SEMIOLOGIE MEDICALA

Semiologia aparatului digestiv

SEMIOLOGIA GURII SI FARINGELUI

ANAMNEZA

- factori mecanici – lucrari stomatologice

- factori chimici – acizi, baze, medicamente

- factori termici

- factori infectiosi – locali/generali

- boli generale – DZ, scorbut, leucemii, sd hemoragipare

SIMPTOME

- gust neplacut – amar (afectiuni hepatobiliare), metalic (afectiuni

dentare)

- halena – igiena, stomatite, intoxicatii cu plumb, bismut

- dureri – spontane (permanente/ocazionale), provocate (alimentatie)

- tulburari de salivatie - hipersalivatie (sialoree): stomatita mercuriala,

saturniana, tabes, turbare, encefalita

- asialoree: deshidratare, intoxicatii cu

beladona

- disfagie – afectiuni faringiene

1
EXAMEN OBIECTIV

INSPECTIE

- buze: ragade, carcinom

- cavitate bucala (spatula): mucoasa bucala, gingiile

-culoare palida – anemii, rosii – gingivite, lizereu – Pb),

-retractie – paradontoze, sangerari, granuloame, inflamatii

- dinti (32):

- anomalii de implantare,

-anomalii de marime,anomalii de forma (sifilis),

-existenta de carii

- limba: miscari, existenta de pareze,

depozite, depapilari,

- faringe (cu ajutorul unui apasator de limba): eritem/edem

- faringite, eroziuni, pseudomembrane, puroi

INVESTIGATII

EXUDAT FARINGIAN: frotiu, culturi

BIOPSII

EXAMENUL SALIVEI

EXAMENE RADIOLOGICE (stomatologie)

STOMATITELE

- definitie: inflamatia mucoasei bucale

- primitive / secundare : afectiuni generale (DZ, pelagra,

leucemii, avitaminoze, IRC), tratament antibiotic prelungit

2
 FORME

- eritematoasa (catarala): roseata difuza + tumefiere +

depozite (alb-galbui)

- ulceroasa (ulceromembranoasa): ulceratii neregulate pe

fond membranos – boli hematologice, intoxicatii cu metale

grele (Bi, As)

- veziculo-ulceroasa: aftoza, herpes, zona zoster

- gangrenoasa: rara (la imunodeprimati), febrila, infectii

grave cu anaerobi

ANGINELE

- definitie: afectiuni inflamatorii ale faringelui + alterarea starii

generale, febra, frisoane, cefalee, mialgii

FORME

- eritematoasa (catarala): bacteriana, virala, in cadrul unor

boli (scarlatina)

- eritemato-pultacee: fond eritematos + mici pete alb-galbui,

agent etiologic streptococul beta hemolitic (! RAA)

- flegmonoasa: flegmon amigdalian – abces unilateral,

evolueaza cu stare generala alterata, disfagie, trismus,

adenopatie

- pseudomembranoasa: false membrane aderente, la bolnavi

cu imunitate scazuta, boli hematologice

- herpetica: mici vezicule pe fond eritematos

SEMIOLOGIA ESOFAGULUI
3
SIMPTOME: SD ESOFAGIAN

1. disfagie - progresiva: solide – lichide

2. durere - retrosternala, constrictiva, in timpul

meselor + disfagie

- pirozis retrosternal – RGE

3. regurgitatia - in stenoze, diverticuli + varsatura

esofagiana

4. varsatura esofagiana - alcalina (nu acida): mucus,

saliva, alimente nedigerate

+/- sange, tesut necrozat, sfacelat (in cancerul esofagian)

EXAMENUL OBIECTIV

INSPECTIE GENERALA

- scadere in greutate, deshidratare (stenoza

esofagiana, cancerul esofagian)

INSPECTIE LOCALA

- cavitate bucala + faringe: leziuni (ingestie

substante caustice)

EXAMENE PARACLINICE

1. examenul radiologic – cu pasta baritata: tulburari functionale

(spasme

esofagiene), modificari anatomice

(stenoze,

diverticuli, dilatatii)

2. esofagoscopia - pregatire prealabila + anestezie locala

4
 - contraindicatii: bolnav necooperant, cifoze,
cifoscolioze, sd

coronariene acute, instabilitate hemodinamica

- se evidentiaza: aspectul mucoasei esofagiene

(tumori,

varice), stenoze, diverticuli, corpi straini, hernii

+ recoltare biopsii

3. manometrie, pH metrie – prin cateterism esofagian

4. ecografie

5. CT

6. RMN

SINDROAME

TULBURARI MOTORII ALE ESOFAGULUI

- spasmul

- reflux gastroesofagian

HERNIA HIATALA

ESOFAGITELE

STENOZELE ESOFAGIENE

CANCERUL ESOFAGIAN

TULBURARI MOTORII ALE ESOFAGULUI

SPASMUL ESOFAGIAN DIFUZ

- simptome: disfagie, durere retrosternala

intermitenta

- apare mai frecvent la femeile in varsta

- radiologic: zone de ingustare alternand cu zone

5
 de dilatare esofagiana (aspect de

“tirbuson”)

- contractii neperistaltice

TULBURARI MOTORII ALE ESOFAGULUI

REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

- trecerea intermitenta/permanenta a unei parti a continutului

gastric in

esofag prin insuficienta presiunii de inchidere a sfincterului

esofagian

inferior

- factori de risc: obezitatea, ridicarea de greutati, intubatia

naso-

gastrica, interventii chirurgicale pe stomac

- simptome: pirozis (accentuat de pozitia culcat, postprandial,

ingestia

de grasimi, alcool, citrice), regurgitatii (accentuate de pozitia

culcat)

+/- dureri retrosternale

- paraclinic - radiologic: tranzit baritat + Trendelemburg

- esogastrofibroscopia – esofagita de reflux

- testul perfuziei acide

- pH-metrie

HERNIA HIATALA

- trecerea in torace prn hiatusul diafragmatic a unei

6
 portiuni din stomac

- pot fi: intermitente/permanente

- simptome: pirozis, regurgitatii, durere, disfagie la

prima inghititura

- paraclinic - Rx cu bariu + Trendelemburg

- esogastrofibroscopia

ESOFAGITELE

ESOFAGITELE ACUTE

- 70% apar datorita ingestiei accidentale/voluntare de

acizi/baze (soda caustica, acid clorhidric, acid sulfuric)

- debut brusc cu dureri intense bucofaringiene, retrosternale,

epigastrice, disfagie, hipersalivatie, anxietate, paloare,

dispnee +/-subfebrilitate (leziuni necrotice)

- examen obiectiv: leziuni ulcerative → perforatii

- evolutie: stricturi esofagiene

ESOFAGITELE CRONICE

- reflux acid / alcalin (suc pancreatic)

- endoscopic: eroziuni de diferite dimensiuni

STENOZELE ESOFAGIENE

- ingustare permanenta

- secundare: esofagitei de reflux – stenoza peptica,

esofagitei postcaustice – stenoza postcaustica,

stenoze maligne

- simptom principal: disfagia progresiva +/- starea

7
 de denutritie

- diagnostic pozitiv: tranzit baritat, esofagoscopie +/-

biopsie

CANCERUL ESOFAGIAN

- reprezinta 15% din cancerele digestive

- factori favorizanti: fumat, alcool, lichide fierbinti,

deficit proteic, consum scazut de vitamina A si C,

radiatii

- simptome: disfagie progresiva, regurgitatii, dureri

toracice +/- scadere ponderala, disfonie, anemie

- diagnostic pozitiv: endoscopie digestiva + biopsie,

ecoendoscopie, CT, Rx tardiv

SEMIOLOGIA GENERALA A ABDOMENULUI

TOPOGRAFIA ABDOMENULUI - ANTERIOR

- 2 linii orizontale tangente la: marginea inferioara a coastelor

si spinele iliace antero-superioare

- 2 linii verticale prin: ½ rebord costal, ½ arcade crurale

- 3 etaje abdominale – 9 regiuni

• etajul superior – 3 regiuni: epigastru, hipocondru drept,

hipocondru stang

• etajul mijlociu – 3 regiuni: regiunea ombilicala, flancul

8
 drept, flancul stang

• etajul inferior – 3 regiuni: hipogastru, fosa iliaca dreapta,

fosa iliaca stanga

TOPOGRAFIA ABDOMENULUI – POSTERIOR

- regiunea lombara dreapta/stanga

SIMPTOMATOLOGIE

- durere - difuza: peritonita, enterocolita, toxiinfectii,

ocluzii intestinale, angina mezenterica

- localizata: pe regiuni

EXAMEN OBIECTIV

INSPECTIE

- bolnav in decubit dorsal, cu bratele pe linga corp,

coapsele aduse pe abdomen

- modificari de forma, volum, aspect perete (circulatie

colaterala), contractii peristaltice

EXAMEN OBIECTIV

PALPARE

- bolnav in decubit dorsal

- se pot obtine - durere provocata

- date despre netezime, elasticitatea si

grosimea tegumentara

- delimitarea marginii inferioare a ficatului si

splinei

- semnul valului (ascita)

9
 - puncte dureroase abdominale: epigastric, cistic, zona

pancreatico-duodenala, solar, paraombilicale,

apendiculare (Morris, McBurney, Lanz), ovariene, uterin

EXAMEN OBIECTIV

PERCUTIE

- matitate - normal la nivelul ficatului si vezicii

urinare pline

- patologic: lichid de ascita, sarcina,

glob vezical, tumori

- hipersonoritate - normal in cazul cresterii

continutului aeric (meteorism)

- patologic: pneumoperitoneu

EXAMENE COMPLEMENTARE

- punctia abdominala (paracenteza)

• scop - diagnostic / terapeutic

• locul de punctionare – fosa iliaca stanga cu

bolnavul in decubit lateral stang

• materiale necesare – iod, ac pt punctie, seringa,

tub steril, eprubete

• prezenta lichidului intraabdominal = ascita →

transudat/exudat (rc Rivalta), examen citologic,

chimic, bacteriologic

EXAMENE COMPLEMENTARE
10
 - ecografia abdominala bidimensionala

• evidentiaza - organe parenchimatoase: ficat, splina, pancreas,

rinichi

- organe cavitare: vezica biliara, stomac, vezica

urinara

- cai biliare

- vase sangvine

- radiografia - abdominala pe gol: nivele hidroaerice (ocluzia

intestinala)

- tranzit baritat

EXAMENE COMPLEMENTARE

- CT, RMN

- endoscopia digestiva: superioara/inferioara

- laparoscopia

- laparotomia

SEMIOLOGIA STOMACULUI SI DUODENULUI

11
ANAMNEZA

- componenta genetica: grup sanguin O, familii

ulcerosi

- tip personalitate A

- consum de medicamente ulcerigene (AINS),

toxice (acizi, baze), alcool, cafea, condimente

- mese neregulate, foarte fierbinti

- fumat

- interventii chirurgicale recente (ulcer de stres)

- infectii (HP)

SIMPTOMATOLOGIE

- sd de dispepsie gastrica: senzatia de presiune, plenitudine

gastrica, meteorism

- sd dureros epigastric

• iradiere: dorsala, hipocondrul dr/stg

• intensitate: variabila

• caracter: jena, arsura, durere violenta

• durata perioadelor dureroase: zile, saptamani, continuu

• orar - in raport cu masa: in timpul mesei (gastrita),

postprandiala precoce (UG), la 1-2 ore dupa masa (UD), la

3-4 ore dupa masa (UD), la 5-6 ore dupa masa (UD)

- in raport cu anotimpul: primavara – toamna

• calmat de: ingestia de alimente, pozitie (decubit dorsal,

ortostatism, cocos de pusca), prafuri alcaline, varsatura

12
SIMPTOMATOLOGIE

- eructatia - eliminarea de gaze (pe gura)

- aerofagie (inghitire aer)

- regurgitatia - refluxul alimentelor ajunse in stomac +

senzatia de arsura retrosternala

- varsatura - eliminarea brusca a continutului stomacal (act reflex)

- frecventa

- orar: a jeun / postprandial (precoce/tardiv)

- continut: acid (UG),

biliar (afectiuni biliare),

fecaloid (ocluzie),

sangvinolent,

alimentar

SIMPTOMATOLOGIE

- hematemeza - varsatura cu sange

- aspect: “zat de cafea”, rosu inchis (sange

digerat)

+/- semne de hemoragie: paloare, ameteli,

transpiratii reci, palpitatii, hipotensiune, soc

hemoragic

- apare in: ulcer gastroduodenal, tumori

gastrice, ciroza hepatica, intoxicatii cu soda

13
 caustica, boli hemoragipare

- melena - scaun cu sange digerat: negru ca pacura

- moi

EXAMENUL OBIECTIV

INSPECTIA GENERALA

- pozitii antialgice: cocos de pusca

- tip constitutional

- starea de nutritie

- culoare tegumentara: palide (HDS), galben pai (cancer)

INSPECTIA CAVITATII BUCALE

- starea dentitiei

- aspect limba, mucoasa

INSPECTIA REGIUNII EPIGASTRICE

- bombata/retractata

PALPAREA REGIUNII EPIGASTRICE

- bolnav in decubit dorsal cu coapsele flectate, cu musculatura

relaxata si cu

respiratii linistite

- durere provocata: difuza/puncte dureroase

- clapotaj: zgomote hidroaerice (tardiv postprandial = stenoza

pilorica)

PERCUTIE

- hipersonoritate

14
EXAMENE COMPLEMENTARE

1. GASTROSCOPIA

- evidentiaza aspectul mucoasei (inflamatii, ulcere, tumori),

hernii gastrice

- recoltare biopsii

- tratamente endoscopice: injectii, electrocauterizari,

polipectomii

2. TRANZITUL BARITAT ESOGASTRODUODENAL +

TRENDELEMBURG

- pe nemancate

- evidentiaza: aspect pereti, motilitate, lichid de

hipersecretie, reflux gastroesofagian

3. ECOENDOSCOPIA

EXAMENE COMPLEMENTARE

4. TUBAJUL GASTRIC

- materiale: sonda Einhorn (lungime 1,5 m,

grosime 3-5 mm, gradata din 5 in 5 cm, cu oliva

metalica de control), seringa 20 ml, tavita renala,

eprubete, histamina, insulina

- tehnica - bolnav a jeun, in decubit lateral stang

- se introduce sonda cu oliva, bolnavul

inghite pana tubul ajunge la gradatia de 45 cm

- se aspira continutul gastric: 20-80 ml (secretie

bazala)

15
EXAMENE COMPLEMENTARE

4. TUBAJUL GASTRIC

PROBA DE STIMULARE SUBMAXIMALA SAU STANDARD

→ injectare 0,1 mg histamina/10 kg corp → recoltare suc

gastric din 15 in 15 min in eprubete diferite

PROBA DE STIMULARE MAXIMALA

→ injectare 0,4 mg histamina/10 kg corp

CALCULARE

N - secretie bazala: 1,5-4 mEq/ora

- secretie stimulata submaximal: 6-15 mEq/ora

- secretie stimulata maximala: 9-20 mEq/ora

PROBA DE STIMULARE CU INSULINA

→ IV 0,2 UI/kg corp

SINDROAME GASTRO-DUODENALE
SINDROMUL GASTRIC

- gastrita = inflamatia mucoasei gastrice

- diagnostic pozitiv: endoscopie + biopsie

- factori etiologici implicati

→ exogeni: alcool, fumat, condimente, factori termici,

16
 factori medicamentosi (AINS,CS, citostatice)

factori infectiosi (HP)

→ endogeni: autoimuni (anemia Biermer),

endocrini (sd Zolinger Elison), varsta inaintata,

metabolici (uremie)

- clasificare - acute/cronice

- antrale/fundice/pangastrice

CLASIFICARE GASTRITE

 Acute:

• -eroziv-hemoragice;

• -flegmonoase;

 Cronice:

• -microbiană Hp (tip B);

• -chimică tip C: -de reflux;

-antiinflamatoare;

-alcool;

• -atrofică: autoimună (tip A);

• -alte tipuri: -hipertrofică Ménétrièr;

-granulomatoasă;

-limfocitară;

SINDROMUL GASTRIC

GASTRITELE ACUTE

- definitie: ulceratii superficiale pe fond de eritem +/- HDS

17
 - smptomatologie: debut brusc cu dureri epigastrice, greturi,

varsaturi

- examen obiectiv: sensibilitate la palpare in epigastru +/-

HDS, hTA, semne de afectare generala

- etiologie - ingestie accidentala de acizi/baze

- alcool

- medicamente (AINS, cortizon)

- stres: traumatic, chirurgical

- reflux duodeno-gastric

GASTRITA ACUTA EROZIVA

(hemoragica)

• Etiologia:

-în 40 % medicamentoasă:

-AINS-aspirină

-Fe, Cortizon, citostatice;

-Hp;

-alcool;

Simptomatologie:

-durere(pirozis)

-HDS uneori severe

!!!gastrectomie (segmentară sau totală) de necesitate;

SINDROMUL GASTRIC

18
 GASTRITELE CRONICE

- clasificare endoscopica

→ gastrite atrofice

→ gastrite erozive

→ gastrite hipertrofice

- simptomatologie: dureri epigastrice, balonari

postprandiale, eructatii, regurgitatii, greturi,

apetit capricios

- examen obiectiv: sensibilitate in epigastru la

palpare

- diagnostic pozitiv: gastroscopie + biopsie

Gastrita cronică bacteriană

inflamaţia mucoasei gastrice predominant antrală indusă de H.pylori;

-incidenţa acestei forme creşte cu vârsta;

• Clinic: dispepsie cronică nonulceroasă (durere, greţuri,

vărsături);

Diagnosticul:

-endoscopic – leziuni de gastrită cronică antrală;

-evidenţierea infecţiei cu H.pylori( teste indirecte: ureazei,

serologic- Ac ant Hp şi directe: histologic, sau bacteriologic);

• Evoluţie: iniţial gastrită superficială → atrofică → metaplazia

intestinală = leziuni pre CC (carcinom gastric, limfom gastric non
Hodgkin-MALT);

• Prognosticul: bun în condiţiile eradicării infecţiei cu Hp;

GASTRITELE CHIMICE
19
1.→ de reflux = inflamaţia mucoasei gastrice ca o consecinţă a refluării
sucului duodenal în stomac;

-mai frecventă la ♂, la bolnavii cu stomac operat;

-inflamaţia se datorează acţiunii agresive a acizilor biliari,

lizolecitinei, enzimelor pancreatice;

Clinic: -tulburări dispeptice (sindrom dispeptic hiposten);

-anemie;

Diagnosticul:

-evidenţierea endoscopică a gastritei;

-documentarea refluxului gastro-duodenal;

Complicaţii:

-dacă apare pe fondul stomacului operat, risc crescut de CC

gastric;

-anemie;

2.→ alcoolică: -contextul clinic sugestiv;

-stigmate ale etilismului (facies, tremor, polineuropatie,

hepatopatie);

Clinic: -pituita matinală;

-tulburări dispeptice, anemie pluricarenţială;

-HDS;

3.→ medicamentoasă: expresia consumului cronic de AINS

(nesteroidiene sau steroidiene) sau şi alte droguri: Fe, săruri de K,
tetraciclină, citostatice);

Clinic:

-fenomene dispeptice ce se ameliorează, de obicei, la întreruperea

tratamentului;

-HDS;

20
 -nu există o corelaţie între manifestările clinice şi aspectele
endoscopice:

SINDROMUL DISPEPTIC

Definiţie ;Dispepsia este o digestie dificilă incluzând simptome comune

unei multitudini de suferinţe digestive, caracterizată prin prezenţa de:

• greţuri, vărsături,

• senzaţia de saţietate precoce,

• balonări postprandiale, tulburări de tranzit intestinal,

• dureri cu diverse localizări.

Sindroamele dispeptice:

-organice (au o cauză clar definită);

-funcţionale(cauză necunoscută, nedecelabilă

SEMIOLOGIA BOLII ULCEROASE

• Ulcerul = defect al mucoasei gastrice sau duodenale, care

depăşeşte în profunzime musculara mucoasei şi este înconjurat
de-un infiltrat de tip acut sau cronic.

BOALA ULCEROASĂ-EPIDEMIOLOGIE

• apare la orice vârstă, incidenţa maximă = decada a IV-a pentru UD

şi a V-a pentru UG;

• -UD este de două mai frecvent decât UG;

• -raportul B/F (sex ratio) = 1,5 la UG şi 2,2 la UD;

21
 • -mediul de provenienţă:

-UG – mediul rural

-UD – mediul urban;

• AHC = factorul genetic are rol primordial în ulcero-geneză → risc

de 2,5 ori:

-grupul sângelui OI, statusul de nonsecretor (salivă, suc gastric)

ridică riscul la 1,5 ori;

Patologie

ruperea echilibrului între:

• -factorii de agresiune (f. ulcerogeni);

-factorii de apărare (f. protectori);

Factori ulcerogeni

22
Acidul clorihidric

Pepsina

Refluxul gastro-duodenal

Infecţia cu Hp

23
Factori protectori

Inhibiţia secreţiei gastrice

(feed-back negativ)

Mucusul + bicarbonat

Factorii de refacere ai epiteliului:

-microcirculaţia;

-Pgl;

-RGF;

24
SINDROAME GASTRO-DUODENALE
SINDROMUL ULCEROS – ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

SIMPTOME

- durerea - intensitate variabila

- caracter: jena/arsura/colica abd

- localizare precisa – epigastru

- orar: UG: mincare → bine → durere

→ bine

UD: durere → mancare → bine

- in functie de anotimp:

primavara/toamna

+/- pirozis, greturi, varsaturi acide, apetit

crescut, constipatie, agitatie

SINDROMUL ULCEROS – ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

EXAMEN OBIECTIV

- inspectie – pozitie ghemuit +/- modificari ale

starii de nutritie

- palpare – sensibilitate epigastrica: la 3 cm

deasupra ombilicului (UG), paraombilical drept

(UD)

EXAMENE COMPLEMENTARE

25
 - endoscopie: evidentiaza localizarea, dimensiunile, stadiul

leziunilor ulceroase

- tranzit baritat: evidentierea nisei

- evidentierea secretiei acide crescute

- evidentierea HP

COMPLICATII

- HDS – hematemeza, melena

- perforatie – peritonita

- stenoza pilorica

-malignizare

SINDROMUL CANCERULUI GASTRIC

- pacienti > 50 ani

- consum de alimente afumate, conservate

- antecedente de: gastrita atrofica, polipoza gastrica, stomac

operat, infectie cu HP

- simptome - durere (disconfort, jena postprandiala pana la

durere continua ce creste in intensitate), scaderea

apetitului, senzatie de satietate precoce, inapetenta

selectiva fata de carne si paine

- in formele avansate: scadere ponderala, HDS,

anemie

- diagnostic pozitiv - endoscopie + biopsie: forme

vegetante/ulcerate/infiltrative

- tranzit baritat in strat subtire: nisa/lacuna

SINDROMUL INSUFICIENTEI EVACUATORII GASTRICE

26
 - etiologie: ulcer piloric, cancer gastric, cancer cu

invadare a duodenului (neo de pancreas), stricturi

postchirurgicale/postcaustice

- simptome: debut insidios, senzatie de satietate

precoce, varsatura cu alimente din ziua

precedenta, durere, scadere ponderala progresiva

- inspectie - generala

- stare de nutritie deficitara, deshidratare

- locala – peristaltism gastric

SINDROMUL INSUFICIENTEI EVACUATORII GASTRICE

- palpare: clapotaj

- investigatii - aspiratie gastrica: dupa 12 ore de post

(cantitate mare de suc gastric si resturi

alimentare)

- examen endoscopic: dupa golire –

evidentierea leziunilor

- Rx pe gol: stomac mult dilatat

- ecografie abdominala: cantitate mare

de lichid / tumora

SINDROMUL STOMACULUI OPERAT

- ulcer postoperator

- gastrita de bont

- sd de evacuare precipitata (cu hipotensiune)

- cancerizare
27
- anemie

- denutritie

28