Managementul corporativ este ştiinţa ce studiază mecanismul şi procedurile de elaborare şi

adoptare a deciziilor de planificare, organizare, motivare şi control asupra realizării lor,

complexitatea proceselor, fenomenelor şi relaţiilor ce au loc în cadrul instituţiilor de drept-
persoane juridice bazate pe capital cumulative

A. Principii Generale:
1. centralizarea
2. decentralizarea
3. coordonarea
4. utilizarea consultantilor (finansişti, contabili, jurişti, economişti, statisticieni, etc.)

B. Principii Specifice:
1. transparenţa
2. loialitatea
3. realitatea
4. responsabilitatea
5. legalitatea

Centralizarea: managementul corporativ concentrează puterea în mâinile sale sau a unui mic
grup de persoane. Acest grup este în drept să ia decizii ce se referă la activitatea curentă a
companiei. Toate informaţiile: intrările şi ieşirile; date referitoare la capacităţile companiei;
schimbările în structura personalului şi structura acţionarilor; concurenţi, piaţă etc., sunt
concentrate/ acumulate în acelaşi loc – la Top Manageri
Astfel, dacă am evidenţia care sunt elementele de bază a modelelor de administrare corporativă,
atunci pretutindeni ar fi prezente următoarele elemente:
1. Adunarea generală a acţionarilor – organul suprem de conducere, alias proprietarii
companiei;
2. Consiliul societăţii – reprezentanţii acţionarilor (atât acţionari cât şi ne-acţionari), ce
apără interesele acţionarilor1;
3. Organul executiv – echipa managerială ce efectuează administrarea curentă a
companiei;
4. Registratorul – responsabilul pentru evidenţă corectă a deţinătorilor de acţiuni;
5. Cenzorul – organul ce efectuează analiza activităţii economico-financiară a
companiei.

Modelul managerial japonez demonstrează pe de o parte o implicare majoră a statului în

activităţile corporaţiilor naţionale pe plan local şi internaţional, pe de altă parte minimizarea
intereselor micilor acţionari, cu limitarea posibilităţii acestora în procesul de conducere. umiţii

1
Amacudari2 – persoane cu posturi de conducere în sistemul statal, care, după ieşirea la pensie,
sunt angajaţi în calitate de manageri, consultanţi în cadrul organizaţiilor private.

Ca obiect de studiu sunt:

1. acţionarii,
2. creditorii,
3. angajaţii,
4. furnizorii,
5. consumatorii,
6. organele puterii locale,
7. legislaţia în vigoare,
8. mediul internaţional.
Ca subiect de studiu sunt relaţiile economice, social politice din cadrul corporaţiei, cât şi
legăturile cu mediul înconjurător.

2
Amacudari – traducerea mot a mot este „paraşutarea” sau coborârea din ceruri, adică trecerea funcţionarilor de
stat de vârstă pensionară la serviciu în cadrul corporaţiilor particulare, asociaţiilor, organizaţiilor comerciale. Cea
mai marea reţea de „amacudari” fiind deţinută de Ministerul autoadministrării locale (cca. 3 mii persoane).