Aspecte privind apariția și dezvoltarea TOT

ca știință
.        I. Componente si operatori in dezvoltarea turismului
.        II. Modele de organizare si conducere a firmelor de turism
-       2.1.Dimensiunea orizontala a structurii organizatorice
-       2.2. Dimensiunea verticala a structurii organizatorice
-       2.3. Punctele tari ale organigramei unei firme de turism
-       2.4. Punctele slabe ale organigramei unei firme de turism
Bibl.: M.O.T. - subcap. 1.3., 2.1., 2.2., 2.3., 2.4.
1.1. Componentele dezvoltarii turismului
1. Atractiile turistice
.        atractiile naturale - formele de relief, flora si fauna, pe de o parte, si atractiile antropice,
istorice sau moderne, care se gasesc sub forma catedralelor, cladirilor istorice,
cazinourilor sau parcurilor de distractii, pe de alta parte;
.        cultura exprimata prin limba, muzica, folclor, dansuri, gastronomie etc.
Trei perspective pentru clasificarea atractiilor turistice:
.        o perspectiva individuala
.        o perspectiva organizatorica (ce ia in calcul factori cum ar fi capacitatea organizatorica
si scala temporala) si spatiala
.        o perspectiva cognitiva, incluzand perceptiile si experientele turistilor legate de atractii.
2. Cazarea
.        sectorul comercial de cazare (hoteluri, moteluri, case de vacanta, campinguri) si
.        sectorul individual de cazare resedintele permanente private folosite pentru gazduirea
prietenilor si a rudelor (resedinte secundare).
.        Camparea si turismul de caravana pot constitui o categorie intermediara unde corturile
sau caravanele particulare sunt asezate in spatii de campare comerciale.
.        tipuri de cazare colectiva gen tabere de vacanta (asociate politicilor de turism social).
.        Majoritatea destinatiilor vor oferi o varietate mare de tipuri de cazare, depinzand
de natura statiunii si de clientelacareia i se adreseaza.
.        In ultimul timp, s-a constatat ca turistii prefera formele mai flexibile si mai functionale
cum ar fi motelurile miciaflate in proprietatea unei singure persoane sau apartamentele
inchiriate (condominium-urile) pentru cateva nopti sau in sistem time-sharing.
3. Facilitatile si serviciile locale
.        Pe langa furnizarea acestor servicii de baza, este ceruta de turisti o gama larga
de servicii auxiliare:  magazinele specializate in vanzarea produselor turistice, cum ar fi
magazinele de suveniruri sau de articole sportive si altele ofera o gama de produse de uz
general, spre exemplu farmacii, magazine alimentare sau de imbracaminte.
.        Alte servicii suplimentare asociate produsului turistic propriu-zis sunt oferite de:
restaurante, banci, centre medicale si saloane de frizerie/coafura.
Fig nr. 1 Nivelul de dezvoltare a magazinelor si serviciilor intr-o statiune turistica
1.     Servicii zilnice: bacanie, snack-bar, cafenea.
2.     Servicii comerciale: mecanice, instalatii.
3.     Servicii de confort: croitorii, magazine de confectii.
4.     Servicii de securitate: cabinete medicale, farmacii, sectii de politie,
pompieri.
5.     Servicii de lux: bijuterii, produse de lux.
4. Infrastructura
Pentru sustinerea facilitatilor si serviciilor enumerate mai sus, este necesara o infrastructura
adecvata.
 .        infrastructura de transport (sosele si parcari, spatii de aterizare, linii de cale ferata,
porturi);
.        utilitatile publice sub forma energiei electrice, a serviciilor de apa si canalizare.
O mare parte a acestei infrastructuri este destinata populatiei rezidente sau altor nevoi
(agricultura), dar poate fi extinsa si special pentru turism.  
Exceptand autostrazile cu taxa, infrastructura nu genereaza ea insasi venituri directe. Spre
exemplu, se produc putini bani din asigurarea canalizarii sau a serviciilor medicale dar
neasigurarea acestor servicii a avut un impact nedorit asupra dezvoltarii turismului.
5. Transporturile
.        Progresul in domeniul transporturilor a facilitat accesul pe piete si la diferite destinatii.
Dezvoltarea turismului si a transporturilor sunt doua probleme interdependente; turistii au
nevoie ca serviciile in transporturi, pentru care platesc din bugetul propriu, sa fie sigure,
rapide si confortabile.
.        Toate aceste criterii, insa, au inceput sa fie remarcate abia in a doua jumatate a
secolului nouasprezece.
.        Dezvoltarea de inceput a statiunilor balneare si a celor de litoral a depins mult de
dezvoltarea cailor ferate. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cresterea rapida a
numarului de posesori de autoturisme a fost principala cauza a cresterii volumului
turismului individual, iar imbunatatirea tehnologiei aeronautice a dus la o explozie a
numarului de calatorii internationale.
.        In afara cresterii volumului traficului turistic, aceste progrese din transporturi au
modificat orientarea fluxurilor turistice si au indus modele noi de dezvoltare.
.        Transporturile turistice organizate in interiorul destinatiilor sunt de asemenea
importante. Unele dintre acestea pot fi orientate spre turismul individual (de exemplu
turul imprejurimilor, gondolele sau vizitarea punctelor de interes), in timp ce formele
variate ale transportului public (autobuze, metrou) sunt folosite atat de turisti cat si de
rezidentii localitatii. Legaturile intre ele lungi si sistemul de transport local sunt de
asemenea critice (de exemplu, serviciile de tranzit de la aeroport in centrul orasului sau la
hotel).
6. Investitiile
.        Data fiind importanta si diversitatea diferitelor sectoare ale turismului, este dificil de
cuantificat marimea relativa si importanta fiecarui sector. Desi investitiile in fiecare
sector pot varia de la caz la caz, cazarea si infrastructura solicita cele mai mari
cheltuieli.
.        Dezvoltarea cu succes a turismului depinde in mare masura de mentinerea unei
proportii adecvate atat in interiorul cat si intre aceste sectoare. Atractiile naturale sau
istorice pot fi completate prin atractii construite de om cu scopul de a mari interesul
pentru o statiune sau pentru a completa piata deja existenta (distractii dupa schi pe partii
sau muzeul figurilor de ceara de la cascada Niagara).
Investitiile in industria turismului sunt mari consumatoare de capital, atat din cauza costului
ridicat al infrastructurii, cat si al echipamentului turistic. Din acest punct de vedere, industria
turismului se dezvolta prin:
.         intermediul unor investitii specifice, legate direct de dezvoltarea bazei tehnico-
materiale a activitatii turistice propriu-zise (cazare, alimentatie, transport, agrement etc.)
si prin:
.         investitii nespecifice, destinate dezvoltarii infrastructurii generale tehnice si sociale,
care concura la punerea in valoare a obiectivelor de interes turistic.