Criminalistica Si Drept Politienesc - Curriculum 2017

CURRICULA UNITĂŢII DE CURS/MODULULUI COD: S.04.A.
047
DATA: 24.08.2017
CRIMINALISTICA ŞI DREPT POLIŢIENESC
PAGINA: 1/37
FACULTATEA CONSTRUCȚII, GEODEZIE ȘI CADASTRU

DEPARTAMENTUL DREPT
APROBATĂ APROBATĂ
la şedinţa DD la şedinţa Consiliului FCGC
nr.1 din 24.08.2017 nr.____din____________
Șefa DD Președintele Consiliului FCGC
Alla CLIMOVA, conf. univ., dr. Livia NISTOR-LOPATENCO, conf. univ., dr.
__________________________ _______________________
Program de studiu: 381.1 Drept

Opţiunea -
Denumirea unității de curs: CRIMINALISTICA ŞI DREPT POLIŢIEMESC
Beneficiari: Studenţii anului II, învățământ cu frecvență
anului III, învățământ cu frecvență redusă
Ciclul de învățământ: Studii superioare de licenţă, ciclul I
Numărul de credite ECTS: 4 (60 ore în auditoriu şi 60 ore de activităţi individuale ale
studentului, 1 credit = 15 ore de activităţi în auditoriu şi
15 ore de activităţi individuale ale studentului)
Titularul unității de curs: lect. sup., Iurie IVANOV
_______________________________
semnătura titularului de curs
1
CURRICULA UNITĂŢII DE CURS/MODULULUI COD: S.04.A.047
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 2/37
I. PRELIMINARII
Situaţia unei vădite creşteri a criminalităţii, cu care se confruntă în prezent societatea, în perioada de
tranziţie, impune în mod imperios majorarea la maximum a randamentului activităţii tuturor organelor
de protecţie a ordinii sociale, în special a celor cu funcţii de urmărire penală. Combaterea eficientă a
actelor penale prin descoperirea la timp şi cercetarea lor prin metode ştiinţifice şi în conformitate cu
cerinţele legii este unul dintre imperativele determinante privind crearea condiţiilor propice devenirii
unui stat de drept.
În realizarea acestui deziderat un rol deosebit îi aparţine ştiinţei multidisciplinare Criminalistica şi drept
poliţienesc, care prin elaborarea de metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice de cunoaştere şi prevenire a
delincvenţei, contribuie la creşterea eficienţei luptei împotriva criminalităţii. Numai folosind cu abilitate
cele mai recente realizări ale criminalisticii, organul de drept poate să asigure dovedirea infracţiunii şi
vinovăţiei, să soluţioneze în mod legal şi echitabil o cauză penală.
Multiplele probleme ce vizează tehnica criminalistică sunt expuse în succesiunea acceptată în teoria şi
practica de cercetare criminalistică: de la aplicarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice la efectuarea actelor de
urmărire penală, la utilizarea acestora de către experţii criminalişti în condiţii de laborator.
Studiul de faţă, este conceput în scopul perfecţionării procesului de pregătire a cadrelor juridice
naţionale, ridicării calificării specialiştilor în domeniul criminalisticei, necesitate ce a existat
permanent.
La argumentarea anumitor afirmaţii s-a apelat la lucrările monografice ale specialiştilor în materie
cu renume, cărora le suntem recunoscători.
Se adresează, în primul rănd, studenţilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de profil,
precum şi juriştilor-practicieni. Prezentul curs este destinat studenţilor specialităţii Drept Patrimonial
secţia zi anul II semestrul III şi secţia fără frecvenţă anul III semestrul VI, s-e finisează cu susţinerea
unui EXAMEN la această disciplină Criminalistica şi drept poliţienesc face parte din sistemul ştiinţelor
ce vizează înfăptuirea justiţiei. Totodată ea se distinge de acestea prin sarcinile pe care şi le asumă, care
sunt cu totul deosebite de cele ale ştiinţelor juridice. În prezent, atât sub aspect teoretic, cât şi sub
aspect practic sunt confirmate următoarele obiective şi scopuri finale ale disciplinei criminalistice pe
care va trebui să le perceapă studenţii la finele cursului sus menţionat :
- Studierea practicii infracţionale. Datele empirice obţinute contribuie la clasificarea infracţiunilor
după anumite elemente caracteristice privind modul de acţiune şi, în ultimă instanţă, la
elaborarea metodicilor de investigare specifice anumitor categorii de infracţiuni;
- Studierea legităţilor creării urmelor infracţiunilor şi elaborarea, în baza cunoaşterii acestor
legităţi, a mijloacelor şi metodelor adecvate de cercetare criminalistică;
- Studierea şi adaptarea la necesităţile practicii de investigare criminalistică a realizărilor
altor ştiinţe, cu preponderenţă acelor naturale: cum ar fi fizica, chimia, biologia, matematica,
cibernetica etc.;
- Analiza practicii de investigare a faptelor penale în vederea elaborării unor noi metode tactice de
organizare şi efectuare a acţiunilor procesuale, necesare stabilirii adevărului într-un proces penal;
- Elaborarea mijloacelor tehnice şi a metodelor privind aplicarea lor în activitatea operativă de
prevenire şi curmare a infracţiunilor;
- Elaborarea mijloacelor tehnice şi a principiilor metodice ale expertizei criminalistice;
- Comunicarea prin publicitate a celor mai impresionante realizări ale criminalisticii, precum şi a
practicii înaintate în domeniul investigaţiei infracţiunilor. Cît priveşte metodele pe care le foloseşte
disciplina vor fi trastate mai jos.
2
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 3/37
Noţiunea de «metodă criminalistică» poate fi definită ca o totalitate de acţiuni, operaţii şi mijloace,

inerente însuşirii realităţii obiective, privind cercetarea infracţiunilor. La nivel practic, metodele
criminalistice se prezintă în forma unor măsuri, operaţii şi mijloace tehnico-ştiinţifice, aplicarea
cărora asigură eficienţa activităţii organelor judiciare în vederea investigării şi prevenirii faptelor penale.
Ca şi orice altă ştiinţă de sine stătătoare, criminalistica elaborează metode proprii de cercetare,
aplicând date din diverse domenii ale ştiinţei contemporane. În anumite cazuri, ea preia metodele
elaborate de alte ştiinţe, adaptându-le la specificul cercetărilor criminalistice.
Elaborarea metodelor criminalistice este un proces continuu, dinamizat de necesităţile unei
permanente perfecţionări ale activităţii organelor judiciare.
Domeniul specific de aplicare a metodelor criminalisticii, aşa cum este sfera justiţiei, impune
anumite condiţii, cu care acestea trebuie să fie în perfectă concordanţă. În primul rând, indiferent de
conţinutul şi destinaţia lor, metodele criminalistice trebuie să fie ştiinţific argumentate, ceea ce
presupune fondarea acestora atât pe realizările proprii, cât şi pe cele ale altor ştiinţe.
II. PRECONDIŢII DE ACCES LA UNITATEA DE CURS/MODUL

Pentru a atinge obiectivele cursului, studenţii trebuie să posede abilităţi de interpretare a
normelor de drept, de exprimare logică și coerentă a ideilor, să găsească soluții argumentate și
întemeiate asupra studiilor de caz. Aceste competenţe sunt formate de următoarele unităţi de curs,
prevăzute de planul de învăţământ: Drept penal, Criminologia, Logica si psihologia juridica, Drept
procesual penal.
III. COMPETENŢELE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE

Competenţele formate de această unitate de curs vor servi ca bază pentru formarea
competenţelor profesionale în cadrul unităţilor de curs Drept penal, Drept procesual penal etc.
Unitatea de curs prevede formarea următoarelor competenţe profesionale şi transversale:
CPL6. Organizarea activităţii juridice manageriale profitabile.
 Identificarea corectă a reglementărilor legale şi utilizarea raţionamentelor juridice.
 Explicarea şi interpretarea modului în care fenomenul juridic se intersectează cu situaţiile de fapt
(modul în care o situaţie de fapt dobândeşte semnificaţii în plan juridic).
 Soluţionarea problemei de drept pe care o ridică o situaţie de fapt.
 Realizarea selecţiei corecte şi argumentate între mai multe soluţii care pot fi date unei situaţii de
fapt.
 Elaborarea unui studiu, proiect profesional pornind de la încadrarea juridică a unei situaţii de fapt.
CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă (cu elemente de interdisciplinaritate), cu
respectarea palierelor ierarhice.
CT3. Utilizarea eficientă a resurselor de comunicare și a surselor de informare și de formare profesională
asistată, atât în limba română, cât și într-o limbă străină.
IV. ADMINISTRAREA UNITĂŢII DE CURS
Numărul de ore Evaluarea
Codul Anul
Semestrul Lucrări de Lucrul Credit
disciplinei predării Prelegeri Seminare Curentă Finală
an individual e
Învăţământ cu frecvenţă
S.04.A.047
II III 30 30 - 60 4 2 atestări examen
Învăţământ cu frecvenţă redusă
S.04.A.047
III VI 10 10 16 84 4 2 atestări examen
3
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 4/37
V. REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII, CONŢINUTURI ŞI METODE DIDACTICE APLICATE
Rezultatele învăţării.
Conţinuturi Metode de predare Realizarea în timp (ore)
Studentul trebuie:
învăţământ cu învăţământ cu
Prelegeri Seminare
frecvenţă frecvenţă redusă
prelegeri seminare prelegeri seminare
1 2 3 4 5 6 7 8
să cunoască: Tema 1. NOŢIUNEA, Seminarul nr.1. NOŢIUNEA, Pentru prelegere: 2 2 0,5 0,5
 Noţiunea criminalisticii; SISTEMUL ŞI SARCINILE SISTEMUL ŞI SARCINILE expunerea,
 Rolul şi importanţa CRIMINALISTICII CRIMINALISTICII dezbaterea, discuția,
criminalisticii; Noţiunea şi sistemul Noţiunea şi sistemul cursului brainstorming, lucru
 Clasificarea metodelor cursului Criminalistică. Criminalistică. Obiectul şi în grup, lectura
criminalistice şi Obiectul şi sarcinile sarcinile criminalisticii. Rolul
aplicarea lor; criminalisticii. Rolul criminalisticii în combaterea Pentru seminare:
 Legătura criminalisticii criminalisticii în infracţiunilor. Principiile verificarea
cu alte ştiinţe; combaterea infracţiunilor. fundamentale ale criminalisticii. cunoștințelor,
 Metodele criminalisticii: Principiile fundamentale ale Din istoria apariţiei şi consolidării lucru în perechi și
 Noţiunea şi clasificarea. criminalisticii. Din istoria ştiinţei criminalistice. Legătura individual, linia
să fie capabil: apariţiei şi consolidării criminalisticii cu alte ştiinţe valorilor, elaborarea
 Să determine ştiinţei criminalistice. Metodele criminalisticii: de referate, scheme,
importanţa metodelor Legătura criminalisticii cu noţiunea şi clasificarea. Bazele eseuri etc.
paricular-ştiinţifice şi alte ştiinţe ştiinţifice ale metodelor
admisibilitatea lor în Metodele criminalisticii: criminalistice. Metoda
activitatea de urmărire noţiunea şi clasificarea. observaţiei: noţiunea şi formele
penală; Bazele ştiinţifice ale de realizare a acesteia în
 Să clasifice metodele metodelor criminalistice. activitatea de urmărire penală.
criminalisticii; Metoda observaţiei: Metoda măsurării şi rolul ei la
4
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 5/37
 Să distingă noţiunea şi formele de cunoaşterea şi fixarea

particularităţile realizare a acesteia în împrejurărilor în care a fost
clasificării metodelor activitatea de urmărire comisă o faptă penală. Metoda
criminalistice; penală. Metoda măsurării şi modelării: noţiunea şi formele
 Să identifice metodele rolul ei la cunoaşterea şi de aplicare a acesteia în
speciale criminalistice. fixarea împrejurărilor în care activitatea de urmărire penală.
a fost comisă o faptă Metodele particular-ştiinţifice şi
penală. Metoda modelării: admisibilitatea lor în activitatea
noţiunea şi formele de de urmărire penală. Metodele
aplicare a acesteia în speciale criminalistice: perspectiva
activitatea de urmărire desăvârşirii lor în lumina
penală. Metodele particular- realizărilor ştiinţei şi tehnicii
ştiinţifice şi admisibilitatea moderne
lor în activitatea de
urmărire penală. Metodele
speciale criminalistice:
perspectiva desăvârşirii lor
în lumina realizărilor ştiinţei
şi tehnicii moderne
să cunoască: Tema 2. MIJLOACELE Seminarul nr.2. MIJLOACELE Pentru prelegere: 2 2 0,5 0,5
 Noţiunea şi clasificarea TEHNICO-ŞTIINŢIFICE TEHNICO-ŞTIINŢIFICE expunerea,
mijloacelor tehnico- CRIMINALISTICE CRIMINALISTICE conversaţia,
ştiinţifice criminalistice; Noţiunea şi clasificarea Noţiunea şi clasificarea brainstorming, lucru
 Tehnica criminalistică mijloacelor tehnico- mijloacelor tehnico-ştiinţifice în grup, observarea,
de câmp; ştiinţifice criminalistice criminalistice Reglementări analiza, dezbaterea,
 Reglementările Reglementări procesuale procesuale privind aplicarea discuția, lectura
procesuale privind privind aplicarea mijloacelor mijloacelor tehnice criminalistice
aplicarea mijloacelor tehnice criminalistice în în practica organelor de urmărire Pentru seminare:
tehnice criminalistice în practica organelor de penală Tehnica criminalistică de verificarea
5
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 6/37
practica orhanelor de urmărire penală Tehnica câmp. Componenţa truselor şi a cunoștințelor,

urmărire penală; criminalistică de câmp. laboratoarelor mobile lucru în perechi și
 Aportul tehnicii Componenţa truselor şi a criminalistice. Mijloacele tehnico- individual, elaborarea
criminalistice la laboratoarelor mobile ştiinţifice folosite în efectuarea de referate, tabele
curmarea şi prevenirea criminalistice. Mijloacele expertizelor criminalistice. etc.
infracţiunilor. tehnico-ştiinţifice folosite în Mijloacele de analiză spectrală.
să fie capabil: efectuarea expertizelor Izotopii radioactivi în activitatea
 Să evidenţieze criminalistice. Mijloacele de de examinare criminalistică.
particularităţile analiză spectrală. Izotopii Perspectiva utilizării mijloacelor
mijloacele tehnico- radioactivi în activitatea de electronooptice şi de tip laser în
ştiinţifice folosite în examinare criminalistică. activitatea criminalistică de
efectuarea expertizelor Perspectiva utilizării laborator. Aportul tehnicii
criminalistice; mijloacelor electronooptice criminalistice la curmarea şi
 Să explice componenţa şi de tip laser în activitatea prevenirea infracţiunilor
truselor şi a criminalistică de laborator.
laboratoarelor mobile Aportul tehnicii
criminalistice; criminalistice la curmarea
 Să identifice categoriile şi prevenirea infracţiunilor
de mijloacele de analiză
spectrală.
să cunoască: Tema 3. FOTOGRAFIA Seminarul nr.3. FOTOGRAFIA Pentru prelegere: 2 2 1 1
 Noţiunea şi sistemul JUDICIARĂ JUDICIARĂ expunerea,
fotografiei judiciare; Fotografia judiciară: Fotografia judiciară: noţiunea şi conversaţia, discuția,
 Caracteristicile de bază noţiunea şi sistemul. sistemul. Importanţa aplicării brainstorming, lucru
ale materialelor Importanţa aplicării fotografiei în activitatea de în grup, rezolvare de
fotosensibile; fotografiei în activitatea de urmărire penală. Mijloacele probleme, formularea
 Apatura fotografică urmărire penală. fotografice cu care sunt dotate întrebărilor
digitală şi posibilităţile Mijloacele fotografice cu organele de cercetare şi anchetă provocatoare, lectura
aplicării ei în activitatea care sunt dotate organele penală. Caracteristicile de bază
de urmărire penală; de cercetare şi anchetă ale materialelor fotosensibile. Pentru seminare:
6
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 7/37
 Procedeele de penală. Caracteristicile de Aparatura fotografică digitală şi verificarea

fotografiere a locului bază ale materialelor posibilităţile aplicării ei în cunoștințelor,
faptei şi a cadavrului; fotosensibile. Aparatura activitatea de urmărire penală. lucru în grup și
 Fotografia judiciară de fotografică digitală şi Metodele fotografiei judiciare individual, linia
examinare: noţiunea şi posibilităţile aplicării ei în operative. Procedeele de valorilor,
sarcinle acesteia. activitatea de urmărire realizare a fotografiei elaborarea de
să fie capabil: penală. Metodele panoramice şi signalitice. referate, tabele etc.
 Să determine fotografiei judiciare Fotografia locului faptei.
modalităţile fotografiei operative. Procedeele de Avantajele pe care le oferă
de detaliu (a detaliilor) realizare a fotografiei aplicarea fotografiei ca mijloc de
de la faţa locului; panoramice şi signalitice. fixare a împrejurărilor în care a
 Să sintetizeze deosebirile Fotografia locului faptei. avut loc o faptă penală şi a
dintre fotografia de Avantajele pe care le oferă urmărilor acesteia. Procedeele
detaliu şi fotografia aplicarea fotografiei ca de fotografiere a locului faptei şi
judiciară de examinare; mijloc de fixare a a cadavrului. Fotografierea
 Să evidenţieze rolul şi împrejurărilor în care a avut obiectelor apreciate ca fiind
avantajele pe care le loc o faptă penală şi a principale la locul faptei.
oferă aplicarea urmărilor acesteia. Fotografia de detaliu (a
fotografiei de mijloc de Procedeele de fotografiere detaliilor) de la faţa locului.
fixare a împrejurărilor şi a locului faptei şi a Fotografia ca mijloc de fixare a
a urmărilor acesteia; cadavrului. Fotografierea unor secvenţe şi a rezultatelor
 Să determine în ce se vor obiectelor apreciate ca obţinute în urma percheziţiei,
materializa procedeele fiind principale la locul prezentării spre recunoaştere,
de realizare a fotografiei faptei. Fotografia de a activităţilor experimentale şi
panoramice şi signalitice; detaliu (a detaliilor) de la de reconstituire desfăşurate în
 Să determine actele faţa locului. Fotografia ca cadrul cercetării faptelor penale.
necesare procedeelor de mijloc de fixare a unor Fotografia judiciară de
majorare fotografică a secvenţe şi a rezultatelor examinare: noţiunea şi
contrastului. obţinute în urma sarcinile acesteia. Metodele
percheziţiei, prezentării fotografiei judiciare de
7
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 8/37
spre recunoaştere, a examinare. Procedeele de

activităţilor experimentale majorare fotografică a
şi de reconstituire contrastului. Metoda de
desfăşurate în cadrul separare fotografică a culorilor.
cercetării faptelor penale. Relevarea caracteristicilor
Fotografia judiciară de invizibile ale obiectelor - probe
examinare: noţiunea şi materiale prin fotografierea lor în
sarcinile acesteia. radiaţii invizibile. Microfotografia
Metodele fotografiei în activitatea de examinare
judiciare de examinare. criminalistică de laborator.
Procedeele de majorare Perspectiva aplicării în activitatea
fotografică a contrastului. criminalistică a holografici.
Metoda de separare Aplicarea în activitatea de
fotografică a culorilor. urmărire penală a
Relevarea caracteristicilor înregistrării videomagnetice
invizibile ale obiectelor -
probe materiale prin
fotografierea lor în radiaţii
invizibile. Microfotografia în
activitatea de examinare
criminalistică de laborator.
Perspectiva aplicării în
activitatea criminalistică a
holografici. Aplicarea în
activitatea de urmărire
penală a înregistrării
videomagnetice
să cunoască: Tema 4. TRASEOLOGIA Seminarul nr.4. Pentru prelegere: 3 3 2 2
 Noţiunea şi sarcinile CRIMINALISTICĂ TRASEOLOGIA CRIMINALISTICĂ expunerea,
traseologici Noţiunea şi sarcinile Noţiunea şi sarcinile traseologici conversaţia,
8
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 9/37
criminalistice; traseologici criminalistice - criminalistice - ştiinţa despre dezbaterea,

 Reguli generale privind ştiinţa despre cercetarea cercetarea urmelor materiale brainstorming, lucru
descoperirea, fixarea şi urmelor materiale ale ale infracţiunii. Clasificarea în grup, GPP, studiul
ridicarea urmelor infracţiunii. Clasificarea urmelor materiale ale individual de
infracţiunii; urmelor materiale ale infracţiunii. Reguli generale cercetare
 Urmele de mâini: infracţiunii. Reguli privind descoperirea, fixarea şi
noţiunea şi clasificarea generale privind ridicarea urmelor infracţiunii. Pentru seminare:
lor. Însemnătatea descoperirea, fixarea şi Urmele de mâini: noţiunea şi verificarea
criminalistică a urmelor ridicarea urmelor clasificarea lor. însemnătatea cunoștințelor,
de mâîni; infracţiunii. Urmele de criminalistică a urmelor de mâini. lucru în grup și
 Urme intrumentelor de mâini: noţiunea şi Crestele şi desenele papilare. individual,
spargere. clasificarea lor. Proprietăţile şi clasificarea analiza comparativă,
să fie capabil: însemnătatea criminalistică desenelor papilare. Alte soluționarea spețelor
 Să capete abilităţi de a urmelor de mâini. elemente caracteristice ale
descoperire, fixare şi Crestele şi desenele reliefului suprafeţei palmare
ridicarea urmelor de papilare. Proprietăţile şi folosite la identificarea persoanei
mâini; clasificarea desenelor după urmele de mâini.
 Să capete abilităţi de papilare. Alte elemente Descoperirea, fixarea şi ridicarea
descoperire, fixarea şi caracteristice ale reliefului urmelor de mâini Relevarea
ridicarea urmelor de pe suprafeţei palmare folosite urmelor invizibile de mâini.
instrumentele de la identificarea persoanei Interpretarea la faţa locului a
spargere; după urmele de mâini. urmelor de mâini. Expertiza
 Să aprecieze Descoperirea, fixarea şi dactiloscopică; noţiunea,
corespunzător ridicarea urmelor de mâini sarcinile, pregătirea. Tehnica
cercetarea Relevarea urmelor invizibile amprentării persoanelor şi a
criminalistică a urmelor de mâini. Interpretarea la cadavrelor. Urmele de picioare:
materie; faţa locului a urmelor de noţiunea, clasificarea,
 Să expună actele mâini. Expertiza importanţa criminalistică.
necesare cercetării dactiloscopică; noţiunea, Cărarea urmelor şi elementele
urmelor mijloacelor de sarcinile, pregătirea. ei caracteristice. Procedeele şi
9
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 10/37
transport la faţa locului; Tehnica amprentării mijloacele de fixare şi ridicare a

 Să determine procedura persoanelor şi a cadavrelor. urmelor de picioare. Urmele
aplicabilă expertizei Urmele de picioare: create de alte părţi ale corpului
traseologice: noţiunea, noţiunea, clasificarea, uman (de dinţi, de buze, de
sarcinile, pregătirea. importanţa criminalistică. unghii). Urmele create de
Cărarea urmelor şi obiecte vestimentare:
elementele ei noţiunea, clasificarea,
caracteristice. Procedeele importanţa lor criminalistică.
şi mijloacele de fixare şi Urmele de materie biologică
ridicare a urmelor de umană, descoperirea, fixarea şi
picioare. Urmele create de ridicarea lor. Urmele
alte părţi ale corpului uman instrumentelor de spargere:
(de dinţi, de buze, de noţiunea, mecanismul de
unghii). Urmele create formare, importanţa
de obiecte vestimentare: criminalistică. Clasificarea
noţiunea, clasificarea, urmelor instrumentelor de
importanţa lor spargere; descoperirea, fixarea şi
criminalistică. Urmele de ridicarea lor. Urmele sub formă
materie biologică umană, de resturi de materie formate cu
descoperirea, fixarea şi ocazia aplicării instrumentelor de
ridicarea lor. Urmele spargere. Cercetarea
instrumentelor de criminalistică a urmelor materie.
spargere: noţiunea, Urmele mijloacelor de
mecanismul de formare, transport. Clasificarea urmelor
importanţa criminalistică. mijloacelor de transport şi
Clasificarea urmelor importanţa lor la descoperirea
instrumentelor de infracţiunilor. Cercetarea
spargere; descoperirea, urmelor mijloacelor de transport
fixarea şi ridicarea lor. la faţa locului. Expertiza
Urmele sub formă de traseologică: noţiunea, sarcinile,
10
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 11/37
resturi de materie formate pregătirea

cu ocazia aplicării
instrumentelor de
spargere. Cercetarea
criminalistică a urmelor
materie. Urmele
mijloacelor de transport.
Clasificarea urmelor
mijloacelor de transport şi
importanţa lor la
descoperirea infracţiunilor.
Cercetarea urmelor
mijloacelor de transport la
faţa locului. Expertiza
traseologică: noţiunea,
sarcinile, pregătirea
să cunoască: Tema 5. BALISTICA Seminarul nr.5. BALISTICA Pentru prelegere: 3 3 1 1
 Noţiunea şi esenţa JUDICIARĂ JUDICIARĂ expunerea,
balisticii judiciare; Noţiunea, obiectul şi Noţiunea, obiectul şi sarcinile conversaţia,
 Muniţia ca obiect de sarcinile balisticii judiciare. balisticii judiciare. Armele de foc, dezbaterea,
studiu criminalisti; Armele de foc, noţiunea, noţiunea, criterii de clasificare. brainstorming, lucru
 Urmele împuşcăturii; criterii de clasificare. Muniţia ca obiect de studiu în grup, GPP, studiul
 Modalitatea de Muniţia ca obiect de studiu criminalistic. Clasificarea individual de
descoperire, fixare li criminalistic. Clasificarea muniţiilor. Urmele împuşcăturii: cercetare
ridicare de la faţa muniţiilor. Urmele noţiunea, clasificarea, importanţa
locului a armelor de foc, împuşcăturii: noţiunea, criminalistică. Descoperirea, Pentru seminare:
a muniţiilor şi a urmelor clasificarea, importanţa fixarea şi ridicarea de la faţa verificarea
împuşcăturii. criminalistică. Descoperirea, locului a armelor de foc, a cunoștințelor,
 Expertiza criminalistică fixarea şi ridicarea de la faţa muniţiilor şi a urmelor lucru în grup și
a armelor de foc. locului a armelor de foc, a împuşcăturii. Interpretarea la faţa individual,
11
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 12/37
să fie capabil: muniţiilor şi a urmelor locului a armelor, a muniţiilor şi a analiza comparativă,

 Să analizeze sarcinile împuşcăturii. Interpretarea urmelor împuşcăturii. soluționarea spețelor
specifice ale expertizei la faţa locului a armelor, a Determinarea direcţiei, distanţei
criminalistice a armelor muniţiilor şi a urmelor şi a locului de unde s-a tras din
atipice(rudimintare, împuşcăturii. Determinarea arma de foc. Expertiza
modificate, construite în direcţiei, distanţei şi a criminalistică a armelor de foc,
mod improvizat); locului de unde s-a tras din a muniţiei şi a urmelor
 Să determinarea arma de foc. Expertiza împuşcăturii. Sarcinile specifice
direcţia, distanţa şi a criminalistică a armelor de ale expertizei criminalistice a
locului de unde s-a tras foc, a muniţiei şi a urmelor armelor atipice (rudimentare,
din arma de foc; împuşcăturii. Sarcinile modificate, construite în mod
 Să determine criteriile specifice ale expertizei improvizat). Cercetarea
de clasificare a armelor criminalistice a armelor criminalistică a explozivelor.
albe şi a expertizării atipice (rudimentare, Urmele create prin aplicarea
armelor albe. modificate, construite în explozivelor la săvârşirea
mod improvizat). Cercetarea infracţiunilor de omor.
criminalistică a explozivelor. Interpretarea la faţa locului a
Urmele create prin aplicarea urmelor explozivelor. Posibilităţile
explozivelor la săvârşirea actuale ale expertizei explozivelor.
infracţiunilor de omor. Armele albe constituind obiecte
Interpretarea la faţa locului de studiu criminalistic. Criterii de
a urmelor explozivelor. clasificare a armelor albe.
Posibilităţile actuale ale Expertizarea armelor albe
expertizei explozivelor.
Armele albe constituind
obiecte de studiu
criminalistic. Criterii de
clasificare a armelor albe.
Expertizarea armelor albe
să cunoască: Tema 6. IDENTIFICAREA Seminarul nr.6. IDENTIFICAREA Pentru prelegere: 3 3 1 1
12
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 13/37
 Premisele ştiinţifice ale PERSOANELOR DUPĂ PERSOANELOR DUPĂ expunerea,

identificării persoanelor SEMNALMENTE (METODA SEMNALMENTE (METODA conversaţia,
după semnalmente; PORTRETULUI VORBIT) PORTRETULUI VORBIT) dezbaterea,
 Noţiunea şi clasificarea Premisele ştiinţifice ale Premisele ştiinţifice ale brainstorming, lucru
semnalmentelor; identificării persoanelor identificării persoanelor după în grup, GPP, studiul
 Caracteristica după semnalmente. semnalmente. Noţiunea şi individual de
semnalmentelor Noţiunea şi clasificarea clasificarea semnalmentelor. cercetare
anatomice; semnalmentelor. Caracteristica semnalmentelor
 Rolul caracterisicilor Caracteristica anatomice. Rolul Pentru seminare:
particulare la semnalmentelor caracteristicilor particulare la verificarea
identificarea anatomice. Rolul identificarea persoanelor şi a cunoștințelor,
persoanelor şi a caracteristicilor particulare cadavrelor. Principiile de bază lucru în grup și
cadavrelor; la identificarea privind descrierea după individual,
 Principiile de bază persoanelor şi a semnalmente. Domeniile de analiza comparativă,
privind descrierea după cadavrelor. Principiile de aplicare a metodei "portretului soluționarea spețelor
semnalment; bază privind descrierea vorbit". Aplicarea metodei
 Domeniile de aplicare a după semnalmente. "portretului vorbit" la
metodei ”portretului Domeniile de aplicare a modelarea persoanelor aflate în
vorbit”. Aplicarea metodei "portretului căutare. Formele de modelare.
metodei ”portretului vorbit". Aplicarea metodei Portretul robot computerizat •
vorbit” la modelarea "portretului vorbit" la variantă a fotorobotului.
persoanelor aflate în modelarea persoanelor Aplicarea portretului vorbit în
cautare. aflate în căutare. Formele cadrul expertizei fotoportretului
de modelare. Portretul şi modelării după craniu a
să fie capabil: robot computerizat • fizionomiei cadavrelor
 Să efectueze un variantă a fotorobotului. necunoscute (metoda
experiment pe cont Aplicarea portretului vorbit Gherasimov)
propriu de descriere a în cadrul expertizei
exteriorului unui coleg fotoportretului şi
după metoda modelării după craniu a
13
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 14/37
portretului vorbit ; fizionomiei cadavrelor

 Să determine prioritatea necunoscute (metoda
aplicării portretului Gherasimov)
vorbit în cadrul
expertizei
fotoportretului vorbit în
cadrului expertizei
fotoportretului şi
modelării după craniu a
fizionomiei cadavrelor
necunoscute (metoda
Gherasimov).
să cunoască: Tema 7. CERCETAREA Seminarul nr.7. CERCETAREA Pentru prelegere: 2 2 1 1
 Noţiuni şi importanţa CRIMINALISTICĂ A CRIMINALISTICĂ A expunerea,
documentelor – DOCUMENTELOR DOCUMENTELOR conversaţia,
mijloace de probă; Noţiunea şi importanţa Noţiunea şi importanţa dezbaterea,
 Clasificarea documentelor - mijloace documentelor - mijloace de brainstorming, lucru
documentelor mijloace de probă. Clasificarea probă. Clasificarea documentelor în grup, GPP, studiul
de probă; documentelor mijloace de mijloace de probă. Cercetarea individual de
 Cercetarea prealabilă a probă. Cercetarea prealabilă a documentelor - cercetare
documentelor – probe prealabilă a documentelor probe materiale. Regulile
materiale; - probe materiale. Regulile generale privind manipularea şi Pentru seminare:
 Regulile generale generale privind conservarea documentelor - verificarea
privind manipularea şi manipularea şi conservarea probe materiale. Expertiza cunoștințelor,
conservarea documentelor - probe tehnică a documentelor suspecte lucru în grup și
documentelor – probe materiale. Expertiza de fals. Examinarea actelor individual,
materiale. tehnică a documentelor suspecte de fals prin înlăturare, analiza comparativă,
suspecte de fals. adăugire sau refacere de text. soluționarea spețelor
să fie capabil: Examinarea actelor Caracteristicile falsului prin
 Să analizeze aspectele suspecte de fals prin înlăturare, adăugire sau refacere
14
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 15/37
expertizei tehnice a înlăturare, adăugire sau de text. Examinarea

documentelor suspecte refacere de text. criminalistică a actelor suspecte
de fals; Caracteristicile falsului prin de fals prin contrafacerea
 Să scoată în evidenţă înlăturare, adăugire sau rechizitelor. Contrafacerea
elementele definitorii refacere de text. semnăturilor. Caracteristicile
ale caracteristicilor Examinarea criminalistică a contrafacerii impresiunilor de
falsului prin înlăturare, actelor suspecte de fals ştampile. Contrafacerea
adăugire sau refacere prin contrafacerea documentelor prin substituirea
de text. rechizitelor. Contrafacerea fotografiilor. Posibilităţile
semnăturilor. oferite de expertiza
Caracteristicile criminalistică a hârtiei (suportul
contrafacerii impresiunilor documentar) şi a materialelor de
de ştampile. scris. Sarcinile examinării
Contrafacerea criminalistice a textelor
documentelor prin dactilografiate şi a materialelor
substituirea fotografiilor. poligrafice
Posibilităţile oferite de
expertiza criminalistică a
hârtiei (suportul
documentar) şi a
materialelor de scris.
Sarcinile examinării
criminalistice a textelor
dactilografiate şi a
materialelor poligrafice
să cunoască: Tema 8. TACTICA Seminarul nr.8. TACTICA Pentru prelegere: 3 3 0,5 0,5
 Noţiuni generale privind CRIMINALISTICĂ. CRIMINALISTICĂ. expunerea,
tactica criminalistică; NOŢIUNEA, OBIECTUL NOŢIUNEA, OBIECTUL ŞI conversaţia,
 Obiectul, sistemul şi ŞI SISTEMUL TACTICII SISTEMUL TACTICII dezbaterea,
sarcinele tacticii CRIMINALISTICE CRIMINALISTICE brainstorming, lucru
15
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 16/37
criminalistice; Noţiuni generale cu privire Noţiuni generale cu privire la în grup, GPP, studiul
 Procedeele tactice la tactica criminalistică. tactica criminalistică. Obiectul, individual de
criminalistice: structura Obiectul, sistemul şi sistemul şi sarcinile tacticii cercetare
şi clasificarea lor; sarcinile tacticii criminalistice. Procedeele tactice
 Cunoaşterea criminalistice. Procedeele criminalistice: structura şi Pentru seminare:
persoanelor tactice criminalistice: clasificarea lor. Cunoaşterea verificarea
participante la proces – structura şi clasificarea lor. persoanelor participante la cunoștințelor,
condiţie indispensabilăa Cunoaşterea persoanelor proces - condiţie indispensabilă lucru în grup și
aplicării măsurilor participante la proces - aplicării măsurilor tactice individual,
tactice criminalistice; condiţie indispensabilă criminalistice. Calităţile analiza comparativă,
 Calităţile profesionale şi aplicării măsurilor tactice profesionale şi deontologia soluționarea spețelor
deontoligia organelor criminalistice. Calităţile organelor chemate să aplice
chemate să aplice profesionale şi deontologia măsuri tactice în cadrul urmăririi
măsuri tactice în cadrul organelor chemate să penale
urmăririi penale. aplice măsuri tactice în
cadrul urmăririi penale
să fie capabil:
 Să iniţieze un dialog
constructiv privind
calităţile profesionale şi
deontologia organelor
chemate să aplice
măsuri tactice în cadrul
urmăririi penale;
 Să aprecieze şi să
raspundă la următoarea
întrebare care sunt
procedeele tactice
criminlistice: structura şi
clasificarea lor;
16
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 17/37
 să explice obiectul,
sistemul şi sarcinele
tacticii criminalistice.
să cunoască: Tema 9. METODICA Seminarul nr.9. METODICA Pentru prelegere: 2 2 0,5 0,5
 Noţiunea, obiectul şi CRIMINALISTICĂ. CRIMINALISTICĂ. METODICA expunerea,
sistemul metodicii METODICA CRIMINALISTICĂ - ŞTIINŢA conversaţia,
criminalistice; CRIMINALISTICĂ - ŞTIINŢA INVESTIGĂRII INFRACŢIUNILOR dezbaterea,
 Principiile metodicii INVESTIGĂRII Noţiunea, obiectul şi sistemul brainstorming, lucru
criminalisticii; INFRACŢIUNILOR metodicii criminalistice. în grup, GPP, studiul
 Caracteristica Noţiunea, obiectul şi Principiile metodicii individual de
criminalistică a sistemul metodicii criminalistice. Caracteristica cercetare
infracţiunilor şi rolul criminalistice. Principiile criminalistică a infracţiunilor şi
acesteia la elaborarea metodicii criminalistice. rolul acesteia la elaborarea Pentru seminare:
indicaţiilor metodice Caracteristica criminalistică indicaţiilor metodice privind verificarea
privind cercetarea a infracţiunilor şi rolul cercetarea diferitor categorii de cunoștințelor,
diferitor categorii de acesteia la elaborarea infracţiuni. Planificarea şi lucru în grup și
infracţiuni; indicaţiilor metodice privind desfăşurarea activităţii de individual,
 Planificarea şi cercetarea diferitor urmărire penală în mod analiza comparativă,
desfăşurarea activităţii categorii de infracţiuni. organizat - principiu general soluționarea spețelor
de urmărire penală în Planificarea şi metodic, privind cercetarea
mod organizat- principiu desfăşurarea activităţii de penală. Situaţiile de anchetă ca
general metodic, privind urmărire penală în mod factori determinanţi ai planificării
cercetarea penală. organizat - principiu general şi efectuării urmăririi penale.
metodic, privind cercetarea Principiile planificării activităţii de
să fie capabil: penală. Situaţiile de urmărire penală. Versiunile de
 Să explice postulatul anchetă ca factori urmărire penală: noţiunea,
privind planificarea şi determinanţi ai planificării clasificarea. Elaborarea şi
desfăşurarea şi efectuării urmăririi verificarea versiunilor de
activităţilor de urmărire penale. Principiile urmărire penală. Corelarea
17
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 18/37
penală în mod planificării activităţii de activităţii de anchetă penală cu

organizat; urmărire penală. Versiunile cea a serviciilor operative ca
 Să explice procedeele de urmărire penală: factor important metodic privind
tactice privind tactiva noţiunea, clasificarea. cercetarea infracţiunilor.
dispunerii şi efectuării Elaborarea şi verificarea Utilizarea pe scară largă a
expertizei judiciare li a versiunilor de urmărire cunoştinţelor speciale ale
constatărilor tehnico- penală. Corelarea persoanelor competente- cerinţă
ştiinţifice şi medico- activităţii de anchetă de principiu metodic privind
legal; penală cu cea a serviciilor cercetarea infracţiunilor
 Factorii psiholo la cre se operative ca factor
va ţine cont la important metodic privind
dispunerea unei cercetarea infracţiunilor.
expertize complexe şi Utilizarea pe scară largă a
cea în comisie; cunoştinţelor speciale ale
 Să distingă persoanele persoanelor competente-
participante la această cerinţă de principiu
etapă; metodic privind cercetarea
 Să fixeze rezultatele în infracţiunilor
raportul de expertiză,
structura şi conţinutul
acestuia.
 Activităţile de urmărire CERCETĂRII CERCETĂRII INFRACŢIUNILOR DE expunerea,
penală care se impun la INFRACŢIUNILOR DE OMOR conversaţia,
etapa iniţială de OMOR Activităţile de urmărire penală dezbaterea,
cercetare a Activităţile de urmărire care se impun la etapa iniţială de brainstorming, lucru
infracţiunilor de omor; penală care se impun la cercetare a infracţiunilor de în grup, GPP, studiul
 Împrejurările ce se cer etapa iniţială de cercetare a omor. împrejurările ce se cer individual de
stabilite în cursul infracţiunilor de omor. stabilite în cursul cercetării. cercetare
cercetării; împrejurările ce se cer Elaborarea versiunilor de
18
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 19/37
 Elaborarea versiunilor stabilite în cursul urmărire penală şi planificarea Pentru seminare:

de urmărire penală şi cercetării. Elaborarea activităţii de cercetare susţinută a verificarea
planificarea activităţii versiunilor de urmărire omorului. Dispunerea şi cunoștințelor,
de cercetare susţinută a penală şi planificarea efectuarea constatării şi a lucru în grup și
omorului; activităţii de cercetare expertizei medico-legale. individual,
 Dispunerea şi susţinută a omorului. Reţinerea şi interogarea analiza comparativă,
efectuarea constatării şi Dispunerea şi efectuarea persoanelor bănuite sau soluționarea spețelor
a expertizei medico- constatării şi a expertizei învinuite în săvârşirea infracţiunii
legale; medico-legale. Reţinerea şi de omor. Cercetarea disimulării
 Reţinerea şi interogarea interogarea persoanelor infracţiunilor de omor. înscenarea
persoanelor bănuite sau bănuite sau învinuite în ca modalitate de desimulare a
învinuite în săvîrşirea săvârşirea infracţiunii de infracţiunii de omor: noţiunea şi
infracţiunii de omor; omor. Cercetarea disimulării formele ei. Demascarea înscenării
 Cercetarea disimulării infracţiunilor de omor. morţii naturale, accidentale şi a
infracţiunilor de omor; înscenarea ca modalitate de sinuciderii. Metodica cercetării
desimulare a infracţiunii de infracţiunilor de omor săvârşite
să fie capabil: omor: noţiunea şi formele de asasini tocmiţi. Particularităţi
 Să explice postulatul ei. Demascarea înscenării metodice privind cercetarea
privind planificarea şi morţii naturale, accidentale unor categorii de omor.
desfăşurarea şi a sinuciderii. Metodica Cercetarea omorului urmat de
activităţilor de urmăre cercetării infracţiunilor de dezmembrarea sau desfigurarea
penală a infracţiunilor omor săvârşite de asasini cadavrului
de omor; tocmiţi. Particularităţi
 Să explice procedeele metodice privind
tactice privind metodica cercetarea unor categorii
cercetării infracţiunilor de omor. Cercetarea
de omor săvârşite de omorului urmat de
asasini tocmiţi; dezmembrarea sau
 Să indentifice factorii desfigurarea cadavrului
psihologici de care se va
19
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 20/37
ţine la cercetarea
omorului urmat de
dezmembrarea sau
desfigurarea cadavrului;
 Să distingă persoanele
participante la această
etapă;
 Să fixeze rezultatele
cercetarea de simulare
infracţiunii de omor.
 Caracteristica CERCETĂRII CERCETĂRII INFRACŢIUNILOR expunerea,
criminalistică a INFRACŢIUNILOR DE VIOL DE VIOL conversaţia,
infracţiunilor de viol; Caracteristica criminalistică Caracteristica criminalistică a dezbaterea,
 Violul- cea mai gravă a infracţiunilor de viol. infracţiunilor de viol. Violul - cea brainstorming, lucru
atingere a libertăţii Violul - cea mai gravă mai gravă atingere a libertăţii în grup, GPP, studiul
sexuale a femeii; atingere a libertăţii sexuale sexuale a femeii. Particularităţi individual de
 Particularităţile privind a femeii. Particularităţi privind intentarea procesului cercetare
intentarea procesului privind intentarea penal privind infracţiunea de
penal privin infracţiunea procesului penal privind viol. Primele acţiuni desfăşurate Pentru seminare:
de viol; infracţiunea de viol. la etapa iniţială de cercetare a verificarea
 Primele acţiuni Primele acţiuni desfăşurate violului. Verificarea plângerii. cunoștințelor,
desfăşurate la etapa la etapa iniţială de Ascultarea victimei infracţiunii lucru în grup și
iniţială de cercetare a cercetare a violului. de viol. Situaţiile de anchetă fa individual,
violului; Verificarea plângerii. etapa iniţială de cercetare, analiza comparativă,
 Verificarea plângerii; Ascultarea victimei împrejurările ce urmează a fi soluționarea spețelor
 Ascultarea victimei infracţiunii de viol. stabilite în cadrul cercetării.
infracţiunii de viol; Situaţiile de anchetă fa Activităţile de procedură care
 Situaţiile de anchetă la etapa iniţială de cercetare, se întreprind pentru
20
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 21/37
etapa iniţială de împrejurările ce urmează a administrarea probelor

cercetare, împrejurările fi stabilite în cadrul infracţiunii de viol. Rolul
ce urmează a fi stabilite cercetării. Activităţile de expertizei medico-legale la
în cadrul cercetării. procedură care se soluţionarea problemelor ce ţin
întreprind pentru de cercetarea violului
să fie capabil: administrarea probelor
 Să identifice procedeele infracţiunii de viol. Rolul
tactice criminalistice ale expertizei medico-legale la
expertizei judiciare de soluţionarea problemelor
cercetare a violului; ce ţin de cercetarea violului
 Să întocmească
personal un raport de
expertiză judiciară;
 Să efectuieze un plan de
activitate privind
situaţiile de anchetă la
etapa iniţială de
cercetare şi
împrejurările ce
urmează a fi stabilite în
cadrul cercetării;
 Aplicarea în acest scop a
mijloacelor tehnice
criminalistice posibile.
să cunoască: Tema 12. SISTEMUL Seminarul nr.12. SISTEMUL Pentru prelegere: 2 2 0,5 0,5
 Noţiunea, clasificarea şi ORGANELOR ORGANELOR POLIŢIENEŞTI expunerea,
caracterisitca organelor POLIŢIENEŞTI Noţiunea organelor conversaţia,
poliţienesti; Noţiunea organelor poliţieneşti şi constituirea lor dezbaterea,
să fie capabil: poliţieneşti şi constituirea în sistem. Consiliul Suprem de brainstorming, lucru
 Să determine sistemul lor în sistem. Consiliul Securitate. Ministerul apărării. în grup, GPP, studiul
21
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 22/37
organelor poliţieneşti Suprem de Securitate. Ministerul Afacerilor Interne. individual de

 Să stabilească istoricul Ministerul apărării. Centrul pentru combaterea cercetare
dezvoltării organelor Ministerul Afacerilor crimelor economice şi
poliţieneşti în Republica Interne. Centrul pentru corupţiei. Serviciul de Pentru seminare:
Moldova; combaterea crimelor Informaţii şi Securitate. verificarea
 Să caracterizeze economice şi corupţiei. Serviciul de Protecţie şi Pază cunoștințelor,
principalele instituţii Serviciul de Informaţii şi de Stat. Departamentul lucru în grup și
poliţieneşti Securitate. Serviciul de Trupelor de Grăniceri. individual,
 Să identifice controlul Protecţie şi Pază de Stat. analiza comparativă,
jurisdicţional asupra Departamentul Trupelor soluționarea spețelor
activităţii organelor de Grăniceri.
poliţieneşti;
să cunoască: Tema 13. PRINCIPIILE Seminarul nr.13. PRINCIPIILE Pentru prelegere: 2 2 0,5 0,5
 Noţiunea şi DREPTULUI POLIŢIENESC. DREPTULUI POLIŢIENESC. ETICA expunerea,
caracteristica ETICA ŞI DEONTOLOGIA ŞI DEONTOLOGIA conversaţia,
principiilor dreptului POLIŢIENEASCĂ. POLIŢIENEASCĂ. dezbaterea,
poliţienesc; Semnificaţia principiilor Semnificaţia principiilor dreptului brainstorming, lucru
 Pricinpalele probleme dreptului poliţienesc. Etica poliţienesc. Etica normativa în grup, GPP, studiul
care urmează a fi normativa internaţionala. internaţionala. Criteriile individual de
clarificate; Criteriile clasificării clasificării principiilor dreptului cercetare
 Rolul organelor principiilor dreptului poliţienesc.
poliţienesti; poliţienesc. Pentru seminare:
să fie capabil: verificarea
 Să definească principiile cunoștințelor,
dreptului poliţienesc; lucru în grup și
 Să determine principiile individual,
generale ale dreptului analiza comparativă,
poliţienesc; soluționarea spețelor
 Să analizeze principiile
speciale a le dreptului
22
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 23/37
poliţienesc;
23
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 24/37
VI. SUGESTII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ A STUDENŢILOR
Pe parcursul semestrului, studenţii realizează activităţi individuale, care includ:

- Pregătirea unui referat aplicativ pe o problemă propusă;
- Studierea şi rezolvarea speţelor;
- Redactarea unor procese verbale de cercetarea la faţa locului;
- Studierea metodicilor de cercetare criminalistică, actelor procesuale
- Valorificarea cunoştinţelor teoretice pe marginea unui caz practic.
- Evidenţierea particularităţilor anumitor metodici de cercetare criminalistică.
1. Rolul organelor cu funcţii operative la cercetarea crimei organizate
2. Ascultarea martorilor şi a persoanelor culpabile
3. Rolul specialiştilor de profil la cercetarea locului accidentului de circulaţie
4. Folosirea mijloacelor tehiiico-ştiinţifîce criminalistice la cercetarea mituirii
VII. EVALUAREA UNITĂȚII DE CURS
Curentă Proiect de an Examen final

Atestarea 1 Atestarea 2
Zi 30% 30% - 40%
f/r - - 20% 80%
Standard minim de performanță
Prezența și activitatea la prelegeri și seminarii;
Obținerea notei minime de „5” la fiecare dintre atestări (pentru secția cu frecvență la zi);
Susținerea lucrării de verificare (pentru secția fără frecvență);
Activitate susţinută în timpul semestrului;
Exprimare clară și concisă în limbajul juridic;
Însușirea noțiunilor de bază ale disciplinei Teoria generală a dreptului;
Soluţionarea corecta a minimum 45% din totalul subiectelor din testul de examinare final.
VIII. LISTA DE SUBIECTE PENTRU EVALUĂRILE PERIODICE ŞI CEA FINALĂ
CHESTIONAR PENTRU ATESTAREA I

1. Noţiunea şi obiectul de studiu şi sarcinile criminalisticii.
2. Sistemul cursului criminalisticii.
3. Istoria apariţiei şi evoluţia criminalisticii.
4. Legătura criminalisticei cu alte ştiinţe.
5. Clasificarea metodelorcriminalisticii.
6. Noţiunea şi premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice.
7. Specificul identificării criminalistice şi rolul acesteia în procesul de probaţiune judiciară.
8. Obiectele identificării criminalistice:noţiunea, clasificarea.
9. Genurile identificării criminalistice.
10. Stabilirea (identificarea) întregului după părţile sale componente.
11. Etapele procesului de examinare criminalistică a materialelor prezentate spre expertizare.
12. Aprecierearezultatelor şi formularea concluziilor expertului criminalist.
24
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 25/37
13. Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice.

14. Bazele ştiinţifice ale tehnicii criminalistice.
15. Clasificarea tehnicii criminalistice.
16. Aportul tehnicii criminalistice la elaborarea metodelor şi mijloacelor de descoperire şi prevenire a
infracţiunilor.
17. Tehnica criminalisticâ de câmp.
18. Tehnica criminalistică de examinare a urmelor şi a altor mijloace materiale de probă.
19. Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare.
20. Elemente de tehnica fotografică.
21. Sistemulşi sarcinile fotografiei judiciare.
22. Metodele fotografiei judiciare operative.
23. Modalităţi de fotografiere a locului faptei.
24. Metodele fotografiei judiciare de examinare.
25. Microfotografia.
26. Noţiunea şi sarcinile traseologiei criminalistice.
27. Clasificarea urmelor materiale ale infracţiunii.
28. Urmele de mâini: noţiunea şi clasificarea lor.
29. Crestele şi desenele papilare.
30. Proprietăţile şi clasificarea desenelor papilare.
31. Descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor de mâini.
32. Relevarea urmelor invizibile de mâini.
33. Urmele de picioare: noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.
34. Cărarea urmelor şi elementele ei caracteristice.
35. Urmele create de alte părţi ale corpului uman (de dinţi, de buze).
36. Urmele create de obiecte vestimentare: noţiunea, clasificarea, importanţa lor criminalistică.
37.Urmele de materie biologică umană, descoperirea, fixarea şi ridicarea lor.
38. Clasificarea urmelor instrumentelor de spargere.
39. Urmele sub formă de resturi de materie formate cu ocazia aplicării instrumentelor de spargere.
40. Urmele mijloacelor de transport.
41. Microurmele infracţiunii: noţiunea şi clasificarea acestora.
42. Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare.
43. Armele de foc, noţiunea, criterii de clasificare.
44. Muniţia ca obiect de studiu criminalistic, clasificarea muniţiilor.
45. Urmele împuşcăturii: noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.
46. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa locului a armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor
împuşcăturii.
47. Determinarea direcţiei, distanţei şi a locului de unde s-a tras din arma de foc.
48. Urmele create prin aplicarea explozivelor la săvârşirea infracţiunilor de omor.
49. Interpretarea la faţa locului a urmelor create de substanţe şi dispozitive explozive.
50. Consideraţii generale privind evidenţa criminalistică.
51. Evoluţia evidenţei criminalistice.
52. Tipurile evidentei criminalistice.
53. Evidenţa delicvenţilor şi rolul acesteea la descoperirea si cercetarea infractiunilor.
54. Sarcinile evidenţei dactiloscopice.
55. Evidenţa antropometrică.
56. Evidenţa după modul de operare.
57. Alte categorii de evidenţă criminalistică.
25
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 26/37
58. Aportul datelor de evidenţă criminalistică în activitatea de prevenire a infracţiunilor.

59. Noţiunea şi importanţa documentelor -mijloace de probă.
60. Cercetarea prealabilă a documentelor -probe materiale.
61. Regulile generale privind manipularea şi conservarea documentelor -probe materiale.
62. Caracteristicile falsului prin înlăturare, adăugire sau refacere de text. Contrafacerea
semnăturilor.
63. Examinarea criminalistică a actelor suspecte de fals prin contrafacerea rechizitelor.
64. Contrafacerea semnăturilor.
65. Caracteristicile contrafacerii impresiunilor de ştampile.
66. Contrafacerea documentelor prin substituirea fotografiilor.
67. Noţiuni generale cu privire la tactica criminalistică.
68. Obiectul, sistemul şi sarcinile tacticii criminalistice.
69. Principiile tacticii criminalistice.
70. Noţiunea de procedeu tactic şi clasificarea procedeelor tactice.
71. Combinaţiile tactice, noţiunea şi importanţa lor.
72. Operaţiile tactice: noţiunea şi importanţa acestora.
73. Tezele generale ale tacticii realizării unor acţiuni de urmărire penală concrete.
74. Cunoaşterea persoanelor participante la proces –condiţie indispensabilă aplicării măsurilor
tactice criminalistice.
75. Calităţile profesionale şi deontologia organelor chemate să aplice măsuri tactice în cadrul
urmăririi penale.
76. Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa locului.
77. Principiile general-tactice privind cercetarea la faţa locului.
78. Pregătirea în vederea cercetării la faţa locului.
79. Completarea echipei de cercetare a locului faptei.
80. Rolul specialistului la cercetarea locului faptei.
CHESTIONAR PENTRU ATESTAREA A II-A

81. Efectuarea cercetării propriu-zise la faţa locului.
82. Fazele şi metodele de examinare a ambianţei locului faptei.
83. Procedeele tactice cu a căror aplicare se desfăşoară cercetarea la faţa locului.
84. Selectarea şi aplicarea acestora în funcţie de condiţiile locului faptei.
85. Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.
86. Procesul-verbal de cercetare la faţa locului: structura şi conţinutul acestuia.
87. Aplicarea mijloacelor tehnice criminalistice la cercetarea locului faptei şi fixării rezultatelor
obţinute.
88. Fotografia şi înregistrarea videomagnetică –mijloace eficiente de fixare.
89. Tehnica aplicării acestora în cadrul cercetării la faţa locului.
90. Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţei locului faptei.
91. Variantele tehnice de întocmire a schiţei locului faptei.
92. Conceptul criminalistic al noţiunii de percheziţie.
93. Sarcinile generale ale percheziţiei.
94. Felurile percheziţiei.
95. Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.
96.Asigurarea tehnico-ştiinţifică a activităţii celor investiţi cu efectuarea percheziţiei.
97. Reguli general-tactice privind efectuarea percheziţiei.
26
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 27/37
98. Aspectul psihologic al percheziţiei.

99. Tactica efectuării percheziţiei în încăperi.
100. Metodele şi tehnica aplicată la căutarea obiectelor ascunse.
102. Percheziţia în locuri deschise.
103. Metodele de căutare în locuri deschise a obiectelor ascunse.
104. Mijloacele tehnice aplicate la efectuarea genului dat de percheziţie.
105. Percheziţia persoanei: fazele în care se desfăşoară percheziţia corporală.
106. Fixarea rezultatelor percheziţiei.
107.Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorului în procesul penal.
108. Procesul psihologic de formare a declaraţiilor martorilor.
109. Pregătirea în vederea ascultării unei persoane concrete în calitate de martor.
110. Procedeele tactice ce constituie tactica audierii propriu-zise a martorilor.
111. Contactul psihologic –condiţie indispensabilă bunei desfăşurări a audierii martorilor.
112. Relatarea liberă: noţiunea şi semnificaţia ei tactică.
113. Alte procedee tactice de audiere a martorilor.
114. Tactica depăşirii mărturiilor mincinoase.
115. Procedeele tactice privind audierea martorilor minori, a persoanelor în etate şi a celor
handicapate.
116 Particularităţi tactice privind audie audierii părţii vătămate.
117. Importanţa audierii bănuitului şi a învinuitului.
118. Pregătirea în vederea audierii bănuitului şi a învinuitului.
119. Tactica audierii propriu-zise a bănuitului şi a învinuitului.
120. Procedeele tactice aplicate în cadrul audierii bănuitului şi a învinuitului.
121. Noţiunea şi clasificarea expertizelor judiciare.
122. Dispunerea efectuării expertizei judiciare în procedura de urmărire penală.
123. Subiecţii oficiali ai expertizei judiciare, împuternicirile şi obligaţiile ce le revin în legătur
ă cu dispunerea şi efectuareaexpertizei judiciare.
124. Instituţiile de expertiză judiciară din Republica Moldova.
125. Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii criminalistice.
126. Sarcinile metodicii criminalistice.
127. Principiile generale ale metodicii criminalistice.
128. Etapele activităţii de cercetare a infracţiunilor.
129. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor.
130. Planificarea activităţii de urmărire penală.
131. Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale a persoanelor competente.
132. Conlucrarea şi interaciunea serviciilor şi organelor abilitate în activitatea de cercetare a
infracţiunilor.
133. Caracteristica criminalistică şi clasificarea criminalistică a infracţiunilor de omor.
134. Activităţile de urmărire penală care se impun la etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor de
omor.
135. Împrejurările ce se urmează a fi stabilite în cursul cercetării.
136. Elaborarea versiunilor criminalistice şi planificarea activităţii de cercetare a omorului.
137. Dispunerea şi efectuarea constatării şi a expertizei medico-legale.
138. Reţinerea şi audierea persoanelor bănuite sau învinuite în săvârşirea infracţiunii de omor.
139. Cercetarea disimulării infracţiunilor de omor.
140. Înscenarea ca modalitate de desimulare a infracţiunii de omor: noţiunea şi formele ei.
141. Demascarea înscenării morţii naturale, accidentale şi a sinuciderii.
27
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 28/37
142. Metodica cercetării infracţiunilor de omor săvârşite la comandă.

143. Particularităţi metodice privind cercetarea unor categorii de omor.
144. Cercetarea omorului urmat de dezmembrarea sau desfigurarea cadavrului.
145. Notiunea si clasificarea instritutiilor cu atributii poliţieneşti.
146. Consiliul suprem de securitatea (C.S.S)
147. Ministerul Afacerilor Interne.
148. Serviciul de informatii si securitate al Republicii Moldova.
149. Serviciul de protectie si paza de stat.
150. Departamentul trupelor de graniceri.
151. Semnificaţia principiilor dreptului poliţienesc.
152. Etica normativa internaţionala.
153. Criteriile clasificării principiilor dreptului poliţienesc.
CHESTIONAR PENTRU EXAMEN

1. Noţiunea şi obiectul de studiu şi sarcinile criminalisticii.
2. Sistemul cursului criminalisticii.
3. Istoria apariţiei şi evoluţia criminalisticii.
4. Legătura criminalisticei cu alte ştiinţe.
5. Clasificarea metodelorcriminalisticii.
6. Noţiunea şi premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice.
7. Specificul identificării criminalistice şi rolul acesteia în procesul de probaţiune judiciară.
8. Obiectele identificării criminalistice:noţiunea, clasificarea.
9. Genurile identificării criminalistice.
10. Stabilirea (identificarea) întregului după părţile sale componente.
11. Etapele procesului de examinare criminalistică a materialelor prezentate spre expertizare.
12. Aprecierearezultatelor şi formularea concluziilor expertului criminalist.
13. Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice.
14. Bazele ştiinţifice ale tehnicii criminalistice.
15. Clasificarea tehnicii criminalistice.
16. Aportul tehnicii criminalistice la elaborarea metodelor şi mijloacelor de descoperire şi prevenire a
infracţiunilor.
17. Tehnica criminalisticâ de câmp.
18. Tehnica criminalistică de examinare a urmelor şi a altor mijloace materiale de probă.
19. Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare.
20. Elemente de tehnica fotografică.
21. Sistemulşi sarcinile fotografiei judiciare.
22. Metodele fotografiei judiciare operative.
23. Modalităţi de fotografiere a locului faptei.
24. Metodele fotografiei judiciare de examinare.
25. Microfotografia.
26. Noţiunea şi sarcinile traseologiei criminalistice.
27. Clasificarea urmelor materiale ale infracţiunii.
28. Urmele de mâini: noţiunea şi clasificarea lor.
29. Crestele şi desenele papilare.
30. Proprietăţile şi clasificarea desenelor papilare.
31. Descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor de mâini.
28
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 29/37
32. Relevarea urmelor invizibile de mâini.

33. Urmele de picioare: noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.
34. Cărarea urmelor şi elementele ei caracteristice.
35. Urmele create de alte părţi ale corpului uman (de dinţi, de buze).
36. Urmele create de obiecte vestimentare: noţiunea, clasificarea, importanţa lor criminalistică.
37.Urmele de materie biologică umană, descoperirea, fixarea şi ridicarea lor.
38. Clasificarea urmelor instrumentelor de spargere.
39. Urmele sub formă de resturi de materie formate cu ocazia aplicării instrumentelor de spargere.
40. Urmele mijloacelor de transport.
41. Microurmele infracţiunii: noţiunea şi clasificarea acestora.
42. Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare.
43. Armele de foc, noţiunea, criterii de clasificare.
44. Muniţia ca obiect de studiu criminalistic, clasificarea muniţiilor.
45. Urmele împuşcăturii: noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.
46. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa locului a armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor
împuşcăturii.
47. Determinarea direcţiei, distanţei şi a locului de unde s-a tras din arma de foc.
48. Urmele create prin aplicarea explozivelor la săvârşirea infracţiunilor de omor.
49. Interpretarea la faţa locului a urmelor create de substanţe şi dispozitive explozive.
50. Consideraţii generale privind evidenţa criminalistică.
51. Evoluţia evidenţei criminalistice.
52. Tipurile evidentei criminalistice.
53. Evidenţa delicvenţilor şi rolul acesteea la descoperirea si cercetarea infractiunilor.
54. Sarcinile evidenţei dactiloscopice.
55. Evidenţa antropometrică.
56. Evidenţa după modul de operare.
57. Alte categorii de evidenţă criminalistică.
58. Aportul datelor de evidenţă criminalistică în activitatea de prevenire a infracţiunilor.
59. Noţiunea şi importanţa documentelor -mijloace de probă.
60. Cercetarea prealabilă a documentelor -probe materiale.
61. Regulile generale privind manipularea şi conservarea documentelor -probe materiale.
62. Caracteristicile falsului prin înlăturare, adăugire sau refacere de text. Contrafacerea
semnăturilor.
63. Examinarea criminalistică a actelor suspecte de fals prin contrafacerea rechizitelor.
64. Contrafacerea semnăturilor.
65. Caracteristicile contrafacerii impresiunilor de ştampile.
66. Contrafacerea documentelor prin substituirea fotografiilor.
67. Noţiuni generale cu privire la tactica criminalistică.
68. Obiectul, sistemul şi sarcinile tacticii criminalistice.
69. Principiile tacticii criminalistice.
70. Noţiunea de procedeu tactic şi clasificarea procedeelor tactice.
71. Combinaţiile tactice, noţiunea şi importanţa lor.
72. Operaţiile tactice: noţiunea şi importanţa acestora.
73. Tezele generale ale tacticii realizării unor acţiuni de urmărire penală concrete.
74. Cunoaşterea persoanelor participante la proces –condiţie indispensabilă aplicării măsurilor
tactice criminalistice.
75. Calităţile profesionale şi deontologia organelor chemate să aplice măsuri tactice în cadrul
29
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 30/37
urmăririi penale.
76. Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa locului.
77. Principiile general-tactice privind cercetarea la faţa locului.
78. Pregătirea în vederea cercetării la faţa locului.
79. Completarea echipei de cercetare a locului faptei.
80. Rolul specialistului la cercetarea locului faptei.
81. Efectuarea cercetării propriu-zise la faţa locului.
82. Fazele şi metodele de examinare a ambianţei locului faptei.
83. Procedeele tactice cu a căror aplicare se desfăşoară cercetarea la faţa locului.
84. Selectarea şi aplicarea acestora în funcţie de condiţiile locului faptei.
85. Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.
86. Procesul-verbal de cercetare la faţa locului: structura şi conţinutul acestuia.
87. Aplicarea mijloacelor tehnice criminalistice la cercetarea locului faptei şi fixării rezultatelor
obţinute.
88. Fotografia şi înregistrarea videomagnetică –mijloace eficiente de fixare.
89. Tehnica aplicării acestora în cadrul cercetării la faţa locului.
90. Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţei locului faptei.
91. Variantele tehnice de întocmire a schiţei locului faptei.
92. Conceptul criminalistic al noţiunii de percheziţie.
93. Sarcinile generale ale percheziţiei.
94. Felurile percheziţiei.
95. Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.
96.Asigurarea tehnico-ştiinţifică a activităţii celor investiţi cu efectuarea percheziţiei.
97. Reguli general-tactice privind efectuarea percheziţiei.
98. Aspectul psihologic al percheziţiei.
99. Tactica efectuării percheziţiei în încăperi.
100. Metodele şi tehnica aplicată la căutarea obiectelor ascunse.
102. Percheziţia în locuri deschise.
103. Metodele de căutare în locuri deschise a obiectelor ascunse.
104. Mijloacele tehnice aplicate la efectuarea genului dat de percheziţie.
105. Percheziţia persoanei: fazele în care se desfăşoară percheziţia corporală.
106. Fixarea rezultatelor percheziţiei.
107.Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorului în procesul penal.
108. Procesul psihologic de formare a declaraţiilor martorilor.
109. Pregătirea în vederea ascultării unei persoane concrete în calitate de martor.
110. Procedeele tactice ce constituie tactica audierii propriu-zise a martorilor.
111. Contactul psihologic –condiţie indispensabilă bunei desfăşurări a audierii martorilor.
112. Relatarea liberă: noţiunea şi semnificaţia ei tactică.
113. Alte procedee tactice de audiere a martorilor.
114. Tactica depăşirii mărturiilor mincinoase.
115. Procedeele tactice privind audierea martorilor minori, a persoanelor în etate şi a celor
handicapate.
116 Particularităţi tactice privind audie audierii părţii vătămate.
117. Importanţa audierii bănuitului şi a învinuitului.
118. Pregătirea în vederea audierii bănuitului şi a învinuitului.
119. Tactica audierii propriu-zise a bănuitului şi a învinuitului.
120. Procedeele tactice aplicate în cadrul audierii bănuitului şi a învinuitului.
30
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 31/37
121. Noţiunea şi clasificarea expertizelor judiciare.

122. Dispunerea efectuării expertizei judiciare în procedura de urmărire penală.
123. Subiecţii oficiali ai expertizei judiciare, împuternicirile şi obligaţiile ce le revin în legătur
ă cu dispunerea şi efectuareaexpertizei judiciare.
124. Instituţiile de expertiză judiciară din Republica Moldova.
125. Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii criminalistice.
126. Sarcinile metodicii criminalistice.
127. Principiile generale ale metodicii criminalistice.
128. Etapele activităţii de cercetare a infracţiunilor.
129. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor.
130. Planificarea activităţii de urmărire penală.
131. Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale a persoanelor competente.
132. Conlucrarea şi interaciunea serviciilor şi organelor abilitate în activitatea de cercetare a
infracţiunilor.
133. Caracteristica criminalistică şi clasificarea criminalistică a infracţiunilor de omor.
134. Activităţile de urmărire penală care se impun la etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor de
omor.
135. Împrejurările ce se urmează a fi stabilite în cursul cercetării.
136. Elaborarea versiunilor criminalistice şi planificarea activităţii de cercetare a omorului.
137. Dispunerea şi efectuarea constatării şi a expertizei medico-legale.
138. Reţinerea şi audierea persoanelor bănuite sau învinuite în săvârşirea infracţiunii de omor.
139. Cercetarea disimulării infracţiunilor de omor.
140. Înscenarea ca modalitate de desimulare a infracţiunii de omor: noţiunea şi formele ei.
141. Demascarea înscenării morţii naturale, accidentale şi a sinuciderii.
142. Metodica cercetării infracţiunilor de omor săvârşite la comandă.
143. Particularităţi metodice privind cercetarea unor categorii de omor.
144. Cercetarea omorului urmat de dezmembrarea sau desfigurarea cadavrului.
145. Notiunea si clasificarea instritutiilor cu atributii poliţieneşti.
146. Consiliul suprem de securitatea (C.S.S)
147. Ministerul Afacerilor Interne.
148. Serviciul de informatii si securitate al Republicii Moldova.
149. Serviciul de protectie si paza de stat.
150. Departamentul trupelor de graniceri.
151. Semnificaţia principiilor dreptului poliţienesc.
152. Etica normativa internaţionala.
153. Criteriile clasificării principiilor dreptului poliţienesc.
IX. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Acte normative internaționale

1. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma,
la 4 noiembrie 1950. În: Tratate internaţionale, Vol.I, p.341, 1998.
Acte normative interne
31
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 32/37
1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr. l din 12.08,1994).
2. Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din
04.11.1950 (Art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie) // Ratificată prin Hotărârea
Parlamentului RM nr.1298-XIII din 24.07.97.-Tratate internaţionale.
3. Codul Penal al R.epublicii Moldova 18.04.2002
4. Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova 14.03.2003
Literatură de specialitate
5. I. Argeşanu, Criminalistica şi medicina legală în slujba justiţiei, Vol.I, Bucureşti, 1996.

6. S. Doraş, Criminalistica, vol.I, Chişinău, 1996.
7. Mircea, Criminnalistica, Iaşi, 1994.
8. E. Stancu, Criminalistica, Bucureşti, 1993.
9. E. Stancu, Criminalistica, vol.I, Bucureşti, 1995.
10. C.Suciu, Criminalistica, Bucureşti, 1972.
11. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol.I, Bucureşti, 1976.
12. Boesteanu C. s.a. Drept Politienesc. Chisinau 2006
13. Ghidul poliţistului, culegere selectivă de acte normative vizînd activitatea
poliţienească.Vol.I.,Chişinău,2004.
14. Ghidul poliţistului, culegere selectivă de acte normative vizînd activitatea
poliţienească.Vol.II.,Chişinău,2004
15. Stelan I., Tudor I., Drept poliţienesc, Bucureşti, 1993.
16. Бельский К.С. Полицейское права: Лекционный курс/Под ред. канд.юрид.наук А.В.
Куракина.- М.: Изд-во "Дело и сервис",2004.- 816 с.
17. Молъ Р., Наука полиции по началам юридического государства. СПб.,1990.
18. Boiestean C. Grati V. Custic V. I Dogotari, Drept poliţienesc, Chiţinău 2011.
19. В.П.Колмаков, Введение в криминалистику, Одеcа, 1973.
20. Н.А.Селиванов, Советская криминалистика: система понятий, Моска, 1982.
21. А.Н.Васильев, Н.П.Яблоков, Предмет, система и теоретические основы криминалистики,
М., 1994.
22. И.И.Лузгин, Моделирование при расследовании преступлений, М., 1981.
23. Colectiv de autori, Криминалистика, M., 1984.
24. Colectiv de autori, Криминалистика, Minsk, 1996.
Literatura suplimentară
1. Ionescu, D.Sandu, Identificarea criminalistică, Bucureşti, 1990.

2. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol. II, Bucureşti, 1978.
3. Я.Рещак, Некоторые философские, правовые и технические аспекты теории и практики
криминалистической идентификации, în Труды Всесоюзного научно исследовательского
института МВД СССР, №27, М., 1973.
4. В.Я.Колдин, Идентификация и ее роль в установлении истины по уголовным делам, М.,
1969.
5. М.Я.Сегай, Методология судебной идентификации, Kiev, 1970.
32
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 33/37
6. Н.А.Селиванов, В.П.Танасевич ş.a. Советская криминалистика: теоретические проблемы,

М., 1978.
7. В.П.Колмаков, Криминалистическая идентификация как способ доказывания в
уголовном и гражданском судопроиизводстве, în Криминалистика и судебная экспертиза,
vol.III, Kiev, 1966.
8. Н.А.Селиванов, Отношения и множества в свете теории криминалистической
идентификации, în Криминалистика и судебная экспертиза, voi. 10, Kiev, 1973.
9. М.В.Салтевский, Объекты идентификации и установлении групповой
принадлежности, în Криминалистика и судебная экспертиза, vol.II, Kiev, 1965.
10. I. Mircea, Criminalistica; Iaşi, 1994.
11. I. Anghelescu, Folosirea fonogramei şi vidiogramei magnetice în procesul penal, în Revista
Română de Drept, Nr.l, Bucureşti, 1970.
12. Colectiv de autori, Криминалистика, Minsk, 1996.
13. Н.М.Гранович, Основы криминалистической техники, Minsk, 1981.
14. Ş.Popa, N.Stoian, Ş.Neicu. Fotografia judiciară, Bucureşti, 1992.
15. Juliu Pagoni, Fotografia: de la teorie la practică, Bucureşti, 1987.
16. Н.А.Селиванов, А.А.Эйсман, Судебная фотография, М., 1965.
17. Colectiv de autori, Судебная фотография, Minsk, 1978.
18.А.Н.Колесниченко, И.Д.Найдис, Судебная фотография, Harkov, 1981.
19. I. Mircea, Valoarea criminalistică a unor urme de la locul faptei, Arad, 1996.
20. Gh. Golubenco, Urmele infracţiunii, Chişinău, 1999.
21. Gh. Păsescu, I. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Bucureşti, 1996.
22. I. Constantin, M. Rădulescu, Dactiloscopia, Bucureşti, 1975.
23. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, voI.I-II, Bucureşti, 1976, 1978.
24. Г. Г.Грановский, Основы трасеологии, М, 1974.
25. Б.И.Шевченко, Теоретические основы трасеологической идентификации в
криминалистике, М, 1975.
26. И.Ф.Крылов, Криминалистическое учение о следах, Leningrad, 1976.
27. Colectiv de autori, Осмотр места происшествия (Справочник следователя). М. 1982.
28. Colectiv de autori, Криминалистика, M, 1994.
29. Colectiv de autori, Криминалистическая техника, М, 1959.
30. V.Măcelaru, Balistica judiciară, Bucureşti, 1972.
31. E. Stancu, Criminalistica, Bucureşti, 1994.
32. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol.3, Bucureşti, 1980.
33. В.Ф. Черпаков, Очерки судебной балистики, М, 1952.
34. В.И.Комаринец, Судебно-балистическая экспертиза, M, 1971.
35. Е.И.Стащенко, Отождествление канала ствола огнестрельного оружия по выстреленной
пуле, М, 1973.
36. В.Н.Ладин, Судебнобаллистическое исследование атипичного ручного огнестрельного
оружия и следов его примененеия, Kiev, 1967.
37. Б.Н.Ермоленко, Oпределение расстояния выстрела из дробового оружия и кинетической
энергии снаряда, Kiev, 1974.
38. А.И.Дворкин, А.В.Бертовский, Методика расследования убийств совершенных с
применением взрывных устройств, М., 2001.
39. А.С,Подшибякин, Холодное оружие, Saratov, 1980.
40. Ю.П.Голдованский, Х.Тахо-годи, Экспертиза по установлению самодельного холодного
оружия, М, 1973.
33
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 34/37
41. Е.Н.Тихонов, Уголовно-правовая и криминалистическая оценка холодного оружия, М.,

1976.
42.C.Dumitrescu, E. Gacea, Elemente de antropologie judiciară, Bucureşti, 1993.
43. C.Panghe, C.Dumitrescu, Portretul vorbit, Bucureşti, 1974.
44. В.А.Снетков, Портретная идентификация личности, М, 1968.
45.В.А.Снетков, А.МЗинин, И.Ф.Виниченко, Типы и элемнты внешности, М, 1979.
46.З.Г.Самощина, Криминалистическое отождествление человека по признакaм внешности,
М., 1963.
47. E. Stancu, Criminalistica - ştiinţa investigării infracţiunilor, vol.I, Bucureşti, 1992.
48. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, voi.V, Bucureşti, 1985.
49. Д.П.Рассейкин, Очерки истории уголовной регистрации, Saratov, 1976.
50. D.Sandu, Falsul în acte, descoperirea şi combaterea prin mijloace criminalistice, Cluj-Napoca,
1977.
51. D.Sandu, Falsul în acte, Bucureşti, 1994.
52. A.Frăţilă; Gh.Păşescu, Expertiza criminalistică a semnăturilor, Bucureşti, 1997.
53. E. Stancu, Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor, Bucureşti, 1989.
54. E.Mihuleac, Expertiza judiciară, Bucureşti, 1971.
55. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol.III, Bucureşti, 1980.
56. С.Г. Дораш, Криминалистическое исследование документов, Chişinău, 1979.
57. Б.И.Пинхасов, Подлог документов, Taşchent, 1969.
58. Colectiv de autori, Судебно-техническая экспертиза документов, parte I, M., 1972.
59. L. Ionescu, Expertiza criminalistică a scrisului, Iaşi, 1973.
60. Colectiv de autori, Судебно-почерковедческая экспертиза, М., 1988.
61. В.Ф.Орлова,Теориясудебно-почерковедческойидентификации, în Труды ВНЙИСЭ, vol.6,
M., 1973.
62. С.Г.Дораш, Oрганиизапия и производстве судебной экспертизы, Chişinău, 1986.
63. Colectiv de autori, Судебно-почерковедческая экспертиза, М., 1971.
64. В.К.Лисиченко, Криминалистическое исследование документов, Kiev, 1971.
65. Colectiv de autori, Подготовка и направление следователем материалов на
криминалистическую экспертизу документов, Duşanbe, 1963.
66. Colectiv de autori, Tratat de tactică criminalistică, Craiova, 1992.
67. А.Н.Васильев, Следственная тактика, М., 1976.
68. А.В.Дулов, П.Нистиренко, Тактика следственных действий, Minsk, 1973.
69. Л.Н.Самыгин, Расследование преступлений как система деятельности, М, 1989.
70. С.Р.Митричев, Следственная тактика, М., 1975.
71. А.М.Ларин, Расследования по уголовному делу, М., 1970.
72. А.Р.Ратинов, Судебная психология для следователя, М., 1967.
73. В.И.Комиссаров, Теоретические проблемы следственной тактики, Saratov, 1987.
74. И. В.И.Комиссаров, Научные, правовые и нравственные основы следственной тактики,
Saratov, 1980.
75. A.Ciopraga, Criminalistica: Tratat de tactică, Iaşi, 1996.
76. A.Ciopraga, I.Iacobiţă, Criminalistica, Iaşi, 1997.
77. S. Doraş, Criminalistica, vol.II, Chişinău, 1999.
78. E. Stancu, Criminalistica ştiinţa investigării infracţiunilor, Bucureşti, 1993.
79. Gh. Zaharachescu, Cercetarea la faţa locului, în Ghidul procurorului criminalist, Timişoara,
1994.
34
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 35/37
80. В.П.Колмаков, Следственный осмотр, М., 1969.

81. Colectiv de autori, Осмотр места происшествия, în Справочник следователя, М., 1982.
82. Colectiv de autori, Следственные действия, în Справочник следователя, М., 1990.
83. Colectiv de autori, Осмотр места происшествия, по делам о насильственной смерти,
Minsk, 1995.
84. A.Ciopraga, Criminalistica: elemente de tactică , Iaşi, 1986.
85. E. Stancu, Criminalistica, vol.II, Bucureşti, 1983,
86. I. Mircea, Criminalistica, Iaşi, 1992.
88.А.Р.Ратинов, Обыск и выемка, М., 1961.
89.В.Е.Коновалова, Психология в расследовании преступлений, Harkov, 1978.
90. А.М.Ларин, Тактиика обыска и выемки, în Криминалистика, Minsk, 1996.
91.С.Г.Любичев, Подготовка и производство обыска, în Криминалистика, M., 1997.
92.A.Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.
93.A.Ciopraga, Criminalistica: elemente de tactică, Iaşi, 1986.
94.И.Кертэс, Тактика и психологические основы допроса, М, 1966.
95.А.Н.Васильев, Л.М.Корнеева, Тактика допроса, М., 1970.
96.Г.Доспулов, Ш.Мажитов, Психология показаний свидетелей и потерпевших, Alma-Ata,
1975.
97.Р.Д.Рахунов, Признание обвиняемым своей вины, М., 1975.
98.Н.И.Порубов, Научные основы допроса на предварительном следствии, Minsk, 1978.
99.А.Р.Ратинов, Ю.П.Адамов, Лжесвидетельство, М., 1976.
100. А.В.Дулов, Судебная психология, Minsk, 1975.
101. А.Р.Ратинов, Н.А.Ефимова, Психология допроса обвиняемого, М., 1989.
103. H. Н.Хлынцов, Проверка показаний на месте, Saratov, 1971.
104. В.И.Уваров, Проверка показаний на месте, Автореф. канд. дисс., М., 1981.
105. Е.В.Ципленкова, Проверка показаний на месте, în Криминалистика. M., 1994.
106. В.И.Уваров, Проверка показаний на месте, М., 1981.
107. П.П.Цветков, Предъявление для опознания в советском уголовном процессе, М.,
1962.
108. А.Я.Гинзбург, Тактика предъявления для опознания, М., 1971.
109. А.В.Дулов, П.Д.Нестеренко, Тактика следственных действий, Minsk, 1971 .
110. Н.Н.Гапанович, Опознание в судопроизводстве, Minsk, 1975.
111. З.Г.Самощина, Вопросы теории и практики предъявления для опознания на
предварительном следствии, М, 1976.
112. Ю.Г.Корухов, Предъявление для опознания на предварительном следствии и в суде,
М., 1968.
113. E.Stancu, Reglementarea reconstituirii în legislaţia procesual-penală actuală: posibilitatea
efectuării experimentului judiciar, în Ghidul procurorului criminalist, Timişoara, 1995.
114. Р.С.Белкин, Эксперимент следственной, судебной и экспертной практике, M., I964.
115. Л.Д.Самыгин, Ф.Форкер, Эксперимент, în Криминалистика социалистических
стран, М., 1986.
116. Л.Н.Викторова, Следственный эксперимент, în Справочник следователя, М., 1990.
117. Г..И.Грамович, Тактика следственного эксперимента, în Криминалистика, Minsk, 1996.
35
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 36/37
118. A.Ciopraga, I.Iacobuţă, Constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza criminalistică, în

Criminalistica, Iaşi, 1997.
137. А.Р.Шляхов, Судебная экспертиза (организация и производство), М, 1979.
138. Н.А.Селиванов, Вещественные доказательства, М., 1971.
139. И..Л. Петрухин, Экспертиза как средство доказывания в советском уголовном
процессе, М., 1964.
140. Н.А.Новоселова, Криминалистическая идентификационная экспертиза, Minsk, 1966.
141. Colectiv de autori, Назначение и производство криминалистических экспертиз, М., 1976.
142. Colectiv de autori, Назначение и производство судебной экспертизы, М., 1988.
143. Colectiv de autori. Классификация судебных экспертиз и типизация их задач, М, 1977.
144. А.В.Дулов, Права и обязанности участников судебной экспертизы, Minsk, 1967.
145.А.А.Эйсман, Заключение эксперта, M., 1967.
146.В.А.Притизова, Заключение эксперта как доказательство в уголовном процессе, М.,
1970.
146.Colectiv de autori, Tratat de metodică criminalistică, Craiova, 1994.
147.А.Н.Колесниченко, Общие положения методики расследования отдельных видов
преступлений, Harkov, 1976.
148.Н.А.Селиванов, Сущность методики расследования и её принципы, în
Социалистическая законность, № 5. М., 1976.
149.А.Н.Васильев, Проблемы методики расследования отдельных видов преступлений, М.,
1978.
150.И.А.Вазгрин, Общие положения методики расследования отдельных видов
преступлений, Leningrad, 1976.
151.В.К.Гавло, Теоретические проблемы и практика применения методики расследования
отдельных видов престтуплений, Tomsc, 1985.
152.В.Т.Танасевич, Теоретические основы методики расследования преступлений, în
Советское Государство и Право, № 6, М., 1976.
153.Colectiv de autori, Tratat de metodică criminalistică, Craiova, 1994.
154.T.Medeanu, Crima şi criminalul (geneza crimelor şi descoperirea criminalilor), Bucureşti,
2000.
155.Colectiv de autori, Руководство по расследованию убийств, М., 1977.
156. Colectiv de autori, Советская криминалистика: методика расследоания отдельных
видов преступлении. Kiev. 1988.
157. Д.П.Рассейкин, Осмотр мест происшествия и трупа при расследовании
убийств, Saratov, 1967.
158. В.П.Колмаков, Расследование убийств, M., I968.
159.Г.Н.Мудюгин, Расследование убийств, замаскированные инсценировками, М.,
1973.
160.С.Г.Любичев, Методика расследования убийств, în Криминалистика, М.,
1997.
161.А.И.Бородулин, Расследование убийств, совершенными наемными лицами, în
Криминалистика, М., 1999.
162. C. Aioniţoaie, I. Sandu, Cercetarea unor infracţiuni privitoare la viaţa sexuală, în Tratat de
metodica criminalistică, Craiova, 1994.
163.В. П.Крючков, Расследование изнасилований, în Криминалистика, М., 1994.
164.Г.Н.Мудюгин, Ю.А.Шубин, Расследование изнасилований, М., 1970.
36
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 37/37
165.Я.М.Яковлев, Судебная экспертиза при расследовании половых преступлений,

Duşanbe, 1966.
166.E.H.Центров, Криминалистическое учение о потерпевшем,М.1988.
167.Л.А.Андреева, Г.А.Рустов, В.Г.Степанов, А.П.Филиппов, Расследование изнасилований.
Leningrad, 1971.
168..S.Brînză, Infracţiuni contra proprietăţii, Chişinău, 1999.
169.C.Aionîţoaie, V.Bercheşan, Cercetarea infracţiunilor de furt şi tîlhărie, în Tratat de metodică
criminalistică, Craiova, 1994.
170.П.И.Скорченко, А.А.Топарков, Методика расследования отдельных виидов
общеуголовных преступлений, связанных с завладением имущества, în Криминалистика,
М., 1997.
171..А.Л.Беляков, Расследование краж, în Криминалистика, М., 1994.
172.Н.К.Баранов, Расследование краж личного имущества. М., 1977.
173. Н.II.Баранов, Характеристика краж личного имущества, М., 1980.
174. Ю.Г.Корухов, Расследование хищений совершаемые организованными преступными
формированиями на предприятиях, în Криминалистика, М.; 1999.
175. С.С.Степичев, Расследование краж со взломом, М., 1960.
176.C.Aioniţoae, V.Bercheşan, Metodica cercetării delapidărilor, în
177.М.Х.Хилобок, Е.М.Ашмарина, Методика расследования налоговых преступлений, în
178. Ю.Г.Корухов, Расследование отдельных видов преступлений в сфере экономической
деяттельности, în Криминалистика, М., 1999.
180. Colectiv de autori, Расследование преступлений в сфере экономики и проблемы
криминалистики, în Вопросы квалификации и расследование преступлений в сфере
экономики, М., 1999.
179. O.Năstase, Metodica cercetării infracţiunilor de dare şi luare de mită, în Ghidul procurorului
criminalist, Timişoara, 1994.
180.Л.Слепнёва, Расследование квалифицированного взяточничества и других проявлений
корупции, în Криминалистика, M., 1999.
181.Т.Мошкович, Особенности расследования взяточничества, în Методика расследования
отдельных видов преступлений, М., 1982.
182. V.Bercheşan, C.Pletea, Cercetarea infracţiunilor săvârşite la regimul produselor şi
substanţelor toxice şi stupefiante, în Tratat de metodica criminalistică, Craiova, 1994.
183. I.Ciobanu, Crima organizată transnaţl.ală şi formele de manifestare a acesteia în Republica
Moldova, Teza de doctor în drept, Chişinău, 2000.
184.Gh. Golubenco, E.Obreja, Narcobussinessul: o dimensiune a crimei organizate, în
Criminalitatea oragnizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova, Chişinău, 1999.
185.Л.Л.Коневский, Расследование преступлений связанных с наркотизмом,
înКриминалистика, М., 1994.
186.V.Bercheşan, Particularilăile cercetării uciderii si a vătămării corporale din culpă
săvârşite ca urmare a accidentelor de circulaţie, în Tratat de Metodică criminalistică,
Craiova, 1994.
187.И.К.Шахриманьян, О причинах автотранспортных преступлений, М., 1974.
188.М.П.Хилобок, Е. Ашмарина, Особенности расследования преступлений, связанные с
дорожно-транспортными происшествиями, în Криминалистика, М., 1997.
189.Colectiv de autori, Советская криминалистика (методика расследования
37
DATA: 24.08.2017
PAGINA: 38/37
отдельных видов преступлений), Kiev, 1995.

190.Б.Л.Зотов, Расследование и предупреждение автотранспортных происшествий, М.,
1972.
191.Colectiv de autori, Расследование преступных загрязнений водных объектов и
атмосферного воздуха, М., 1981.
192.Г.М.Шокало, Особенности расследования преступных загрязнений окружающей
среды, în Криминалистика и судебная экспертиза, Kiev, 1988.
193. В.Х.Меркурисов, Методика расследования преступного загрязнения вод и атмосферы,
în Криминалистика, М., 1997.
194. Н.П.Яблоков, Расследование преступных нарушений правил охраны окружяющей
природной среды, în Криминалистика, М., 1994.
195. V.Catan, Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova - flagele
destabilizatoare ale statalităţii, în Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica
Moldova, Chişinău, 1999.
196.Gh.Rusu, Criminalitatea organizată şi economia tenebră în Republica Moldova, în
Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova, Chişinău, 1999.
197.Л.Я.Драпкин, И.Ф.Герасимов, Проблемырасследования преступлений, cовершаемые
организованными сообществами, în Криминалистика, М., 1994.
198.В.П.Лавров, Расследование организованной преступной деятельности,
38

Criminalistica Si Drept Politienesc - Curriculum 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criminalistica Si Drept Politienesc - Curriculum 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURRICULA UNITĂŢII DE CURS/MODULULUI COD: S.04.A.

FACULTATEA CONSTRUCȚII, GEODEZIE ȘI CADASTRU

Program de studiu: 381.1 Drept

Titularul unității de curs: lect. sup., Iurie IVANOV

Noţiunea de «metodă criminalistică» poate fi definită ca o totalitate de acţiuni, operaţii şi mijloace,

II. PRECONDIŢII DE ACCES LA UNITATEA DE CURS/MODUL

III. COMPETENŢELE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE

V. REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII, CONŢINUTURI ŞI METODE DIDACTICE APLICATE

 Să distingă noţiunea şi formele de cunoaşterea şi fixarea

practica orhanelor de urmărire penală Tehnica câmp. Componenţa truselor şi a cunoștințelor,

 Procedeele de penală. Caracteristicile de Aparatura fotografică digitală şi verificarea

spre recunoaştere, a examinare. Procedeele de

criminalistice; traseologici criminalistice - criminalistice - ştiinţa despre dezbaterea,

transport la faţa locului; Tehnica amprentării mijloacele de fixare şi ridicare a

resturi de materie formate pregătirea

să fie capabil: muniţiilor şi a urmelor locului a armelor, a muniţiilor şi a analiza comparativă,

 Premisele ştiinţifice ale PERSOANELOR DUPĂ PERSOANELOR DUPĂ expunerea,

portretului vorbit ; fizionomiei cadavrelor

expertizei tehnice a înlăturare, adăugire sau de text. Examinarea

penală în mod planificării activităţii de activităţii de anchetă penală cu

 Elaborarea versiunilor stabilite în cursul urmărire penală şi planificarea Pentru seminare:

etapa iniţială de împrejurările ce urmează a administrarea probelor

organelor poliţieneşti Suprem de Securitate. Ministerul Afacerilor Interne. individual de

VI. SUGESTII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ A STUDENŢILOR

Pe parcursul semestrului, studenţii realizează activităţi individuale, care includ:

VII. EVALUAREA UNITĂȚII DE CURS

Curentă Proiect de an Examen final

VIII. LISTA DE SUBIECTE PENTRU EVALUĂRILE PERIODICE ŞI CEA FINALĂ

CHESTIONAR PENTRU ATESTAREA I

13. Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice.

58. Aportul datelor de evidenţă criminalistică în activitatea de prevenire a infracţiunilor.

CHESTIONAR PENTRU ATESTAREA A II-A

98. Aspectul psihologic al percheziţiei.

142. Metodica cercetării infracţiunilor de omor săvârşite la comandă.

CHESTIONAR PENTRU EXAMEN

32. Relevarea urmelor invizibile de mâini.

121. Noţiunea şi clasificarea expertizelor judiciare.

IX. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Acte normative internaționale

Acte normative interne

5. I. Argeşanu, Criminalistica şi medicina legală în slujba justiţiei, Vol.I, Bucureşti, 1996.

1. Ionescu, D.Sandu, Identificarea criminalistică, Bucureşti, 1990.

6. Н.А.Селиванов, В.П.Танасевич ş.a. Советская криминалистика: теоретические проблемы,

41. Е.Н.Тихонов, Уголовно-правовая и криминалистическая оценка холодного оружия, М.,

80. В.П.Колмаков, Следственный осмотр, М., 1969.

118. A.Ciopraga, I.Iacobuţă, Constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza criminalistică, în

165.Я.М.Яковлев, Судебная экспертиза при расследовании половых преступлений,

отдельных видов преступлений), Kiev, 1995.

S-ar putea să vă placă și