UI 1.

METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Unitatea de învăţare nr. 1

METEOROLOGIE
Unitatea de studiu 1.20
Prognozarea fenomenelor meteorologice: Interpretarea hărţilor sinoptice, a
prognozelor meteorologice şi a informaţiilor hidrometeorologice
Ritm de studiu recomandat: 100 min.
Cuprins
Prognozarea fenomenelor meteorologice pe baza observaţiilor proprii înregistrate şi
determinate la bordul navei: Interpretarea hărţilor sinoptice;
Prognozarea fenomenelor meteorologice pe baza observaţiilor proprii înregistrate şi
determinate la bordul navei: Elaborarea prognozei meteorologice
Prognozarea fenomenelor meteorologice pe baza observaţiilor proprii înregistrate şi
determinate la bordul navei: Interpretarea prognozelor meteorologice şi a informaţiilor
hidrometeorologice

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 1.20.

Studentul să fie capabil să:;
• Enumere etapele necesare întocmirii unei hărţi sinoptice si continutul acestora;
• Descrie şi prezinte corect elementele de care se tine cont in elaborarea unei prognoze
meteorologice;
• Interpreteze corect terminologia utilizată in elaborarea prognozei/receptionarea
prognozei la bordul navelor

1.20.1 Prognozarea fenomenelor meteorologice pe baza observaţiilor proprii înregistrate

şi determinate la bordul navei: Interpretarea hărţilor sinoptice;

Harta sinoptică. Întocmire. Analiza şi prognoza meteo

Harta sinoptică se întocmeşte pe baza observaţiilor sinoptice din 6 în 6 ore pornind de la

ora 0000 UTC, în funcţie de fusele orare ale fiecărei ţări (pentru România se întocmesc la orele
200, 800, 1400 şi 2000).
Pentru Europa se fac patru hărţi.
Etapele alcătuirii hărţii sinoptice :
1. Recepţionarea mesajului meteo codificat şi decodificarea lui;
2. Înscrierea pe hartă în dreptul staţiilor a valorilor sau fenomenelor meteo cu ajutorul
schemei Bjerknes;
Pentru fiecare punct de pe mare sau statie de coasta sunt inscrise scheme Bjerknes ( in
care elementele si fenomenele hidrometeorologice corespund notatiilor internationale ale
codurilor mentionate, prin semne conventionale sau prin cifre. Prin semne conventionale se
inscriu nebulozitatea, tipul norilor, directia si viteza vantului, fenomene meteo din momentul
observatiei si cu trei la sase trei ore inainte, tendinta presiunii atmosferice in ultimele trei ore:
Staţia meteo în jurul căreia se înscriu valorile transmise prin intermediul fiecărei sinoptice se
recunoaşte pe hartă după indicativul ei regional reprezentat pe codul sinoptic de grupul II,
precum şi de indicativul naţional reprezentat în codul sinoptic de grupul iii.
Pe harta Europei sunt trasate contururile unor regiuni convenţionale (fixate de ONU),
marcate de câte un indicativ numeric format din două cifre (ii), iar lângă cerculeţele şi

1
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

pătratele ce reprezintă staţiile sinoptice există câte un indicativ numeric individual compus din
trei cifre (iii).
3. Se colorează zonele cu precipitaţii :
- ploaie – verde deschis;
- ninsoare – verde închis;
- ceaţă – galben;
- averse şi fulgere izolate – roşu.
4. Identificarea maselor de aer se face în funcţie de :
- gradul de acoperire al cerului cu nori;
- tipul norilor;
- tipul precipitaţiilor;
- temperatura aerului.
Se notează pe hartă cu iniţialele cunoscute : M – maritimă; C – continentală;
A – antarctică, arctică; P – polară; T – tropicală; E – ecuatorială.
5. Trasarea izobarelor – se trasează prin interpolare la echidistanţe de 4 mb sau 5 mb. La
trasarea lor se ţine cont că valoarea se notează la ambele capete dacă izobara este
deschisă. Dacă aceasta este închisă, se va întrerupe în dreptul cel mai apropiat şi se va
trece valoarea. Distanţa dintre izobare este mai mică la viteze mari ale vântului şi mai
mare la viteze mai mici ale vântului.
Dacă valoarea izobarelor creşte spre centru înseamnă că avem de-a face cu un anticiclon,
iar dacă scade avem de-a face cu o depresiune.

1018

1018

1018

Devierea dintre vectorul vânt şi orientarea izobarelor este spre dreapta în emisfera nordică
şi spre stânga în emisfera sudică.

Izobarele trebuie să aibă puţine sinuozităţi.

Se trasează şi traiectoria de deplasare a centrului baric printr-o săgeată, iar în vârful săgeţii
se trece valoarea exprimată în km/h.

6. Trasarea liniilor cu aceeaşi valoare a tendinţei presiunii

Acestea se trasează din mb în mb, având în centru valoarea cea mai mare.

+2 –2

7. Stabilirea poziţiei fronturilor atmosferice:

În zona fronturilor se observă schimbări bruşte ale fenomenelor meteo:
- diferenţe de temperatură de 4÷5˚C pe 500 km;
2
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

- convergenţa curenţilor de aer;

- sistemele noroase caracteristice;
- izobarele se curbează puternic de-a lungul liniei frontale;
- la frontul cald se observă o scădere a presiunii, o tendinţă barică vegetativă în faţa
frontului şi creşterea presiunii în spatele frontului;
- sunt caracteristice fronturilor numai depresiunile extratropicale (la latitudini medii);
- fiecărui tip de front îi corespunde o anumită nebulozitate şi un anumit tip de
precipitaţii (Fig 20.1)
Frontul atmosferic este zona de separaţie dintre două mase de aer cu caracteristici
diferite (temperatură, presiune, viteză de deplasare).

Fronturile atmosferice se trasează prin linii având aspecte diferite şi valori diferite
pentru a se putea să se diferenţieze între ele.
Criteriile care stau la baza trasării fronturilor sunt:
- direcţia vântului;
- gradientul termic;
- valoarea nebulozităţii;
- cantitatea de precipitaţii;
- valoarea presiunii atmosferice.

Fig 20.1 Caracteristicile specifice luate in calcul la tasarea unui front de aer rece

Produsul final elaborat este harta sinoptică, la scară pentru zona de referintă – Exemplu
Fig 20.2

3
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Fig 20.2 Harta sinoptică a Europei şi a bazinului Atlanticului de nord la data de 01.03.2008

Deasupra uscatului izobarele grupate in jurul centrului de joasă presiune au forme

apropiate de cele eliptice, in timp ce deasusupra oceanului se apropie de formele circulare.

Temă pentru studiu 1.20.1 Identificaţi cu ajutorul unei hărti sinoptice de pe un site
recomandat în bibliografie, elementele specifice fiecarei etape de întocmire a continutului
acesteia. Argumentati fiecare etapă!!!

1.20.2 Prognozarea fenomenelor meteorologice pe baza observaţiilor proprii înregistrate

şi determinate la bordul navei: Elaborarea prognozei meteorologice

Prognoza meteorologică este o operaţiune complexă de stabilire a caracteristicilor

elementelor hidrometeorologice pe un anumit interval de timp.
Dupa intocmirea hartii sinoptice pe baza mesajului codificat de analiza se trece la
intocmirea prognozei. Este bine ca pentru o prognoza sa se foloseasca o serie de harti
succesive pentru a urmari in timp evolutia diferitelor procese meteorologice, ceea ce permite
aprecierea unde si cu ce viteza se deplaseaza masele de ser cald sau rece, anticiclonii si
depresiunile, fronturile si, ca atare, stabilirea pozitiile lor ulterioare.
Întocmirea prognozei depinde de urmărirea în timp şi în mod sistematic a informaţiilor
meteo transmise, de calitatea şi cantitatea mesajelor recepţionate.
Este necesar să se cunoască legile după care se desfăşoară procesele fizice din atmosferă,
să se cunoască informaţia hidrometeorologică codificată şi să se decodifice mesajele şi hărţile
sinoptice - La nave informaţia se primeşte în clar, codificat sau prin NAVTEX.

4
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Prima fază a întocmirii unei prognoze este stabilirea corelaţiilor între perioada
actuală şi cea anterioară, ţinându-se cont de natura suprafeţei active, influenţele fizico-
geografice ale regiunii, pornind de la principiul că cel puţin în următoarele 24 de ore,
fenomenele vor avea aproximativ acelaşi aspect, cu mici modificări, daca nava nu trece
aproape sau printr-un front sau depresiune. Aceasta eventualitate poate fi dedusa din
informatiile despre pozitia, viteza si directia miscarii fronturilor si sistemelor de presiune si
observatii¬le proprii. Atata timp cat nava se mentine in aceeasi masa de aer, vremea pe mare
nu se schimba. Cu cat diferenta intre cele doua mase de aer este mai mare, cu atat schimbarea
vremii este mai puternica la trecerea dintr-o masa de aer in alta si cu atat mai rea este vremea
de-a lungul zonei frontale.

Observatiile asupra norilor intreprinse de ofiterul de cart se impun a fi conjugate cu

observarea presiunii atmosferice inregistrata de barograf, cu incercarea de a determina
tendinta barica pentru perioada urmatoare, cu observarea starii marii, indeosebi a valurilor de
hula a caror inaltime si directie pot da indicatii pretioase cu privire la directia furtunii si la
distanta dintre nava si centrul ei.

Pentru faza a doua, aceste observatii urmează a fi conjugate cu prognoza meteo

pentru regiunea respectiva din buletinele meteorologice emise de statiile radio.
La intocmirea prognozelor trebuie avute in vedere unele particularitati ale formelor reliefului
baric astfel:

- depresiunile se deplaseaza pe directia care uneste centrul lor cu centrul tendintei de scadere a
presiunii, iar anticiclonii pe directia ce uneste centrul lor cu centrul tendintei de crestere a
presiunii atmosferice;

- daca depresiunile si anticiclonii sant asimetrici, traiectoriile lor se abat în directia axei mari;

- depresiunile secundare se deplaseaza ocolind depresiunile principale in sens invers acelor de

ceasornic, iar anticiclonii mici ocolesc anticiclonul de baza in sensul acelor de ceasornic;

- depresiunile se deplaseaza de-a lungul izotermelor, lasand temperaturile joase la stanga;

- centrul anticiclonului se deplaseaza in acea directie in care temperatura scade mai repede;

- depresiunile se adancesc, respectiv se umplu, daca in centrul lor se observa tendinte

negative, respectiv pozitive ale presiunii, iar anticiclonii se intaresc, respectiv slabesc, caci in
centrul lor se observa tendinte pozitive respectiv negative ale presiunii atmosferice;

- depresiunea se adanceste daca in sectorul cald tendinta presiunii este negativa si se umple
cand tendinta este pozitiva.

Pentru faza a treia, pe langa materialul sinoptic pot fi folosite si o serie de reguli pe baza
carora sa se aprecieze evolutia viitoare a vremii, astfel:

- deplasarea norilor de la est sau nord aduce timp anticiclonic, pe cand deplasarea de la vest
sau sud aduce timp ciclonic;

- daca directia de deplasare a norilor este abatuta la stanga fata de directia vantului de la sol,
este de asteptat timp anticiclonic;
5
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

- miscarea vizibila a norilor in directia inversa directiei (sensului) vantului de la sol indica o
apropiere rapida a frontului rece, cu vant puternic si precipitatii;
- daca doua straturi de nori inferiori se deplaseaza pe directii perpendiculare, vremea se va
strica si vantul se va intari;

- daca norii aflati la diferite inaltimi se deplaseaza in, aceeasi directie si sens, nebulozitatea va
creste, dar fara ploaie si cu vant moderat. Daca, dimpotriva, se deplaseaza in directii diferite,
vremea devine instabila si vantul puternic;

- cer senin si vant slab seara indica o vreme frumoasa pentru a doua zi;

- daca, atunci cand presiunea atmosferica este in scadere, curba barografului are convexitatea
in sus, vantul se va intari, iar daca are convexitatea in jos, va slabi;

- daca atunci cand presiunea atmosferica este in crestere, curba barografului are convexitatea
in jos, vantul se va intari iar daca are convexitatea in sus, va slabi;

- daca, dupa o ploaie indelungata, vantul se intareste, se poate astepta la o imbunatatire rapida
a vremii;

-cresterea temperaturii seara si noaptea indica o

inrautatire a vremii in urmatoarele 6 la12 ore;

- ploaia sau ninsoarea intensa dimineata cu vant puternic indica vreme rea in tot cursului zilei;

- ploaia puternica noaptea cu vant slab indica vreme buna pentru toata ziua;
- ceata cu grosime mica, care apare dupa apusul soarelui si se mentine pana dupa rasaritul
soarelui, indica vant slab pentru toata ziua, dar, daca se imprastie inainte
de rasaritul Soarelui, indica un timp ciclonic;

- daca, pe timp de ceata, incepe ploaia, ceata se intareste iar la incetare ploii ceata se ridica sau
slabeste mult.

- ceata este mai probabila dupa o zi senina decat dupa O zi noroasa;

- pe vanturi de nord ceata este mai putin probabila;

- mirajul indica o schimbare a vremii datorita variatiei gradientului. termic vertical in

straturile inferioare ale atmosferei;

- daca presiunea este cu 4 mb. sau mai mult sub media pentru momentul respectiv (valorile
medii se scot din cartile pilot) si scade in continuare, probabilitatea ca a doua zi sa fie vreme
buna sau cu vanturi slabe este foarte mica pentru ca scaderea presiunii inseamna vreme
instabila si intensificarea vantului;

- daca presiunea este cu 4 mb. sau mai mult peste media locului si momentului respectiv si
continua sa creasca sau este stationara, probabilitatea este redusa ca in urmatoarele 12 de ore

6
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

vremea sa se deterioreze; acest interval se mareste la 24 ore daca presiunea este cu 8 mb. mai
mare decat normal.

Presiunea atmosferica in crestere indica, de obicei, imbunatatirea vremii, iar scaderea,

deteriorarea. Daca aceste variatii sant rapide, consecintele sant de scurta durata pentru ca nava
este, probabil, aproape de traiectoria unei depresiuni in spatele ei in primul caz si in fata ei in
cel de al doilea.

Daca presiunea atmosferica scade incet, dar continuu fata de presiunea normala, nava se
indeparteaza de un anticiclon si se apropie de o depresiune. Viteza cu care scade presiunea nu
da indicatii cu privire la forta vantului care urmeaza sa fie intalnit deoarece nava se poate
indrepta spre o depresiune sau poate merge cu ea si, deci, functie de situatia, viteza de variatie
a presiunii difera.
De asemenea, in cazul unei ocluziuni viteza acesteia este mai mica decat a depresiunii,
dar vremea poate fi la fel de rea.

Pentru a urmari mai usor si continuu valorile presiunii masurate cu barograful in raport
cu cele normale, pe hartia barografului se va trasa inainte de folosire, cu o culoare distincta, o
linie reprezentand valorile normale ale presiunii atmosferice pentru un interval de timp. Este
necesar ca barograful sa fie verificat periodic.

Temă pentru studiu 1.20.2: Realizati un download a 4 harti sinoptice consecutive

pentru zona Mării Mediterane. Stabiliţi evolutia vremii pentru Bazinul Mării Egee, respectiv
Mării Adriatice pe baza evolutiei situaţiei sinoptice.Ce observaţi?

1.20.3 Prognozarea fenomenelor meteorologice pe baza observaţiilor proprii

înregistrate şi determinate la bordul navei: Interpretarea prognozelor meteorologice
şi a informaţiilor hidrometeorologice

Terminologie şi criterii de intocmire a prognozelor meteorologice şi interpretarea

acestora la bordul navei

Pentru exemplificare, menţionăm că prognozele elaborate de Secţia Meteorologie din

DHM sunt diurne (de scurtă durată) şi multidiurne (de medie durată).
Prognozele diurne se referă la prognoza pentru zi (12 ore), prognoza diurnă (24 ore) – de
la ora 14.00 a zilei in curs pană la ora 14.00 a zilei următoare şi prognoza pentru noapte –
cuprinde intervalul 20.00 a zilei in curs şi ora 08.00 a zilei următoare.
Prognozele multidiurne sunt pe trei zile ( 72 de ore) ce se intocmeşte zilnic , la amiază, şi
cuprinde intervalul de la ora 14.00 a zilei in curs pana la ora 14.00 a celei de a treia zi, şi
prognoza sâptămânală ce se intocmeste incepand cu ziua de luni a săptamânii curente pană in
ziua de luni a săptămânii următoare .
Pentru precizarea timpului in prognozele de scurtă durata , se stabileste următoarea
impărţire a zilei:
- dimineaţa: 05.00-09.00;
- ziua:09.00-05.00;

7
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

- după amiaza:13.00-17.00;
- seara:17.00-21.00;
- noaptea:21.00-05.00.
Pentru precizarea timpului in prognozele de medie durata , se recomandă intrebuinţarea
termenilor:

Termeni descriptivi Descrierea

La inceputul perioadei Prima treime a perioadei prognozate
La mijlocul perioadei A doua treime a perioadei prognozate
La sfarsitul perioadei Ultima treime a perioadei prognozate
Prima jumatate a perioadei Prima jumătate a perioadei prognozate
A doua jumătate a perioadei A doua jumătate a perioadei prognozate

Pentru zona maritimă se prognozează următoarele elemente in prognoza de scurtă durată:

- directia şi forţa vantului;
- gradul mării;
- vizibilitatea orizontală;
- nebulozitatea;
- temperatura aerului;
- fenomenele meteorologice
Pentru zona fluvială se prognozează următoarele elemente in prognoza de scurtă durată:
- - directia şi forţa vantului;
- vizibilitatea orizontală;
- nebulozitatea;
- temperatura aerului;
- fenomenele meteorologice
În prevederile de medie durată, sunt supuse prognozei următoarele elemente:
- Aspectul general sau parţial al vremii;
- Temperaturile minime şi maxime;
- Direcţia predominantă şi forţa vantului;
- Gradul de agitatie al mării (numai pentru zona maritimă);
- Fenomenele meteorologice.
În prognozele diurne, si mai ales in cele multidiurne este recomandat ca directia
vantului să fie indicată prin directia predominantă (directie din care se va observa mai mult de
50% din intreaga perioada prognozată).
În toate prognozele, vizibilitatea orizontală, nebulozitatea, temperatura aerului este
indicat a se prevedea intervale probabile in care vor oscila sau se vor ajunge.În prognozarea
fenomenelor meteorologice obişnuite sau deosebite, se indică denumirea şi aspectul
fenomenului.
In formularea prognozelor de scurtă durată (12 şi 24 ore) se pot utiliza termenii
„local”, „ pe alocuri” şi „temporar” numai la prognozarea forţei vantului, vizibilităţii şi
fenomenelor.Termenii „local”, şi „ pe alocuri” se permit a fi utilizati atunci cand in perioada
de actiune a prognozeifenomenul se observă pe mai mult de 1/3 din suprafata zonei, iat
termenul„temporar”- cand fenomenul se repeta de cateva ori.
Pentru descrierea variaţii elementelor şi fenomenelor meteorologice, se recomandă să
se utilizeze următorii termeni din tabel:

Elementul sau fenomenul meteorologic Termeni descriptivi

8
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Direcţia vantului Menţinere, variaţie, rotire spre.......

Forţa vantului Menţinere, slăbire, intensificare,izolat,
local,temporar , de scurtă durată,in rafale
Gradul mării Marea se va agita până la gradul......., va
scădea la........., marea gradul......cu hulă (
slabă, moderată, puternică) la coastă, in larg.
Vizibilitatea Creştere , micşorare
Temperatura aerului Creştere , scădere
Fenomene Local, pe alocuri, izolat, temporar,de scurtă
durată

Formularea prognozelor trebuie să fie: clară, scurta şi simplă dar in acelasi timp
destul de cuprinzătoare şi explicită, permiţând sa se aprecieze caracterul general a vremii
viitoare cu scoaterea in evidenţă a principalilor parametri meteorologici

a. Prognozarea directiei vantului

Se indică in prognoză prin una sau cel mult două din cele 8 directii cardinale şi intercardinale(
N,NE..........NW).Dacă vantul se prevede mai mic de forţa 5 , atunci se permite şi folosirea
termenilor si expresiilor:

- „Vant slab din directii variabile” sau „vant instabil”cand forta este 0-3;
- „Vant din sectorul......”cand se apreciază ca forta va fi 2-4 sau 3-5;Termenul
de „sector” este utilizat la vanturi slabe ca fortă şi cuprinde un interval al
rozei vanturilor de 900 a cărei bisectoare indică directia predominantă a
vantului ce se indică la prognoză
- „vant de briză” sau „ vant cu caracter de briză”pentru circulatia de vant in
timpul zilei de la mare la uscat cu forta 2-4, cu unele intensificari la amiaza
la forta 5-6, iar pe timpul noptii de la uscat la mare, in general cu forta 0-3.
Daca in intervalul de prognoză, vantul işi schimbă directia, se va indica in prognoză in care
parte a zilei isi va schimba directia ex.”vant din sectorul nord-estic , cu rotire in cursul noptii
spre nord-vest”

b. Prognozarea forţei vantului

Forţa vantului se indică in prognoză in grade forţă ale scării Beaufort, in următoarele
limite: 0-3 (0-5,4 m/s); 2 - 4(1,6-7,9 m/s); 3-5(3,4-10,7m/s); 4-6 (5,5-13,8m/s); 5-6(8,0-13,8
m/s); 6-7 (10,8-17,1m/s);7-8 (13.9-20,7m/s);8-9(17,2-24,4m/s);9-10(20,8-28,4m/s);10-12
(24,5-32,6m/s);Vantul de la forta 6 in sus se considera vant de furtună.
Variatai probabilă a fortei vantului cu mai mult de o gradatie se dă in prognoza prin
precizarea timpului sau a raionului (părti din mare sau fluviu)
Ex „Vant din N cu forta 6-7 , cu intensificare la forta 8 spre sfarsitul intervalului” sau
„Vant din NW cu forta 6-7, in sudul zonei maritime 5-6”.
Deasemenea, se precizează şi forta vantului in rafale. Ex „Vant din N cu forta 6-7 , in
rafale pana la forta 8”. La folosirea termenilor „local”, „ izolat” şi „temporar” se permite să se
măreasca forta vantului cu o treaptă.Ex „Vant din SW cu forta 3-5 local 6”.
Intensificările de vant se pot produce la trecerea fronturilor atmosferice pentru o
perioada scurta de timp, prin urmare se pot prognoza folosindu-se expresia „cu intensificări de
scurtă durată la...”

9
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Pentru intelegerea semnificatiilor termenilor din prognozele de la radio si Tv trebuie

reţinut:
Vant slab: Forta: o-3 (0-18 km/h);
Vant slab la moderat:Forta:pană la 5(pana la 29-32 km/h);
Vant moderat:Forta 4-5 (18-32 Km/h);
Vant tare:Mai mare sau egal de forta 6 (mai mare de 36Km /h).

c. Prognozarea gradului mării

Gradul de agitatie al marii se precizează in prognoză in functie de directia,

forta, durata şi distanta de actiune a vantului in limite de un grad:0-1,1-2;..............8-9;
In prognoză, semnificatiile gradului mării sunt cele utilizate si aprobate de
OMM.
In cazul in care directia vantului se prevede de la uscat la mare , ( in cazul
litoralului nostru din sector vestic-Sw sau NW) este necesar să se prevadă gradul de
agitatie al marii la coastă şi gradul mării la larg.Exemplu:”Gradul mării la coastă 3 , la
larg 4-5”.
Este necesar ca in momentul emiterii prognozei pentru o anumita zonă sa se
tina cont si de existenta valurilor de hulă (produse de o furtuna mai mult sau mai putin
departată fata de acea zonă) pe o scala de la 0-9.Ex. „Marea de gradul 4 , cu hulă
moderată scurta (gradul 3)”.

d. Prognoza vizibilităţii

In prognozele de medie durată, se utilizează termenii :

Termeni Semnificatia folosirii termenilor
Vizibilitate pe mare Vizibilitate pe uscat
Foarte redusă Sub 3 cbl Sub 0,5Km
Redusă Intre 3 cbl-1 Mm Intre 0.5Km-1Km
Medie 1-5 Mm 2-10Km
Bună 5-11Mm 10-20Km
Foarte bună 10-27Mm 20-50Km

Cand vizibilitatea este foarte redusă, intotdeauna face obiectul unor avertizări meteo.
Cand se prevede inrăutăţirea vizibilităţii datorită unui fenomen meteo oarecare,,atunci
in prognoză se indică starea vizibilităţii fara fenomenul respectiv , precum si starea
vizibilităţii pe timpul producerii lui.Ex. ”Vizibilitatea 4-10Km, mai scăzută dimineaţa
sub 1Km din cauza ceţii”

e. Prognoza nebulozităţii

În prognozele diurne, nebulozitatea sau gradul de acoperire a cerului cu norise indică

in grade (optimi)conform scalei nebulozităţii.0/8-cer complet senin; 8/8-cer complet
acoperit cu nori;
In prognozele multidiurne, se indică aspectul cerului prin expresiile:
Termeni Semnificatie
Cer senin Bolta cerului este complet lipsită de nori sau
in mod exceptional nebulozitatea nu

10
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

depăşeste 1/8 sau 2/8 şi numai maxim 4-5 ore

de observatie
Cer mai mult senin Nu se exclude posibilitatea ca pe arii
restranse, cerul va fi variabil , dar
nebulozitatea nu va depăsi 4/8
Cer variabil Alternanta unor perioade cu nebulozitate
acccentuată (6/8-7/8) cu intervale de cer mai
mult senin(1/8,2/8)
Cer temporar noros Se marchează intervalele cand nebulozitatea
este mare , menţionandu-se locul şi timpul
cand cerul va fi temporar noros
Exemplu”Cerul va fi mai mult senin in
timpul diminetii, apoi va deveni temporar
noros”sau „ Cerul va fi mai mult senin in
jumătatea estică a fluviului şi temporar noros
in partea vestică”
Cer mai mult noros In cea mai mare parte a intervalului
prognozat , nebulozitatea va fi 5/8-7/8, fara a
exclude scurte intervale de timp 4-5 ore cand
nebulozitatea va fi 3/8-4/8 sau 8/8.
Cer noros Nebulozitatea se mentine in cursul
intervalului 5/8-7/8, fara abateri
semnificative,
Cer temporar acoperit Nebulozitatea atinge valori 8/8 in anumite
perioade, intercalate cu perioade cand cerul
devine variabil
Cer mai mult acoperit Nebulozitatea predomina la valori maxime
intr-un anumit interval de timp, fara a
exclude perioade de maxim 4-5 ore cand
cerul devine variabil
Cer acoperit Norii acopera cerul pentru intreg intervalul
de prognoză

f. Prognoza temperaturii aerului

a. In prognoza pentru 12 ore:-intervalul in care vor oscila valorile temperaturii in

spatiul supus prognozei sau valorile maxime pe care la va atinge in cursul zilei sau
valorile minime pe timpul noptii sau diminetii;
Exemplu ”Temperatura 18 la 210” sau”temperatura va creste pana la 25-290 „
b.Prognoza pe 24 ore, se va indica separat temperatura din cursul zilei şi temperatura
pe timpul noptii : Exemplu: ”Temperatura pe timpul zilei va atinge valori 7-120 C, iar
noaptea 3-70C”

În situaţia cand se apreciază că există diferente semnificative intre raioanele de

navigatie, se menţionează aceste posibilităţi in prognoză.Exemplu: ”Temperaturile

11
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

minime vor fi cuprinse intre -50 şi 00 C în raionul nordic şi de uscat şi intre 0-50C in
cel sudic şi pe mare.

g. Prognoza fenomenelor meteorologice

Pentru prognozarea precipitatiilor se utilizează următorii termeni

Termenul Semnificatia
Fără precipitatii Nu se intrevăd precipitatii
Fără precipitatii insemnate Precipiatii foarte slabe ( sub 0,3 mm ploaie
şi sub 0,2 mm zăpadă in 12 ore)
Ploaie (ninsoare) slabă Ploaie sau zăpada slabă ( sub 3 mm ploaie
şi sub 1 mm zăpadă in 12 ore)
Ploaie (ninsoare)continuă sau intermitentă Ploaie sau ninsoare intense in cea mai mare
parte a intervalului( peste 3 mm ploaie şi 1
mm zăpadă in 12 ore)
Aversă de ploaie sau ninsoare Ploaie sau zăpada puternică şi de durata
mai mică de 3 ore si jumătate la 12 ore
Aversă puternică de ploaie insoţită de Precipitatii de mare intensitate şi de scurtă
descărcări electrice sau aversă puternică de durată, cu picături mari sau particole solide
ninsoare , uneori cu forta distrugătoare;
Precipitaţii mixte Ploaie ce se va transforma treptat sau brusc
in lapoviţă sau ninsoare

Temă pentru studiu 1.20.3: Se dă urmatoarea prognoza meteorologică

“În intervalul 7 ianuarie, ora 12 – 8 ianuarie, ora 06, în regiunile estice vântul va avea
intensificări cu viteze de 60-70 km/h. În Moldova va ninge viscolit şi se va depune strat nou
de zăpadă de aproximativ 10-15 cm. În Dobrogea şi estul Munteniei ploile se vor transforma
treptat în lapoviţă şi ninsoare, trecător viscolită în cursul nopţii. În restul ţării vor fi precipitaţii
mixte. Izolat se va mai depune polei.”

Identificati terminologia specifică utilizată si exemplicati semnificatia termenilor.

1.20.4 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Ce semnificatie are intr-o prognoza meteorologia termenul de cer noros?
a.Nebulozitatea atinge b.Nebulozitatea se
valori 8/8 in anumite mentine in cursul
c. Norii acopera cerul pentru intreg intervalul de
perioade, intercalate cu intervalului 5/8-7/8,
prognoză
perioade cand cerul fara abateri
devine variabil semnificative
2. Ce semnificatie are intr-o prognoza meteorologia termenul de cer acoperit?

12
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

d ) Nu se exclude
c ) Nebulozitatea atinge
a ) Nebulozitatea se posibilitatea ca pe arii
b ) Norii acopera valori 8/8 in anumite
mentine in cursul intervalului cerul pentru intreg restranse, cerul va fi
perioade, intercalate cu
5/8-7/8, fara abateri variabil , dar
intervalul de prognoză perioade cand cerul devine
semnificative nebulozitatea nu va
variabil
depăsi 4/8
3. Pentru precizarea timpului in prognozele de scurtă durata , se stabileste următorul interval orar
pentru termenul de dimineasta
a ) 06.30-09.30 b ) 05.00-09.00 c ) 07.00-10.00 d ) 06.00-10.00

1.20.5 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care sunt termenii utilizati pentru prognozarea precipitatiilor ?

2. In prognozele de medie durată, care este semnificatia termenilor pentru prognoza

vizibilităţii? :
Termeni Semnificatia folosirii termenilor
Vizibilitate pe mare Vizibilitate pe uscat
Foarte redusă
Redusă
Medie
Bună
Foarte bună

3.Realizaţi descrierea următorilor termeni

Termeni descriptivi Descrierea

La inceputul perioadei
La mijlocul perioadei
La sfarsitul perioadei
Prima jumatate a perioadei
A doua jumătate a perioadei

1.20.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

1.Raspuns corect: b 2. Răspuns corect: b 3. Răspuns corect: b

13
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

1.20.7. BIBLIOGRAFIE

1. Neguţ L., Meteorologie maritimă, Editura Sport-Turism , Bucureşti 1981.

2. Atodiresei D., Meteorologie şi oceanografie -Note de curs, Editura ANMB,Constanţa, 2011
3. Pescaru, Cornelia ; Pescaru, Al., Meteorologie marină , Editura Nautica, Constanta, 2005.
4. Butterworth-Heinemann., An introduction to dynamic meteorology., Elsevier Oxford, 2004.
5. Balaban Gh., Tratat de navigaţie maritimă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1996.
6. Şelaru O., Elemente de meteorologie şi hidrologie maritimă, Editura Tipofin, Constanţa, 1997.

Cărţi, articole şi surse de internet

1. www.metoffice.gov.uk
2. http://www.nhc.noaa.gov
3. http://www.ecmwf.int/;
4. http://worldweather.wmo.int/
5. http://weather.gmdss.org

14