I.

Aplicarea legii penale in timp:

Principii generale:
a. Principiul activitatii legii pennale:
Consacrat in art 3 C pen.- Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se
afla in vigoare.Deci, o persoana poate raspunde penal pentru savarsirea unei infractiuni
numai daca la dat savarsirii legea care o prevedea era in vigoare.
b. Principiul teritorialitatii legii penale:
Consacrat in art 8 C pen. – Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul
Romaniei. Este atat de important incat este ridicat la rangul de principiu dominant, ocupa
aceasta pozitie datorita faptului ca isi are izvorul in Constitutia Romaniei,- art 1 Principiul
suveranitatii statului.
Legea penala romana, in baza acestui principiu se aplica cetatenilor romani ,dar si celor staini
care savarsesc infractiuni pe teritoriul tarii noastre.
c. Principiul interpretarii restrictive a legii penale:
Nu este consacrat in mod expres de vreo dispozitie a legii penale,dar este cristalizat in
legatura cu opera de interpretare a legii penale.
Legea penala se aplica strict situatiilor avute in vedere de legiuitor,iar organelle abilitate sa
infaptuiasca Justitia penala nu au voie sa adauge la lege in procesul aplicarii ei.

Aplicarea legii penale in timp:

a. Intrarea si iesirea din vigoare.
Art 3 Cpen. – Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat se afla in vigoare.
De la nastere si pana la punerea ei in aplicare distingem mai multe etape:
a. Adoptarea de catre parlament
b. Publicarea legii penale
c. Intrarea in vigoare
Legea penala intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in MOF si dureaza pana cand este scoasa
din vigoare.
Mai poate intra in vigoare si la o alta data decat cea a publicarii ei in MOF ,atunci cand in
cuprinsul ei se prevede o data ulterioara la care aceasta va intra in vigoare. (modalitatea intrarii
in vigoare a noului cod penal)
In conceptia vechiului cod sunctiona prezumtia nemo censsetur ignorare legem ,NCP inlatura
aceasta prezumtie prin art 30 C pen cu privire la eroare- alin 5 nu este imputabila fapta
prevazuta de legea penala savarsita ca urmare a necunoasterii sau cunoasterii gresite a
caracterului ilicit al acesteia din cauza unei imprejurari care nu putea fi evitata in niciun fel.
Conf. Const . art 115 alin 5- OUG intra in vigoare numai dupa depunerea spre dezbatere in
procedura de urgenta la camera competenta sa fie seiszat si dupa publicarea ei in MOF. Rezulta
ca OUG intra in vigoare intr-un termen mai scurt de 3 zile de la data publicarii si chiar in ziua
publicarii daca se realizeaza si conditia depunerii ei la camera parlamentului competenta sa o
adopte.
Din clipa intrarii in vigoare, legea penala capta forta obligatorie si nicio persoana care savarseste
o infractiune pe teritoriul tarii nu-I poate inlatura aplicarea decat in conditiile art 30 alin 5 C pen.
IESIREA DIN VIGOARE:
MODALITATI:
- Abrogarea:un procedeu prin care o lege penala este scoasa din vigoare printr-o alta lege
penala
- Abrpgare poate fi : expresa/tacita
Expresa- atunci cand in mod explicit printr-o dispozitie noua se prede ca o lege sau o
anumita norma dintr-o lege este desfiintata.Legiuitorul in noua dispozitie precizeaza ce
anume lege se aboga.
O alta modalitate,este utilizare unei dispozitii generice generice precum: “ orice dispozitie
contrara pezentei legi ( legea noua) se abroga.
Legiuitorul poate folosi si un system mixt dpdv ethnic ,adica sa indice textual ce lge se
abroga vand in acelasi timp in vedere sa abroge si alte dispozitii contrare legii noi >
( ex:un asemenea system mixt a fost folosit de legiuitor cu ocazia intrarii in vigoare a C pen
din 1969 ( 1 ian) – pag 59 curs
Tacisa/implicita:
Cand apare o lege care reglementeaza acelasi domeniu al realitatii sociale ca si legea
anterioara asa incat se subintelege ca legea noua inlaura dispozitiile celei vechi ( lex posterior
derogant priori)
Totala/partial:
Totala- atunci cnad intreaga lege este abrogata,
Atunci cnad numai o parte din dispozitiile unei legi sunt scoase din vigoare.
Forta legilor de abrogare incepe chiar din data intrarii lor in vigoare,afare de cazul in care
chiar in corpul legii se prevede o alta data.
  Legile penale temporare/exceptionale:
In cazul lor forta inceteaza prin ajungerea la termenul prestabilit pentru iesirea lor din vigoare
(autoabrogare),fie prin incetarea starii sau circumstantelor exceptionale ( razboi ,asediu , stare de
urgenta) care au dus la adoptarea lor.

Modificarea legii panale: modalitatea cea mai frecventa de scoatere din vigoare a legii
penale.Modificarea consta in schimbarea sau completarea unor parti din legea penala sau dintr-o
disppozitie penala noua.
O alta modalitate, ar fi siparitia obiectului aparat de leega penala,in cazul unor prevederi ale legii
penale prin care sunt sanctionate fapte intr-un domeniu reglementat de o lege extrapenala care se
abroga,in acest fel norma penala ramand fara obiect de ocrotire>
Abrogarea unei norme penale dintr-o lege poate intervene si ca effect al declarari acesteia ca
fiind neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala a Roamniei.
Declararea ca neconstituionala a unei norme penale,urmata de publicarea deciziei Curtii in
MOF ,are ca effect suspendarea normei,si abrogarea acesteia dupa 45 de zile,daca in acest
interval, Parlamentul/ Guvernul dupa caz nu pune de accord norma cu prevederile Constituiei.
Abrogarea unei norme declarate neconstitutionale nu are loc odata cu publicarea deciziei Curtii
in MOF ci la 45 de zile de la publicare , in acest interval de 45 de zile norma este
SUSPENDATA.
Principiul aplicarii legii penale active:
Art 3 Cpen- Legea penala se aplica infractiunilor savarsite atat timp cat ea se afla in
vigoare

CONCURSUL DE LEGI PENALE ACTIVE:

Exista concurs de legi epnale active ori de cate ori mai multe legi penale active cuprind norme
care disciplineaza concomitant aceleasi materii (situatii,activitati), dar una din legi contine o
reglementare generala/comuna,iar cealalta lege contine o reglemetare speciala ,extraordinara.
Coexistenta a doua sau mai multor legi penale care reglemteaza concomitant aceleasi institutii de
drept penal, dar in mod diferit constituie concursul de legi penale.
Nu trebuie confundat cu CONFLICTUL DE LEGI PENALE,care este rezultatul succesiunii a
doua sau mai multor legi penale din care numai una (cea noua) este in vigoare,celelalte fiind
abrogate.
Concursul de legi penale presupune ca ambele legi sa fie in vigoare.
Legile care vin in concurs nu se exclude un ape cealalta,difera doar modul de
aplicare.Disppozitiile din partea generala a Codului Penal (legea generala/comuna) se aplica si
faptelor sanctionate prin legi speciale,afara de cazul cand legea speciala dispune altfel.
Dispoztitiile partii generale constituie dreptul comun pentru faptele sanctionate penal prin legi
speciale,in sensul ca isi capata in principal aplicarea ori de cate ori o atare aplicare nu este
exclusa printr-o lege speciala.
Ambele legi (generala si speciala) fiind in vigoare se va aplica cea speciala a carei reglemetare
are prioritate.
Legea speciala are prioritate fata de legea generala si exclude aplicarea acesteia cu privire la tot
cee a reglementeaza in mod expres.Legea generala se va aplica in completarea celei speciale
pentru tot ce aceasta nu prevede in mod expres ca o derogare.
Exista concurs de legi penale/concurs de calificari ori de cate ori o fapta ar putea parea ca ar
putea primi mai multe incadrari datorita unor texte cu reglemetari asemanatoare, precum si in
cazul in care ar putea intruni continutul material al mai multor infractiuni ( pluralitate aparenta )
desi in realitate constituie o singura infractiune ( complexa sau continuata)
ETRAACTIVITATEA LEGII PENALE:
Principiul neretroactivitatii legii penale:
Este un principiu constitutional, art 15 alin 2 din Constitutie,Legea dispune numai pentru viitor
cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Principiul, exprima regula conform careia legea penala nu se aplica faptelor care la data cand au
fost savarsite nu erau prevazute ca infractiuni
Legea penala nu poate avea character retroactiv,isi gaseste aplicare in cazul succesiunii legilor
penale cand legea penala veche nu prevede un fapt ca infractiune iar legea penala noua il prevede
(incriminare ex novo).In aceasta situatie legea penala noua devine aplicabila numai cu privire la
faptele comise dupa intrarea sa in vigoare.
Principiul se extinde si asupra situatiilor in care faptele savarsite sun infractiuni sub
ambele legi ,dar legea noua agraveaza conditiile de incriminare/sanctionare
Este consacrat si in unele documente privitoare la drepturile omului.
Principiul retroactivitatii legii penale:
Consacrat in dispozitiile art 4 Cpenal – legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub
legea veche daca nu mai sunt prevazute si de legea noua .
In aceste caz, executarea pedepselor ,a masurilor de siguranta, pronuntate in baza legii vechi
precum si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitore la aceste fapte
inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi.
Principiul, relementeaza situatia in care prin lega noua o fapta nu mai este prevazuta ca
infractiune, deci legea noua dezincrimineaza fapta (abolitio criminis)
DEZINCRIMINAREA:
Constatand ca o fapta prevazuta de lega penala nu mai adduce atingere nu mai lezeaza valorile
sociale ocrotite de legea penala ,legiuitorul procedeeaza la dezincriminarea ei
EX: Prin Decrerul- Lege nr 11 din 26 dec 1989 au fost dezincriminate faptele prevazute de art
185-188 si 237 C pen anterior
Dezincriminarea nu trebuie confundata cu modificarea legii penale:
D= fapta numai este prevazuta sub nicio forma ca infractiune.
M= schimbarea unor conditii de incriminare a faptei sau de pedepsire.
Legea care dezincrimineaza are intotdeauna character retroactive ,deoarece are aplicabilitate si
asupra faptelor savarsite sub legea veche
O lege care dezincrimineaza poate surprinde o cauza penal fie in fata organelor de urmarire
penala fie in faza de judecata .
In cazul in care fapta este dezincriminata cand se afla in fata organelor de urmarire peneala
,acestea vor proceda la clasarea ei.
Daca se afla in fata instantei de judecata inainte de a se fi pronuntat hotararea definitiva , aceasta
va pronunta achitare.
Daca dezincriminarea a intervenit dupa pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare a
inculpatului sau acesta se afla in executarea pedepsei,inceteaza executarea oricaror pedepse
precum si a masurilor de siguranta sau a celor educative pronuntate in baza legii vechi.
Daca o persoana a fosta condamnata si a execuatat pedepasa pentru o fapta care a fost ulterior
dezincriminata ,vor inceta pe deplin drept toate consecintele penale ale hotararii judecatoresti
privitoare la acea fapta.
Fostul condamnat va si socotit ca sic and nu a fost condamna, in virtute legii ( ope legis)
inlaturandu- se orice mentiune despre condamnare din fisa de antecedente penale.
Art 4 C penal dispune ca: -o asemenea lege de dezincriminare are ca effect incetarea unor astfel
de masuri prin intrarea in vigoare a legii noi.
In privinta legii de dezincriminare legea 287 /2009 prind punerea in aplicare a NCP vine cu
cateva precizari :
- Dispozitiile art 4 privind legea de dezincriminare sunt aplicabile si situatiilor in care o
fapta determinate comisa sub imperiul legii vechi nu mai constituie infractiune ,potrivit
legii noi datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiuni incllusiv a formei de
vinovatie cerute de legea noua pentru existenta infractiunii.
Rezulta ca aceasta este o modalitate speciala de dezincriminare,cand fapta prevazute de legea
veche este preuluata de legea noua dar cu modficare unor elemente constitutive ale
infractiunii, inclusive a formei de vinovatie, astfel ca, fapta veche apae ca dezincriminata.
Ex: Infractiunea de nedenuntare prevazuta de art 266 C penal care incrimineaza fapta
atunci cand este savarsita cu intentie fata de C pen anterior care incrimina fapta cand
era savarsita fie cu intentie fie din culpa .
- Dezincriminarea nu opereaza in cazul in care o fapta despre care se crede ca este
dezincriminata este prevazuta totusi de noua lege sau de o alta lege deja in vigoare dar
sub o alta denumire.
Ex : C pen ant. Prevedea in art 167 fapta de complot ce era situate in grupa infractiunilor
contra securitatii nationale,NCP in grupa infractiunilor contra securitatii nationale numai
predeve fapta de complot ca infractiune,dar intalnim in art 367- constituirea unui grup
infractional organizat (GIO) elemental material al fostei infractiuni de complot ,deci
fapta de complot nu a fost dezincriminata ci o intalnim in noul cod penal dar sub o alta
denumire.

SITUATII TRANZITORII:
Prin situatie tranzitorie in succesiunea legilor penale se intelege acea situatie care se
creeaza prin succesiunea unei/ unor legi penale prin care se reglementeaza aceleasi
relatii de aparare sociala ,incriminand si sanctionand acelasi fapte ,dar in conditii
diferite, iar faptele deplin savarsite nu sunt judecate definitiv inainte de abrogarea legii
in vigoare la data savarsirii lor,din care cauza urmeaza a fi urmarite si judecate in
timpul cat este in vigoare o lege penala noua.
Modul de solutionare al situatiilor tranzitorii este reglementat de art 5-6 C. pen .
In lege pentru punerea in aplicare a NCP,se face precizarea ca: ori de cate ori o norma
in vigoare face trimitere la una sau mai multe infractiuni prevazute in Codul penal din
1969 sau de o lege speciala modificata prin dispozitiile prezentei legi , trimiterea se
considera a fi facuta la infractiunea/infractiunile prevazute de noua lege avand aceleasi
elemente constitutive (art 7 din L.187/2012)

Principiul aplicarii legii penale mai favorabile pana la judecarea definitive a cauzei (art
5 C pen):
In cazul situatiilor tranzitorii legea care trebuie sa se aplice va fi intotdeuna cea mai
favorabila (principiul mitior lex)
Conform acestui principiu,daca legea veche este mai favorabila (blanda) aceasta se va aplica
ultraactivand (producand efecte pentru viitor), iar daca legea noua este mai favorabila
aceasta se va aplica retroactivand.
 Principiul aplicarii legii penale mai favorabile in cazul faptelor care nu au fost
definitive judecate este consacrat in art 5 C. pen.
(1) “ in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitive a cauzei
au intervenit una/mai multe legi se aplica cea mai favorabila “
(2) Dispozitiile alin (1) se aplica si actelor normative sau prevederilor din acestea
declarate ca fiind neconstitutionale,precum si OUG aprobate de Parlament cu
modificari sau completari ori response daca in timpul cat acestea s-au aflat in
vigoare au cuprins dispozitii penale mai favorabile.
Articolul 5 vizeaza numai situatia cand se susced doua sau mai multe legi intre savarsirea faptei
si judecarea definitive a cauzei. Deci , fapta comisa este considerate infractiune atat in legea
veche cat si in cea noua nefiind definitiv solutionata.,art 5 prevede ca intr-o asemenea situatie din
doua legi se aplica cea mai favorabila infractorului.
O situatie speciala,o prezinta in situatii tranzitorii infractiunile
CONTINUE,CONTINUATE SI DE OBICEI, care fiind incepute sub legea veche,dar prin
natural or sau vointa faptuitorului se prelungesc si sub legea noua,sunt exceptate de la
principiul mitior lex si vor fi solutionate conform legii noi.

Cum se stabileste care este legea penala mai favorabila?

Detrminarea legii mai favorabile nu se face in abstracto ci presupune o examinare concreta a
celor doua legi susceptibile a fi aplicate in raport de toate dispozitiile penale incidente,fata de
ansamblul imprejurarilor cauzei concrete.
Analiza comparative a celor doua legi presupune verificare cond. de incidenta ale acestora
,respective observarea conditiilor de urmarie penala si cond. de executare a actiunii penale.
Ex: una din legi prevede conditia de punere in miscare a actiunii penale de plangerea prealabila a
persoanei vatamate, iar cealalta lege nu prevede o atare conditie. In aceasta situatie apare mai
blanda legea care conditioneza inceperea urmarii penale de plangerea prealabila .
Daca una din legi instituie anumite cauze de aparare de pedeapsa pe care ceallta nu le prevede ,
va fi mai favorabila cea care creeaza beneficiul impunitatii.
Daca din analiza compoartiva niciuna dintre cele doua legi penale successive nu contine vreun
caz care sa inlature incidenta acestor legi si deci sa impiedice punerea in miscare sau exercitarea
actiunii penale sau sa apere de pedeapsa, atunci va fi analizata sanctiunea celor doua legi .
In acest caz este considerate ca fiind mai favorabila legea care contine o sanctiune mai blanda in
raport de cauza concreta si de toate institutiile de individualizare a pedepsei care ar functiona in
acea cauza (circumstante agravante, atenuante executarea pedepsei sub supraveghere etc)
Ex: este mai favorabila legea care prevede pentru aceeasi infractiune o pedeapsa neprivativa de
libertate.
Daca pentru aceeasi infractiune ambele legi prevad pedepse privative de libertate,cu un maxim
special identic ,legea favorabila va fi cea care prede un minim special mai mic.
Intre legile penale successive care prevad pedepse de aceeasi natura ( numai inchisoarea sau
numai amenda) mai favorabila este legea care conduce in concret – dupa ce s-au retinut toate
atenuarile si agravarile susceptibile de a fi aplicate – la o pedeapsa cu o durata mai redusa
Daca pedepsele prevazute in legile penale successive sunt asimetric deosebite (una prevede
inchisoare de la 1-4 ani ,iar cealalta de la 2-6 ani ) legea mai favorabila va fi una sau cealalta in
functie de cum se va orienta instanta- facand aplicarea tuturor institutiilor de individualizare a
pedepsei, se va orienta in concret spre maximul sau minimul pedepsei.
Principiul mitior lex presupune ca indifferent cate legi au intervenit din momentul savarsirii
fapte pana la solutionarea definitive a cauzei,organelle de urmarire penala / instant de judecata sa
aplice o singura lege si anume cea mai favorabila.Nu este permis organelor de urmarie sau
instantei de judacta sa aplice dispozitii combinate din cele doua / mai multe legi successive.
(de citit pag 68 sus)

Principiul aplicarii legii mai favorabile dupa judecarea definitive a cauzei: (art 6 Cpen)
Reglementarea din articolul 6 C pen are la baza interpretarea corecta a consecintelor principiului
legalitatii pedepselor, in sensul ca surplusul de pedeapsa care nu-si are correspondent in legea
noua nu mai are justificare legala,intrucat cee ace este valabil pentru intreaga pedeapsa trebuie sa
fie valabil si pentru o parte a acesteia.
Conform art 6 Cpen – aplicarea legii mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei se
dispune de catre instant de judecata astfel:
(1) Cand dupa ramnerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa
a pedepsei inchisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai
usoara,pedeapsa aplicata daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru
infractiunea savarsita ,se reduce la acest maxim.
(2) Daca dupa ramanerea definitive a hotararii de condamnare la detentiune pe viata si pana
la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta doar pedeapsa
inchisorii,pedeapsa detentiunii pe viata se inlocuieste cu maximul inchisorii prevazut
pentru acea infractiune.
(3) Daca legea noua prevede in locul pedepsei inchisorii numai amenda,pedeapsa aplicata se
inlocuieste cu amenda fara a se putea depasi maximul special prevazut de legea noua .
(4) Masurile educative neexecutate si ne prevazute de legea noua nu se mai executa,iar cele
care au correspondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de
aceasta,daca este mai favorabila.
(5) Cand legea noua este mai favorabila in conditiile alin (1)-(4), pedepsele complementare
si masurile de siguranta neexecutate si neprevazute de legea noua nu se mai executa ,iar
cele care au correspondent in legea noua se executa in continutul si limitele stabilite de
aceasta.
 (6) Daca legea noua este mai favorabila sub numai aspectul pedepselor complementare, sau
masurilor de siguranta acestea se executa in continutul si limitele prevazute de legea
noua.
(7) Cand o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitive aplicate se tine seama, in
cazul pedepselor executate pana la data intrarii in vigoare a legii noi,de pedeapsa redusa
sau inlocuita conform alineatelor precedente.
Din reglemetarea cuprinsa in art 6 C pen rezulta ca:
Pentru aplicarea legii penale mai favorabile,in cazul pedepselor ramase definitive, trebuie
indeplinite urmatoarele conditii:
a. Sa existe o hotarare de condamnare , la pedeapsa inchisorii, detentiunii pe viata,sau
amenzii ramasa definitive
b. pana la executarea completa a pedepsei definitive sau pana la stingerea executarii prin
orice alt mod prevazut de lege (gratierea totala/a restului de pedeapsa, prescriptia
executarii) sa fi intrat in vigoare o lege noua care sa prevada pentru fapta savarsita o
pedeapsa mai usoara
c. pedeapsa aplicata de instant de judecata sa fie mai grea ca specie decat cea prevazuta in
legea noua (diferenta de pedeapsa aplicata care nu se mai regaseste in legea noua trebuie
inlaturata)
Aplicarea legii penale mai favorabile pedepselor definitive are ca premise:
- sa existe o pedeapssa definitive aplicata conform legii vechi
- si o lege noua care sa fie mai favorabila
Asa cum rezulta din alin 4,5,6 din art 6 Cpen legea mai favorabila se aplica in legatura cu
pedepsele principale, dar si cu cele complementare, masurile de siguranta/educative ,daca aceste
sanctiuni nu se mai regasesc in legea noua mai favorabila ,iar daca au corespondet in legea noua
se vor aplica in continutul si limitele prevazute de aceasta.
Daca o masura educative/de siguranta a fost executat pana la intrarea in vigoare a legii noi,
aceasta ramane executata
Legea penala mai favorabila nu cuprinde o restabilire a situatiei anterioare,ci poate inlatura
efectele in viitor ale sanctiunii aplicate ,care nu mai au correspondent in legea noua.
(de citit pag 69 jos- 70 sus curs )
Legi peneale retroactive ( care produc efecte pentru ):
Pe langa legea penala dedezincriminare care retroactiveaza ,conform art 4 Cpen sunt cunoscute si
alte legi care retroactiveaza:
- Legea penala interpretative :
Este vorba de interpretarea autentica a legii penale , data printr-o lege separate interpretative,
intrata in vigoare la o data ulterioara aceleia a legii interpretate.
 Legea interpretative este adoptata atunci cand se iveste necesitatea explicarii intelesului
dintr-o lege anterior daoptata si care au fost intelese in practica in mod necorespunzator
vointei legiuitorului.
Datorita faptului ca legea interpretative lamureste intelesul unor dispozitii penale intrate
anterior in vigoare,este normal ca aceasta sa fie si ea retroactive, iar interpretarea ce o face
sa se socoteasca ca fiind aplicabila de la datat intrarii in vigoare a legii interpretate.
Interpretarea autentica a legii penale,facuta printr-o lege separata, interpretative, care intra in
vigoare ulterior legii interpretate, este un procedeu destul de rar, chiar exceptional.
- Legea care prevede regimul de executare al pedepselor:
Legea care fara a schimba pedeapsa ,modifica numai regimul de executare,are effect retroactiv.
In aceasta categorie se inscrie si legea amnistiei.Este cunoscut faptul ca amnistia inlatura
raspunderea penala, iar daca intervine dupa condamnare inlatura executarea pedepsei.Fiind un
act de clementa ,legea amnistiei unor infractiuni are effect retroactive.
Efectul retroactive al legii de amnistie cuprinde faptele savarsite pana in momentul intrarii ei in
vigoare si in raport cu legile penale anterioare (chiar daca sunt abrogate),in masura in care legile
enterioare sunt aplicabile in cauza dedusa judecatii,iar conditiile prevazute in legea de amnistie
sunt riguros implinite.
Legea amnistiei nu se extinde asupra faptelor care se prelungesc in timp,dupa intrarea ei in
vigoare , adica infractiunile continue, continuate si de obicei
O alta lege care modifica regimul de executare al pedepselor este legea gratierii:
Art 160 C pen. prevede ca: gratierea are ca effect inlaturarea in totul sau in parte a executarii
pedepsei ori comutarea acesteia in una mai usoara.
Gratierea ca si amnistia fiind un act de clementa al organului legiuitor are effect retroactive.Cand
sunt successive, legile de gratiere se aplica cumulative in lipsa de dispozitie contrara expresa.
Ex. Daca o lege de gratiere reduce pedeapsa , iar cealalta lege o iarta total ,condamnatul are
dreptul de a cere sa i se aplice cea de a doua lege.
Daca doua sau mai multe legi de gratiere successive reduc partial pedeapsa, vor primi
aplicabilitate toate si se vor raporta la pedeapsa initiala la care inculpatul a fost condamnat
si care se executa, iar nu prin eliminare pentru pedepasa ramasa negratiata prin aplicarea
celei anterioare.

Legi penale ultraactive:

Principiul aplicarii legii penale , contine regula conform careia , legea penala se aplica in mod
obligatoriu si dupa iesirea ei din vigoare atunci cand este vorba de solutionarea conflictelor de
drept penal nascute in timpul cat ea era in vigoare
Ultraactiveaza:
- Legile penale temoprare
- Legile penale exceptionale
Care au o durata de aplicare determinate in timp.
Principiul ultraactivitatii legii penale este consacrat de art 7 C pen.
(1) Legea penala temporara se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea era in vigoare
chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acel interval de timp
(2) Legea temporara este legea penala care prevede data iesirii ei din vigoare, sau a carei
durata de aplicare este limitata prin natura temporara a situatiei care a impus-o.
Articolul 7 C pen se refera la legile temporare dar si la cele exceptionale.prin iesirea din vigoare
a legii temporare faptele respective nu sunt dezincriminate , conf. art 4 C pen. ci a incetat doar
situatia exceptionala care a determinat adoptarea ei /sau termenul legal prevazut pentru existenta
ei.
Legea penala temporara se aplica si dupa iesirea din vigoare, dar numai cu privire la faptele
prevazute de acea lege si numai daca aceste fapte s-au savarsit in timpul cat era in vigoare.
Legile exceptionale sunt legi temporare prin natural or care sunt edictate de legiuitor datorita
unor situatii exceptionale cum ar fi (calamitati, razboi, asediu, stare de urgenta ,etc) si care ies
din vigoare prin incetarea evenimentului care le-a prilejuit.
Sub aspectul continutului legile temporare pot cuprinde:
- Incriminari noi
- Agravari ale raspunderii penale pentru unele infractiuni care capata un pericol social
sporit in conditiile exceptionale avute in vedere de legile respective.

SFARSIT! (CAPITOL I LICENTA)