Debitmetria pe conducte sub presiune

1. Introducere

Mecanica fluidelor s-a dezvoltat ca o disciplina teoretică ţinând seama de aplicaţiile legilor
clasice ale staticii, dinamicii şi termodinamicii, fluidele fiind considerate medii continue. Legile
particulare implicate sunt cele ale conservării masei, energiei şi momentului şi, în fiecare aplicaţie,
se pot adopta ipoteze simplificatoare pentru a putea descrie, din punct de vedere cantitativ,
comportarea fluidului.
Standul hidraulic de bază oferă facilităţile necesare pentru a înţelege o serie de modele
hidraulice, fiecare dintre acestea fiind destinate pentru a demonstra un aspect teoretic al hidraulicii.
Modelul hidraulic care ne interesează pentru acest experiment este instalaţia pentru
determinarea debitului. Acest lucru se realizează prin intermediul a trei dispozitive: un
venturimetru, un rotametru şi o diafragma, astfel poziţionate, încât să permită compararea debitelor.

2. Descrierea instalatiei

Aparatul se pozitioneaza pe standul hidraulic de baza.

Venturimetrul, rotametrul si diafragma sunt instalate intr-o configuratie care sa permita
compararea directa a debitelor obtinute.
Debitul şi presiunea pot să varieze prin acţionarea robinetului de reglare al aparatului şi a
robinetului standului hidraulic.
Prizele de presiune de pe circuit sunt conectate la o serie de tuburi piezometrice, iar un ventil
de aerisire faciliteaza conectarea unei pompe de mana ce permite ca nivelurile din piezometre sa fie
ajustate la valori convenabile.

Fig. 1 Instalatia pentru determinarea debitului

1
 3. Nomenclator

Unitatea Tipul
Mărimea Simbolul Descriere
de măsurare marimii
Aria secţiunii transversale a
Aria secţiunii conductei m2 Ac Dată
conductei.
Aria secţiunii strangulate a
Aria secţiunii diafragmei m2 Ad Dată
diafragmei.
Aria secţiunii strangulate a
Aria secţiunii venturimetrului m2 Av Dată
venturimetrului.
Valoarea este citită pe scara
standului hidraulic. Volumul
Volumul colectat m3 V Măsurată
colectat este măsurat în litri. Se
transformă în m3.
Timpul necesar colectării
Timpul necesar colectării s t Măsurată volumului de apă cunoscut în
standul hidraulic.
Valoarea citita pe scara
Citirea pe rotametru l/min - Măsurată
rotametrului.
Valorile măsurate la piezometre.
hx m - Măsurate Valorile citite sunt în mm. Se
transformă în m.
V
Debitul volumetric m3/s Qt Calculată Qt 
t
m3/s Debitul indicat de rotametru. Se
Debitul rotametrului Qr Calculată
transforma in m3/s.
 d  d Ad 2p d
Qd 
Debitul diafragmei 3
m /s Qd Calculată A 
2 
1   d 
 Ac 
 v Av 2pv
Qv 
Debitul venturimetrului m3/s Qv Calculată A 
2 
1   v 
 Ac 
Calculată Q  Qt
Eroarea introdusa de rotametru % - Qr  r  100
Qt
Eroarea introdusa de diafragma Calculată Qd  Qt
% - Qd   100
Qt
Eroarea introdusa de venturimetru Calculată Qv  Qt
% - Qv   100
Qt
Pierderea locala de sarcina
mm Hr Calculată hr  h4  h5
introdusa de rotametru
Pierderea locala de sarcina
mm Hd Calculată hd  h6  h8
introdusa de diafragma
Pierderea locala de sarcina
mm Hv Calculată hv  h1  h3
introdusa de venturimetru
Folosita pentru a demonstra
Patratul debitului - Q c2 Calculată relatia dintre debit si pierderile
de sarcina.

2
 4. Scopul lucrarii

Calculul debitului cu ajutorul a trei dispozitive diferite: venturimetru, rotametru si diafragma

si al pierderilor de sarcina introduse de acestea.

5. Metoda

Se compara debitul calculat cu ajutorul acestor debitmetre cu debitul calculat prin

intermediul metodei volumetrice, precum si pierderile de sarcina introduse de acestea cu patratul
debitului.

6. Echipamente necesare

Pentru a completa demonstraţia este nevoie de o serie de echipamente:

- standul hidraulic de bază ce permite determinarea volumului colectat într-un anumit timp;
- aparatul pentru determinarea debitului;
- un cronometru.

7. Date tehnice

Urmatoarele marimi sunt folosite în calcule. Dacă este necesar aceste valori pot fi verificate,
putând fi considerate ca făcând parte din procedurile experimentale şi înlocuite cu măsurătorile
proprii.
Diafragma
Diametrul conductei amonte de diafragma Dc 0,03175 m
2
Aria sectiunii transversale a conductei amonte de diafragma Ac 7,92  10 4 m
Diametrul diafragmei Dd 0,015 m
2
Aria sectiunii strangulate a diafragmei Ad 1,77 104 m
Venturimetru
Diametrul conductei amonte de venturimetru Dc 0,03175 m
2
Aria sectiunii transversale a conductei amonte de venturimetru Ac 7,92  10 4 m
Diametrul venturimetrului Dv 0,020 m
2
Aria sectiunii strangulate a venturimetrului Av 3,14 104 m
Piezometrele permit masurarea urmatoarelor diferente de presiune:
h1 - h2 – diferenta de presiune dintre sectiunea amonte a venturimetrului si sectiunea
strangulata;
h1 - h3 – pierderea de sarcina introdusa de venturimetru;
h4 - h5 – pierderea de sarcina introdusa de rotametru;
h6 - h7 – diferenta de presiune dintre sectiunea amonte a diafragmei si sectiunea
strangulata;
h6 - h8 – pierderea de sarcina introdusa de diafragma.

3
 8. Consideratii teoretice

Aplicand ecuatia energiei intre sectiunea amonte venturimetrului si sectiune corespunzatoare

strangularii, obtinem debitul transportat de conducta:

 v Av 2pv
Qv   K v h1  h2
A 
2 
1   v 
 Ac 
unde: Kv - constanta de funcţionare a venturimetrului (Kv = 7,39  10 4 );

2pv
 2 ghv

hv – diferenta de presiune dintre sectiunea amonte a venturimetrului si sectiunea strangulata
( hv  h1  h2 );
g – acceleratia gravitationala, m/s2;
 v – coeficientul de debit al venturimetrului;
Ac – aria sectiunii transversale a conductei amonte de venturimetru;
Av – aria sectiunii strangulate a venturimetrului.

Aplicand ecuatia energiei intre sectiunea amonte diafragmei si sectiune corespunzatoare

strangularii, obtinem debitul transportat de conducta:

 d  d Ad 2p d
Qd   K d h6  h7
A 
2 
1   d 
 Ac 
unde: Kd - constanta de funcţionare a diafragmei (Kd = 8,70  10 4 );

2p d
 2 ghd

si hd – diferenta de presiune dintre sectiunea amonte a diafragmei si sectiunea strangulata
( hd  h6  h7 );
 d – coeficientul de viteză al venturimetrului;
 d – coeficientul de contracţie al diafragmei;
Ac – aria sectiunii transversale a conductei amonte de diafragma;
Ad – aria sectiunii strangulate a diafragmei.

4
 Pierderile de energie se exprima de regula sub forma pierderilor de sarcina (in metri), si pot
fi determinate cu ajutorul piezometrelor (manometrelor). Pentru acest experiment, pierderile de
sarcina vor fi comparate cu patratul debitului.

9. Instalarea echipamentului

Se poziţionează aparatul pe standul hidraulic de bază astfel încât acesta să fie orizontal.
Acest lucru este necesar pentru acurateţea citirii înălţimilor de pe scările gradate ale tuburilor
piezometrice.
Se conectează conducta de alimentare la standul hidraulic si se pozitioneaza conducta de
evacuare in rezervorul standului. Se porneşte pompa, se deschide robinetul standului si robinetul de
reglare al aparatului pentru a umple conducta cu apă.
Pentru a evacua aerul din furtunurile de transmitere a presiunii şi din tuburile piezometrice,
se închide robinetul standului hidraulic şi robinetul de reglare al aparatului, se deschide robinetul de
aerisire şi se scoate capul ventilului de aerisire alăturat. Se conectează un furtun flexibil la ventilul
de aerisire direcţionat spre rezervorul standului. Se deschide robinetul standului permiţând astfel
curentului să purjeze aerul din tuburile piezometrice. Apoi, se inchide robinetul de aerisire şi se
deschide parţial robinetul de reglare al aparatului si se inchide partial robinetul standului hidraulic.
Se deschide uşor robinetul de aerisire pentru a permite aerului să intre pe la partea superioară a
tuburilor piezometrice. Se inchide din nou robinetul de aerisire atunci când nivelurile apei în
tuburile piezometrice ajung la o înălţime convenabilă.
Se verifica citirile de pe scările tuburilor piezometrice (acestea nu trebuie sa depaseasca
valorile maxime inscrise pe scarile gradate). Dacă este necesar, nivelurile în tuburile piezometrice
pot fi ajustate folosind robinetul de aerisire şi pompa de mână.

10. Mod de lucru

Pentru a anumita valoare a debitului se noteaza citirile inregistrate pe scarile gradate ale
tuburilor piezometrice si citirea de pe scara rotametrului. Se determina debitul prin metoda
volumetrica cu ajutorul unui vas etalonat si un cronometru. Apa trebuie colectata cel putin un minut
pentru a minimiza erorile.

5
 11. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
Toate datele se centralizează astfel:

Nr. Ac Ad Av V t Qrot h1 h2 h3 h4 h5 h6 h7 h8
crt. (m2) (m2) (m2) (m3) (s) (l/min) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)

Nr. Qt Qr Qd Qv δQr δQd δQv hr hd hv

crt. (m3/s) (m3/s) (m3/s) (m3/s) (%) (%) (%) (mm) (mm) (mm)

12. Concluzii

Comentaţi asupra diferentei de precizie a debitmetrelor. Aceste diferente pot fi cauzate de

erori experimentale?