Boala parodontala debuteaza in jurul varstei de 30-35 ani.

Primele
semne pe care le remarca pacientul sunt: dezgolirea treptata a
dintilor, retragerea gingiei si expunerea treptata a unei zone mai
galbene care este de fapt radacina dintelui.

Pacientii observa ca apar spatii intre dinti la nivelul gingiei, spatii pe care nu le aveau
inainte. De obicei apare sensibilitatea dentara la rece deoarece se dezveleste radacina
dintelui care este sensibila.

Aceasta retragere gingivala este de obicei prezenta la toti dintii, uniform. Daca
retragerea gingiei este limitata doar la un dinte sau la un grup de 2-3 dinti atunci nu
este parodontoza ci exista o cauza locala a retractiei.

Cauzele parodontozei

Principalele cauze care determină în mod direct apariţia parodontozei sunt placa
bacteriană şi tartrul, însă sunt incriminaţi şi factori genetici, factori hormonali şi
factori de mediu. Anumite boli, de exemplu diabetul, şi anumite medicamente pot, de
asemenea, favoriza instalarea parodontozei. O contribuţie majoră o are şi stilul de
viaţă, în special alimentaţia nesănătoasă şi fumatul, considerat factor de risc major în
bolile parodontale.

Trebuie precizat ca toti pacientii cred ca doar gingia are probleme. Realitatea este ca
gingia se retrage deoarece osul se resoarbe. In cadrul evolutiei bolii parodontale se
intampla o retragere a osului iar gingia fiind lipita de os, merge dupa el deci se retrage
si ea. Pacientii remarca gingia dar de fapt treaba e mai grava in sensul ca osul nu mai
e. Si acesta este motivul aparitiei mobilitatii dentare. Cand osul se pierde in cantitati
mari, dintele nu mai are stabilitate deoarece se dezgoleste de os si se misca din ce in
ce mai rau. Moment in care pacientii nici nu se mai spala bine pe dinti pentru ca au
dureri si le e si teama sa nu-i deranjeze mai rau.

Tratamentul acestei boli trebuie inceput imediat ce pacientii sesizeaza primele goluri
dintre papilele dentare. Se fac igienizari foarte amanuntite, se monitorizeaza pacientul
la 4 luni. Igiena de acasa este extrem de importanta fiind raspunzatoare in proportie de
peste 80% de reusita unui tratament de mentinere cat mai mult timp a dintilor in gura.
De asemenea este obligatorie ca pacientii sa foloseasca paste de dinti si ape de gura
speciale, ce contin clorhexidina -un antiseptic care reduce prezenta bacteriilor din
gura. Acesti pacienti trebuie sa vine la cabinet o data la 4 luni pentru control,
monitorizare si igienzare profesionala.

Din experienta mea in clinica de peste 25 ani pot sa spun ca mai putin de 5% din
pacientii pe care i-am gasit cu parodontoza s-au tinut de tratament. Cu toate ca le-am
explicat in amanunt si i-am constientizat despre riscul pierderii dintilor, majoritatea
uita sa vina chiar daca noi le reamintim si insistam sa revina la controale. In primii ani
de debut al bolii cand dintii inca nu se misca pacientii cred ca refuza sa creada si sa
accepte diagnosticul pentru ca ei nu au inca dureri si nici nu se misca dintii. Din
pacate ei reapar in cabinet dupa 2-3 ani cand se conving, cand deja dintii se misca si
cand nu mai se poate face ceva pentru a-i salva.
Diagnosticul cert se pune pe examen clinic si radiologic- radiografie panoramica. Pe
radiografia panoramica se vede cel mai bine nivelul osului si prezenta sau nu a
pungilor de pe langa dinti si adancimea lor.

Tratamentul concret consta in detartraje si igienizari frecvente, curatirea si chiuretajul

pungilor parodontale sau in cazuri avansate curatirea intregii arcade printr-o
interventie chirurgicala numita operatie cu lambou care se poate face odata la toata
arcada dentara. Aceste interventii trebuie facute doar de specialistii parodontologi sau
chirurgi dento alveolari care au experienta in manipularea tesuturilor gingivale, aceste
operatii necesitand cunoasterea unor tehnici speciale de de incizie si suturi specifice
mucoaselor si bolii parodontale.

Chiuretajele inchise nu aduc beneficii, ele nefacandu-se in camp deschis, cu lambou,

nu se poate face o curatire perfecta, pungile dentare persistand si chiar agravandu-se.

Pacientii care vin regulat au sanse de mentinere a dintilor in gura mult mai multi ani
decat cei care se neglijaza. Si foarte important este de asemenea sa se identifice
momentul ideal in care trebuie scosi dintii mobili si inlocuiti cu implanturi dentare.
Parodontoza nu se vindeca. De aceea odata confirmat diagnosticul, pacientul trebuie
sa fie constient ca 100% ajunge la implanturi. Daca se va amana prea mult acest
moment un va mai exista os suficient pentru introducerea implanturilor si solutiile
raman doar 2: proteza totala sau aditii mari osoase pentru refacerea osului pierdut,
procedeu foarte costisitor si care nu reuseste intodeauna in procentele dorite.

In concluzie, pacientii trebuie sa retina ca ingrijirea acestei boli tine mult de

responsabilitatea lor de a veni regulat la control chiar daca ei nu considera(!!!) ,
folosirea acasa a produselor cu clorhexidina si a dusurilor bucale obligatoriu, alegera
unor medici specialisti parodontologi sau chirurgi dento-alveolari care vor sfatui
pacientul care e momentul optim de trecere de la dinte mobil la implant cand inca mai
este os si nu s-a pierdut complet. Este un moment greu pentru pacient sa renunte la
dintii lui si sa accepte implanturile, dar el trebuie sa fie constientizat de medic ca
dintii de vor pierde 100% si de aceea acest moment nu trebuie ratat.

Intaresc in final ca pacientul cu boala parodontala trebuie sa intre in cabinet la

controale o data la 4-6 luni obligatoriu, moment in care se face o evaluare a igienei,
resorbtiei, a adancimii pungilor, se decide interventia de curatire a lor si de aceea
aceasta monitorizare este necesara si benefica pt pacient.

Pacientii care nu se tin de tratament si nu considera ca este nevoie sa vina la aceste

controale vor pierde dintii mult mai repede din cauza agravarii boli si prin lipsa
tratamentului adecvat.