  Rolul cauzei în apariţia bolii:
 
a)    + determină posibilitatea apariţiei bolii
b)    + determină specificul bolii
c)    detremină momentul apariţiei bolii
d)    împiedică apariţia bolii
e)    accelerează apariţia bolii
 
14.  Rolul condiţiilor în apariţia bolii:
 
a)    determină posibilitatea apariţiei bolii
b)    determină specificul bolii
c)    detremină momentul apariţiei bolii
d)    + împiedică apariţia bolii
e)    + accelerează apariţia bolii
 
15.  Rolul cauzei în evoluţia bolii:
 
a)    + cauza are rol declanşator, iar ulterior boala se dezvoltă în virtutea legilor proprii
b)    + cauza are rol decisiv pe tot parcursul bolii determinând toate manifestările acesteea
c)    + cauza este prezentă pe tot parcursul bolii iar rolul ei poate fi decisiv în unele stadii şi
minim în alte stadii
d)    în toate bolile cauza provoacă doar leziunile primare, iar dezvoltarea ulterioară decurge sub
acţiunea factorilor patogenetici
e)    în toate bolile după debut prezenţa cauzei nu este obligatorie
 
16.  Leziunea reprezintă:
 
a)    dereglările funcţionale la orice nivel de organizare a organismului
b)    modificările structurale la orice nivel de organizare a organismului
c)    + combinaţie de modificări structurale şi dereglări funcţionale la orice nivel de organizare a
organismului
d)    + dishomeostazii structurale, biochimice şi funcţionale la orice nivel de organizare a
organismului
e)    + dereglări persistente şi irecuperabile ale homeostaziei structurale, biochimice şi funcţionale
 
17.  Căile de generalizare a leziunilor locale:
 
a)    + neurogenă
b)    + umorală
c)    + prin continuitate
d)    + funcţională
e) prin  intermediul câmpului biologic
 
18.  Localizarea leziunilor generale depinde de:
 
a)    + sensibilitatea diferită a structurilor organismului faţă de factorul nociv
b)    + calea de excreţie a substanţelor toxice din organism
c)    + afinitatea (tropismul) factorului patogen faţă de structurile organismului
d)    + microecologia favorabilă pentru factorii biologici
e)    intensitatea acţiunii factorului patogen
 
19.  Variantele posibile ale interrelaţiilor dintre leziunile generale şi cele locale:
 
a)    există boli cu leziuni în excluzivitate locale
b)    există boli cu leziuni în excluzivitate generale
c)    doar în unile boli există combinaţie de leziuni locale şi generale
d)    + orice boala este o integritate de leziuni locale şi generale
e)    + boala debutează cu leziuni locale sau generale, iar ulterior formează o integritate de leziuni
locale şi generale
 
20.  Factorii patogenetici prezintă:
 
a)    + efectele acţiunii primei cauze
b)    + efectele consecutive ale consecinţelor provocate de prima cauză
c)    + întreg lanţul de efecte declanşate de acţiunea primei cauze
 
d)    cauza care a provocat boala
e)    condiţiile care au favorizat acţiunea cauzei bolii
 
21.  Lanţul de cauze - efecte în patogenia bolii prezintă:
 
                a)   + totalitatea de verigi cauză-efect de la începutul bolii şi până la rezoluţa acesteea
b)    totalitatea de leziuni întâlnite pe parcursul bolii
c)    totalitatea de reacţii ale organismului întâlnite pe parcursul bolii
d)    totalitatea de leziuni şi reacţii a organismului întâlnite pe parcursul bolii
e)    + totalitatea de leziuni şi reacţii a organismului legate prin relaţii de cauză-efect întâlnite pe
parcursul bolii
 
22.  Veriga principală a patogeniei este:
 
a)    cauza care a provocat boala
b)    leziunile provocate de acţina primei cauze
c)    leziunile care au provocat nemijlocit moartea organismului
d)    + factorul patogenetic de care depinde dezvoltarea bolii şi la înlăturarea căruia dispare şi
boala
e)    factorul patogenetic provocat de acţiunea primei cauze de care depinde dezvoltarea bolii şi la
înlăturarea căruia dispare şi boala
 
23.  Terapia etiotropă a bolii este:
 
a)    + terapia orientată la înlăturarea din organism a cauzei bolii
b)       terapia orientată la înlăturarea leziunilor primare
c)    + terapia orientată la atenuarea acţiunii patogene a factorului etiologic
d)        terapia orientată la înlăturarea  verigii principale a patogeniei
e)    + imunizarea activă sau pasivă
 
24.  Terapia patogenetică a bolii este:
 
a)  terapia orientată  la înlăturarea din organism a cauzei bolii
b) terapia orientată  la înlăturarea leziunilor primare
c)   terapia orientată la atenuarea acţiunii patogene a factorului etiologic
d) + terapia orientată la înlăturarea  verigii principale a patogeniei
e)   imunizarea activă sau pasivă
 
25.  Terapia simptomatică a bolii este:
 
a)  terapia orientată la înlăturarea leziunilor primare
b)    terapia orientată la atenuarea acţiunii patogene a factorului etiologic
c)    terapia orientată la înlăturarea  verigii principale a patogeniei
d)    imunizarea activă sau pasivă
e)    + terapia orientată la înlăturarea dereglărilor care ameninţă viaţa pacientului
 
 26.  Profilaxia specifică a bolii este:
 
a)    + profilaxia prin imunizarea activă sau pasivă
b)    profilaxia prin consumul vitaminelor, oligoelementelor
c)    profilaxia prin "călirea" organismului
d)    + profilaxia eficace doar pentru o singură boală
e)    profilaxia eficace pentru mai multe boli
 
27.  Profilaxia nespecifică a bolii este:
 
a)    profilaxia prin imunizarea activă sau pasivă
b)    + profilaxia prin consumul vitaminelor, oligoelementelor necesare organismului
c)   + profilaxia prin "călirea" organismului
d)    profilaxia eficace doar pentru o singură boală
e)    + profilaxia eficace pentru mai multe boli
 
28.  Reacţia fiziologică este:
           
               a)    + adecvată specificului excitantului
            b)  + corespunde cantitativ intensităţii excitantului
                c)   + are caracter homeostatic
                d)  este inferioară intensităţii excitantului
            e)  este superioară intensităţii excitantului
 
29.  Reacţia patologică se caracterizează prin următoarele caractere:
 
a)  + nu corespunde specificului excitantului
            b)  corespunde cantitativ intensităţii excitantului
            c)  are caracter homeostatic
                d)  este inferioară intensităţii excitantului
e) este superioară intensităţii excitantului
 
30.  Reacţia normoergică:
 
                a) este adecvată specificului excitantului
            b) +  corespunde cantitativ intensităţii excitantului
                c)  are caracter homeostatic
                d)  este inferioară intensităţii excitantului
            e)  este superioară intensităţii excitantului
 
31.  Reacţia hipoergică:
           
                a) este adecvată specificului excitantului
            b)  corespunde cantitativ intensităţii excitantului
            c)  are caracter homeostatic
               d) + este inferioară intensităţii excitantului
e) este superioară intensităţii excitantului
 
32.  Reacţia hiperergică:
           
               a) este adecvată specificului excitantului
            b)  corespunde cantitativ intensităţii excitantului
            c)  are caracter homeostatic
 d)  este inferioară intensităţii excitantului
            e) + este superioară intensităţii excitantului
 
33.  Reacţia adaptativă este:
 
a)  + reacţia orientată spre supravieţuirea organismului în condiţii noi de existenţă
b)    reacţia orientată spre preîntâmpinarea sau atenuarea acţiunii factorului nociv asupra
organismului, înlăturarea acestuia din organism
c)    reacţia orientată spre asigurarea homeostaziei funcţiionale dereglată de lezunile unor structuri
prin hiperfuncţia altor structuri sinergiste
d)    reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale
e)    reacţiile orientate spre modificarea genotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă
 
34.  Reacţia compensatorie  este:
 
a)    reacţia orientată spre supravieţuirea organismului în condiţii noi de  
      existenţă
b)    reacţia orientată spre preîntâmpinarea sau atenuarea acţiunii factorului nociv asupra
organismului, înlăturarea factorului patogen din organism
c)    + reacţia orientată spre asigurarea homeostaziei funcţiionale în lezunile unor structuri prin
hiperfuncţia altor structuri sinergiste
d)    reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale
e)    reacţiile orientate spre modificarea genotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă
 
35.  Reacţia protectivă este:
 
a)   reacţia orientată spre supravieţuirea organismului în condiţii noi de existenţă
b)    + reacţia orientată spre preîntâmpinarea sau atenuarea acţiunii factorului nociv asupra
organismului, înlăturarea factorului patogen din organism
c)    reacţia orientată spre asigurarea homeostaziei funcţiionale în lezunile unor structuri prin
hiperfuncţia altor structuri sinergiste
d)    reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale
e)    reacţiile orientate spre modificarea genotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă
 
36.  Reacţia reparativă este:
  
a)  reacţia orientată spre supravieţuirea organismului în condiţii noi de existenţă
b)    reacţia orientată spre preîntâmpinarea sau atenuarea acţiunii factorului nociv asupra
organismului, înlăturarea factorului patogen din organism
c)    reacţia orientată spre asigurarea homeostaziei funcţiionale în lezunile unor structuri prin
hiperfuncţia altor structuri sinergiste
d)    + reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei
structurale
e)    reacţiile orientate spre modificarea genotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă
 
37.  Perioadele tipice ale bolii sunt:
 
a)    latentă
b)    prodromală
c)    + desfăşurării complete a bolii
d)    rezoluţiei
e)    exacerbării
 
38.  Caracteristica perioadei latente a bolii:
 
a)    + lipsa oricăror manifestări clinice
b)    ipsa manifestărilor specifice
c)    prezenţa manifestărilor nespecifice
d)    prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice
e)    dispariţia manifestărilor bolii
 
39.  Caracteristica perioadei prodromale a bolii:
 
a)    lipsa oricăror manifestări
b)    + lipsa manifestărilor specifice
c)    + prezenza manifestărilor nespecifice
d)    prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice
e)    dispariţia manifestărilor bolii
 
40.  Caracteristica perioadei desfăşurării complete a bolii:
 
a)    lipsa oricăror manifestări
b)    lipsa manifestărilor specifice
c)    prezenza manifestărilor nespecifice
d)    + prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice
e)    dispariţia manifestărilor bolii
 
41.  Caracteristica perioadei de rezoluţie a bolii:
 
 a)    lipsa oricăror manifestări
b)    lipsa manifestărilor specifice
c)    prezenza manifestărilor nespecifice
d)    prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice
e)    + dispariţia manifestărilor clinice ale bolii
 
42.  Procesul patologic include:
 
a)    totalitatea de leziuni provocate de acţiune primei cauze  
b)   totalitatea de leziuni provocate de acţiunea primei cauze plus factorii patogenetici ulterori
c)  +             totalitatea de leziuni provocate de acţiunea primei cauze plus factorii patogenetici
ulteriori plus reacţiile protective, compensatoare şi reparative
d)    tortalitatea de leziuni locale
e)    tortalitatea de leziuni locale plus leziunile generale
 
43.  Boala reprezintă:
 
a) + îmbinare de leziuni şi reacţii homeostatice ale organismului
b) + îmbinare de leziuni locale şi generale
c) +îmbinare de modificări structurale şi dereglări funcţionale
d) +îmbinare de procese patogenetice şi sanogenetice
e)    procesul patologic localizat într-un organ
 
44.  Cercul vicios în patogenie prezintă:
 
a)    totalitatea de cauze şi efecte care formează lanţul patogenetic.
b)  + anţ închis de cauze şi efecte în care ultima cauză provoacă efect similar cu  efectul primei
cauze
c)    + lanţ închis de cauze şi efecte ce se automenţine şi se aprofundează progresiv
d)     + lanţ închis de cauze şi efecte care poate fi lichidat doar prin intervenţii  medicale
e)    totalitatea de procese patologice în cadrul unei boli legate prin relaţii              
      cauzale
Hipoxia
1.      Ce tip de hipoxie se dezvoltă în boala alpină?
 
a)    exogenă normobarică
b)    exogenă hiperbarică
c) + exogenă hipobarică
d)    respiratorie
e)    histotoxică
 
2.      Ce tip de hipoxie se atestă în rezultatul dereglării proceselor de utilizare intracelulară a
oxigenului?
 
 a)    + histotoxică
b)    cardiogenă
c)    respiratorie
d)    interstiţială
e)    anemică
 
3.      Hipoxia hemică se dezvoltă în stări patologice ca:
 
a)    + hemoliza, hemoragii, inhibiţia eritropoiezei
b)    + intoxicaţiile cu CO
c)    intoxicaţiile cu benzol, amidopirină, sulfanilamide, fenacetină
d)    insufucienţa cardiacă
e)    insuficienţa vasculară
 
4.      Hipoxia circulatorie hipermetabolică (relativă) se dezvoltă în cadrul:
 
a)    + efortului fizic
b)    + tireotoxicozei
c)    + hipertermiei
d)    micşorării volumului sângelui circulant
e)    aritmiilor cardiace
 
5.      Hipoxia histotoxică de dezvoltă ca rezultat al următoarelore fenomene cu excepţia:
 
a)    inactivararea citocromoxidazei
b)    tulburarea sintezei enzimelor lanţului respirator
c)    decuplarea proceselor de oxidare şi fosforilare
d)    alterarea mitocondriilor
               e)     + intoxicaţii cu CO
 
6.      Cianoza apare în toate tipurile de hipoxii cu excepţia:
 
a) + hipoxia histotoxică
b)    hipoxia respiratorie
c)    hipoxia circulatorie
d)    hipoxia hipoxică
e)    hipoxia mixtă
 
7.      Care structură este cea mai sensibilă la hipoxie?
 
a)    oasele
b) + ţesutul nervos
c)    ţesutul conjunctiv
d)    cartilagele
 e)    muschii striaţi
 
8.      Hipoxia respiratorie apare în rezultatul:
 
a)    scăderii presiunii parţiale a oxigenului in aerul inspirat
b) + dereglările  respiraţiei externe cu scăderea presiunii oxigenului în sânge 
c)   stenozei aortale
d)    creşterii activităţii enzimelor lanţului respirator
e)    hipertireoză
 
9.      La scăderea presiunii parţiale a O2 în sângele arterial până la 40-20 mmHg se instalează:
 
a) + coma cerebrală
b)    coma hepatică
c)    coma eclamptică
d)    coma tireotoxică
e)    coma diabetică
FP celulei, țesuturilor
 
1. Care sunt cauzele eventuale ale leziunilor celulare primare?
 
a. defectele ereditare
b. + factoriii nocivi exogeni
c. + factoriii nocivi endogeni
d. dishomeostaziile intracelulare
e. + dishomeostaziile generale
 
 
2. Care sunt cauzele eventuale ale leziunilor celulare secundare?
 
a. defectele ereditare
b. factoriii nocivi exogeni
c. factoriii nocivi endogeni
d. + dishomeostaziile intracelulare
e. dishomeostaziile generale
 
3. Leziunile căror structuri ale membranei citoplasmatice dezintegrează celula?
 
a. + fosfolipidelor membranare
b. + canalelor membranare
c. + receptorilor membranari
d. + pompelor membranare
e. receptorilor hormonali citoplasmatici
 
 4. Ce dishomeostazii intracelulare apar la sistarea funcţiei pompelor ionice membranare?
 
a. + creşterea concentraţiei ionilor de Ca în hialoplasmă
b. creşterea concentraţiei ionilor de K în hialoplasmă
c. + creşterea concentraţiei ionilor de Na în hialoplasmă
d. creşterea concentraţiei ionilor de Ca în reticulul endoplasmatic
e. creşterea concentraţiei ionilor de K în mitocondrii
 
5. Ce dishomeostazii intracelulare apar la deschiderea necontrolată a canalelor ionice membranare?
 
a. + creşterea concentraţiei ionilor de Ca în hialoplasmă
b. creşterea concentraţiei ionilor de K în hialoplasmă
c. + creşterea concentraţiei ionilor de Na în hialoplasmă
d. creşterea concentraţiei ionilor de Ca în reticulul endoplasmatic
e. creşterea concentraţiei ionilor de K în mitocondrii
 
6. Care sunt consecinţele anihilării gradienului intra- şi extracelular a ionilor de Na?
 
a. creşterea potenţialului membranar
b. + scăderea potenţialului membranar
c. + creşterea excitabilităţii celulelor excitabile
d. + tumefierea celulei
e. tumefierea mitocondriilor
 
7. Care sunt consecinţele anihilării gradienului intra- şi extracelular a ionilor de K?
 
a. creşterea potenţialului membranar
b. + scăderea potenţialului membranar
c. + creşterea excitabilităţii celulelor excitabile
d. scăderea excitabilitţăii celulelor excitabile
e. + tumefierea mitocondriilor
 
8. Care sunt consecinţele anihilării gradienului transmembranar a ionilor de Ca ?
 
a. creşterea potenţialului membranar
b. scăderea potenţialului membranar
c. + activarea nesancţionată a enzimelor intracelulare
d. relaxarea miocitelor
e. + contracţia miocitelor
 
9. Care sunt consecinţele activării fosfolipazelor nespecifice intracelulare?
 
a. scindarea proteinelor intracelulare şi iniţierea autolizei celulare
b. scindarea nucleoproteidelor şi iniţierea apoptozei
 c. scindarea compuşilor macroergici şi penuria energetică
d. + catalizează hidroliza acizilor grași membranari
e. demararea glicolizei anaerobe
 
10. Care sunt consecinţele activării ATP-azelor intracelulare?
a. scindarea proteinelor intracelulare şi iniţierea autolizei celulare
b. scindarea nucleoproteidelor şi iniţierea apoptozei
c. + scindarea nesancţionată a compuşilor macroergici şi penuria energetică
d. scindarea fosfolipidelor membranare
e. demararea glicolizei anaerobe
 
11. Care sunt consecinţele activării proteazelor intracelulare?
a. scindarea compuşilor proteici intracelulari şi iniţierea autolizei celulare
b. + scindarea nucleoproteidelor şi iniţierea apoptozei
c. scindarea compuşilor macroergici şi penuria energetică
d. scindarea fosfolipidelor membranare
e. demararea glicolizei anaerobe
 
12. Care sunt consecinţele activării nucleoproteinazelor intracelşulare?
 
a. scindarea proteinelor intracelulare şi iniţierea autolizei celulare
b. + scindarea acizilor nucleici şi iniţierea apoptozei
c. scindarea nesancţionată a compuşilor macroergici şi penuria energetică
d. scindarea fosfolipidelor membranare
e. demararea glicolizei anaerobe
 
13. Care sunt sursele de enzime celulare circulante în sânge?
 
a. glandele exocrine intacte
b. glandele endocrine intacte
c. celulele  cu mutaţii 
d. absorbţia din lumenul tractului digestiv
e. + orice celulă lezată
 
14. Care este originea enzimelor digestive circulante în sânge?
 
a. + translocarea din glandele digestive lezate
b. translocarea din glandele endocrine intacte
c. sunt produse de celulele  cu mutaţii 
d. absorbţia din lumenul tractului digestiv
e. eliberarea din orice celulă lezată
 
15. Care este semnificaţia creşterii activităţii enzimelor intracelulare în sânge?
 
 a. activizarea proceselor metabolice intracelulare
b. activizarea proceselor metabolice din mediul intern
c. activizarea proceselor digestive
d. + leziuni celulare
e. diminuarea activităţii sistemelor antienzimatice
 
16. Definiţia apoptozei
 
a. + moartea fiziologică a celulei
b. moartea violentă a celulei
c. + moartea programată a celulei
d. moartea accidentală a celulei
e. anabioza celulară
 
17. Definiţia morţii programate a celulei
 
a. moartea celulei iniţiate de programul genetic al speciei animale
b. + moartea celulei iniţiate de programul genetic celular
c. moartea celulei iniţiate de programul tanatogen extrinsec
d. moartea celulei iniţiate de programul sistemului imun
e. moartea celulei iniţiate de programul sistemului endocrin
 
18. Semnificaţia biologică a apoptozei
 
a. + menţinerea homeostaziei cantitative a populaţiei celulare
b. + menţinerea homeostaziei calitative a populaţiei celulare
c. menţinerea entităţii biologice a individului
d. menţinerea entităţii biologice a speciei
e. menţinerea programului morţii individului
 
19. Care este semnificaţia apoptozei?
 
a. apoptoza întotdeauna este un proces fiziologic şi nu necesită intervenţii medicale
b. apoptoza întotdeauna este un proces patologic şi necesită corecţie medicală
c. + apoptoza este un proces fiziologic în cazul în care menţine homeostazia populaţiei
celulare
d. + apoptoza este un proces patologic în cazul în care dereglează homeostazia populaţiei
celulare şi urmează a fi stopată sau declanşată
e. apoptoza este un proces înscris în cadrul morţii fiziologie a organismului
 
20. Care sunt consecinţele generale pentru organism a necrozei?
 
a. moartea celulei prin necroză nu antrenează consecinţe nefaste pentru alte structuri ale
organismului
 b. moartea celulei prin necroză antrenează consecinţe nefaste doar pentru organul în care
apare
c. + moartea celulei prin necroză antrenează consecinţe nefaste pentru întreg organismul
d. + moartea celulei prin necroză antrenează reacția fazei acute.
e. + moartea celulei prin necroză antrenează reacția febrilă
 
21. Care sunt consecinţele generale pentru organism a apoptozei ?
 
a. moartea celulei prin apoptoză nu antrenează modificări cantitative în populațiile de celule
b. moartea celulei prin apoptoză nu antrenează modificări calitatve în populațiile de celule
c. + moartea celulei prin apoptoză dereglată antrenează dezechilibrul proceselor de mitoză
d. + moartea celulei prin apoptoză nu antrenează consecinţe nefaste pentru alte structuri ale
organismului
e. moartea celulei prin apoptoză antrenează consecinţe nefaste pentru întreg organismul
 
22. Definiţia necrozei
a. moartea fiziologică a celulei
b. + moartea violentă a celulei în organismul viu
c. moartea programată a celulei
d. mecanism de menţinere a  homeostaziei cantitative a populaţiei celulare
e. mecanism de menţinere a  homeostaziei calitative a populaţiei celulare
 
23. Noțiunea reversibilităţii necrozei celulare
a. necroza demarată este un proces ireversibil
b. necroza este un proces care poate reversa în mod spontan
c. necroza este un proces revesibil prin intervenţii medicale indiferent de stadiul necrozei
d. necroza este un proces care poate reversa prin intervenţii medicale doar până la
afecţiunea nucleului
e. + necroza este un proces care poate reversa prin intervenţii medicale doar până la
afecţiunea mitocondriilor
 
24. Care sunt consecinţele generale pentru organism a necrozei celulare?
a. moartea întregului organism
b. + enzimemia
c. + hiperkaliemia
d. hipernatriemia
e. + citokinemia
 
25. Care este caracteristica regenerării fiziologice?
 
a.       + este provocată de factori fiziologici
b.      + este provocată de factori patogeni
c.       + produsul celular al regenerării corespunde specificului populaţie celulare gazdă
d.      produsul celular al regenerării diferă calitativ  de specificului populaţie celulare gazdă
 e.       + volumul populaţiei regenerate este adecvat funcţiei organului
 
26. Care este caracteristica regenerării patologice?
 
a.       este provocată de factori fiziologici
b.      + este provocată de factori patogeni
c.       produsul celular al regenerării corespunde specificului populaţie celulare gazd