Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea „Ştiinţe Economice”

Departamentul „Administrarea Afacerilor”

Lucru individual
la disciplina ”Managment corporativ”

STUDIU DE CAZ

Istoria dezvoltarii corporatilor

Conducător ştiinţific: Raievskaia Irina, drd.,asist.univ.

Autorul
Cuprins

Introducerea

Capitolul I

Concluzii

Bibliografie
Introducerea

Actualitatea lucrarii. Strategia corporativă, conflictele corporative, structura corporativă ... Astăzi
în afacerile moldovenești (și nu numai în ea), sunt deseori utilizate concepte care conțin termenul
„corporație” și derivatele sale. Mai mult, o nouă sub-ramură de drept se dezvoltă activ - dreptul
corporativ.
Pe baza acestui lucru, este foarte important să cunoaștem istoria dezvoltării corporațiilor
republicii Moldova.

Scopul si obiectivele. Se bazeaza pe analiza dezvoltarii corporatiilor moldovenesti de perioada

initiala.

Atingerea scopului presupunea rezolvarea următoarelor obiectivelor:

Obiectul studierii.

Metodologia de cercetare. Pe parcursul lucrării, au fost elaborate și studiate literatură generală și

specială, articole și materiale ale seminariilor, precum și practică internațională.

Cuvinte-cheie
Pe baza studiilor facute pâna în prezent, cauzele/frânele unei slabe guvernante corporative în tara
noastra si totodata impedimentele în dezvoltarea unei piete de capital eficiente au fost:

1.piata de capital din moldova a aparut relativ târziu, precum marea majoritate a pietelor de
capital din Europa de Est, ca urmare a declansarii procesului de privatizare în masa, pentru a
asigura o piata lichida pentru actiunile incluse în acest proces;

2.mult timp nu a depasit acest stadiu si în plus privatizarea a decurs extrem de anevoios;

1. practica foarte slaba a managementului modern în mediul antreprenorial moldovenesc,

exceptiile fiind reprezentate de societatile listate care au un investitor institutional majoritar;

2. managerii societatilor cotate nu sunt familiarizati cu principiile guvernantei corporative si sunt

reticenti în privinta dezvaluirii anumitor informatii.

În plus, majoritatea nu apeleaza la piata de capital pentru a gasi surse de finantare, deci nu sunt
interesati de îmbunatatirea imaginii;

3. insuficientele sistemului juridic si legislativ si progresele lente în domeniul dezvoltarii

calitative a pietei de capital. De exemplu, nu există fonduri private de pensii sau fonduri
ipotecare, care au o contributie covârsitoare la dezvoltarea pietei de capital;

4. pasivitatea actionarilor, mai ales în cazul societatilor la care actionar principal este statul.

• Importanta guvernantei corporative pentru dezvoltarea pietelor de capital este incontestabila.

• O serie de cercetari recente arata ca societatile cu o buna guvernanta corporativa, masurata prin
coeficienti de tipul CGQ (calculat de International Shareholder Services) au performante
financiare cu 18,7% pâna la 23,8% mai mari decât cele cu o slaba guvernanta corporativa, în
functie de tipul de piata financiara pe care sunt cotate.

• De asemenea, pe pietele de capital dezvoltate, firmele cu standarde înalte de protectie a

actionarilor înregistreaza cresteri ale capitalizarii bursiere de pâna la 8,5%/an Printre masurile
care se pot lua în ceea ce priveste îmbunatatirea guvernantei corporative la noi în tara
mentionam:

1. cresterea eforturilor si concertarea acestora în vederea impunerii unui Cod obligatoriu de

guvernanta corporativa pentru societatile listate la BVB.

2. el trebuie foarte bine diseminat pentru ca managerii societatilor cotate sa înteleaga importanta
covârsitoare a aplicarii lui si beneficiile pe care le aduce.
3. companiile la rândul lor trebuie sa fie încurajate sa-si elaboreze coduri proprii de etica si bune
practici.

4. dezvoltarea unor societati de consultanta autorizate si a unor agentii de rating independente

care sa furnizeze contra cost analize si informatii pretioase pentru investitorii interesati;

5. cresterea activismului actionarilor si a asociatiilor oamenilor de afaceri, precum si încurajarea

unor sisteme deschise de reactie si de implicare în elaborarea de regulamente, norme, legi;

• Deşi legislaţia autohtonă se caracterizează printr-un nivel înalt de conformitate cu standardele

internaţionale ale administrării corporative, există totuşi o discrepanţă între litera legii şi situaţia
efectivă.

• Rezultatele studiului sociologic efectuat de Transparency International-Moldova in municipiul

Chişinău a arătat că aproape 47% din acţionarii respondenţi nu-şi cunosc drepturile, 36% le
cunosc parţial şi doar 17% le cunosc pe deplin.

• O situaţie identică se observă şi la capitolul privind cunoaşterea obligaţiilor de către acţionari:

circa 59% din respondenţi nu-şi cunosc obligaţiile deloc, iar 30 % le cunosc parţial

• Majoritatea acţionarilor, chestionaţi (75%) au indicat că drepturile lor nu se respectă deloc.

• Absolut diferită este viziunea managerilor intervievaţi despre drepturile acţionarilor. În opinia
lor, drepturile acţionarilor sunt respectate parţial (75%) şi deloc (17%).

• Cu părere de rău, în Republica Moldova participarea acţionarilor minoritari la luarea deciziilor

societăţilor pe acţiuni este destul de joasă ce se explică prin mai multe motive: – Necunoaşterea
drepturilor şi obligaţiilor acţionarilor, – nedorinţa conducerii companiilor de a conlucra cu
acţionarii, în special, cu cei minoritari.

• Cadrul administrării corporative trebuie să asigure dreptul acţionarilor de a avea acces deplin la
informaţiile privind activitatea companiilor în care investesc. • Printre acţionarii chestionaţi doar
35 % s-au adresat după informaţie la societatea unde sunt acţionari, iar 17 % au avut intenţii să o
facă, dar nu cunosc adresa companiei.

• Este îngrijorător faptul că 48 % din acţionarii intervievaţi nu s-au adresat după informaţii la
companiile, acţiunile cărora le deţin.

• Doar 14% din acţionarii care au solicitat informaţia au obţinut-o pe deplin, iar 86 % au avut
acces parţial şi deloc • Birocratismul administraţiei a fost indicat de către 57% acţionari ca una
din cele mai principale cauze ale accesului limitat la informaţia despre întreprindere . •
Incompetenţa, nedorinţa de a dezvălui informaţiile privind tranzacţiile de proporţie şi a celor cu
conflicte de interese fac ca acţionarii (cel mai des cei minoritari) să se confrunte cu situaţii dintre
cele mai absurde.

• Aceste atitudini pot fi calificate ca rămăşiţe ale trecutului şi pot fi depăşite prin ridicarea
culturii şi conduitei corporative.

• Dezvăluirea informaţiei reprezintă o modalitate extrem de importantă de a proteja drepturile

acţionarilor minoritari în cadrul tranzacţiilor majore.

• Studiul sociologic efectuat în municipiul Chişinău a arătat că efectele dezvăluirii informaţiilor

apreciate pozitiv de către managerii chestionaţi prevalează cu 19% asupra efectelor nedorite
menţionate în chestionar. • 32 % din managerii intervievaţi consideră că dezvăluirea
informaţiilor va contribui la îmbunătăţirea imaginii despre companie şi va ridica prin aceasta
atractivitatea faţă de investitori, iar 15 % sunt de părerea că va spori efectiv controlul asupra
managementului. • 40% din respondenţi au apreciat negativ necesitatea dezvăluirii informaţiilor
şi consideră că aceasta este utilizată pentru neutralizarea concurenţilor şi de asemenea sporeşte
cheltuielile întreprinderii • Delimitarea clară a împuternicirilor adunării generale a acţionarilor,
consiliului societăţii, organului executiv, comisiei de cenzori constituie un pilon important al
unei bune administrări corporative. • În companiile din Moldova persistă părerea că funcţia
primordială a membrilor şi preşedintelui consiliului societăţii este în primul rând de a consulta
managerii în afaceri şi de a-şi promova afacerile sale proprii prin intermediul companiei în care
activează ca membru sau ca preşedinte al Consiliului de Administraţie (cele mai ilustrative
exemple pot fi experienţele băncilor comerciale care au falimentat: Bancosind, Guineia,
Întreprizbank, Oguzbank).

Principala caracteristică distinctivă a dreptului corporativ străin în comparație cu Moldova este

nivelul ridicat al detaliilor sale, exprimat în numeroase descrieri ale diferitelor aspecte ale
creației și activităților, rezultate din numeroase precedente judiciare. Practic nu există legislație
corporativă la nivelul grupurilor de organizații din străinătate, iar principalele direcții de
dezvoltare a acesteia sunt în cadrul îmbunătățirii, schimbării și completării sistemului actual de
legislație corporativă la nivelul unei organizații individuale. Printre cele mai acute probleme în
prezent în toate modelele de drept corporatist străin, se pot distinge următoarele: - relația dintre
participanții la relațiile corporative și personalul angajat - funcționari (în principal manageri),
problema persoanelor din interior; - problema protejării intereselor participanților minoritari -
problema străinilor. 3. În prezent, nevoia urgentă este o reformă radicală a dreptului corporatist
din Moldova. În același timp, pare oportun să se țină seama de o serie de factori care afectează în
mod direct sau indirect procesul de formare a dreptului civil (și a dreptului afacerilor)
moldovenești: factori istorici, economici, politici, geografici și naționali, ca urmare a căror
condiții prealabile pentru dezvoltarea unor stabile (nu reformate) nu au putut fi formate la baza)
sisteme de drept corporativ. În general, legislația corporatistă din Moldova a fost caracterizată
de-a lungul istoriei statului și se caracterizează în prezent prin instabilitatea sa, lipsa elaborării
detaliate a unui număr de probleme critice, terminologia incorectă datorită numărului mare de
concepte și definiții de origine străină, prezența unui număr mare de conflicte juridice, absența
unei relații strânse între materiale drept și jurisprudență. 4. Cele mai controversate probleme de
reglementare legală a formelor organizatorice ale relațiilor corporative în activitatea
antreprenorială în cadrul unei organizații din legislația civilă (corporativă) includ: - aspecte
terminologice legate de clarificarea și clarificarea suplimentară a anumitor termeni și concepte,
în special conceptul de „aur. împărtășiți ”; - problemele unei definiții mai clare a compoziției
calitative a participanților (în cooperativa de producție - participarea persoanelor juridice),
compoziția cantitativă a participanților (în parteneriat deplin și parteneriat în credință); -
probleme de reorganizare a SRL și JSC; - controversa aplicării legislației fiscale organizațiilor
formate ca urmare a separării, deoarece autoritățile fiscale va fi foarte dificil să dovedească în
instanță că alocarea a fost deliberată cu scopul evaziunii fiscale; - controversa cu privire la
transformarea unei societăți pe acțiuni într-o societate pe acțiuni închisă și invers, întrucât
conversia societăților pe acțiuni în societăți pe acțiuni de diferite tipuri nu este o transformare,
deoarece nu există nicio modificare a formei juridice, dar această transformare poate fi
semnificativă atât pentru acționari, cât și pentru terți creditori ; - aspecte legate de reglementarea
dreptului de acces pentru participanții LLC și acționarii CCS la documentele contabile; -
probleme de compatibilitate a conceptului de „tranzacție majoră” din Legea cu privire la LLC și
Legea privind AO; - probleme referitoare la alinierea Legii LLC și a Legii CCM cu privire la
activitățile consiliului de administrație; - conflictul legii cu privire la acțiuni - Legea pieței
valorilor mobiliare permite acțiuni la purtător, dar Legea privind AO - nu, Codul civil nu separă
deloc acțiunile înregistrate și cele ale purtătorului; - ambiguități cu aplicarea acțiunilor
fracționate; - răspunderea imobiliară nerezolvată a depozitarului - Legea pieței valorilor
mobiliare interzice penalități pentru titlurile deținute în depozitar, Cod civil - prevede; -
probleme legate de necesitatea depunerii unui ordin de transfer registratorului la cumpărarea și
vânzarea de acțiuni; - dispoziția privind păstrarea registrului obligă să furnizeze un ordin de
transfer, în timp ce legile nu stipulează deloc această problemă; - prevederi nelegate ale Legii
privind societățile pe acțiuni și ale Legii privind protecția drepturilor și a intereselor investitorilor
cu privire la emiterea dreptului acționarilor de a cere răscumpărarea de către companie a
acțiunilor lor ca urmare a unei decizii privind subscrierea închisă; - complexitatea procedurii de
dovedire în justiție de către acționar a materialității deciziei atacate a adunării generale a
acționarilor, în cazul în care o astfel de decizie încalcă drepturile acestui acționar; - soluționarea
conflictelor dintre două grupuri de participanți cu 50% și, respectiv, 50% din voturi - un conflict
etern insolubil; - relațiile de muncă nerezolvate în AO prin Legea privind societățile pe acțiuni și
Codul muncii din Republica Moldova în ceea ce privește combinarea locurilor de muncă în alte
organizații cu persoane care acționează ca organ executiv al SA,