Consiliul Pentru Prevenirea Torturii

(CpPT)
Mecanismul Național de Prevenire a Torturii

RAPORT
privind vizita preventivă
efectuată
la Penitenciarului nr.13-Chişinău

Raportul a fost elaborate de către

Membrii Consiliului Pentru Prevenirea Torturii:

- Lilia Harabara
- Fulga Grabovski
- Ruslan Gram
- XXXX XXXXXX

Consiliul pentru Prevenirea Torturii (CpPT) a fost instituit la 24 octombrie 2016 pe

lângă Oficiul Avocatului Poporului în calitate de mecanism național de prevenire a torturii,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 52 din 2014 cu privire la Avocatul Poporului
(Ombudsmanul) și Protocolul Opțional la Convenția ONU împotriva torturii și altor
pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (UN OP CAT).
Scopul CpPT este de a proteja persoanele împotriva torturii și altor pedepse ori
tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, în calitate de Mecanism National dc
Prevenire a Torturii, în conformitate cu Protocolul Opțional la Convenția împotriva torturii
și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.
In conformitate cu prevederile art. 30 și 32 din Legea nr. 5 din 2 )14 cu privire la
Avocatul Poporului (Gmbudsman) , precum și conform p. 5 din Regulamentului de
organizare și funcționare a Consiliului pentru Prevenirea Torturii.
Consiliul pentru Prevenirea Torturii poate efectua vizite preventive și de monitorizare
neanuntate în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate.

I. PRELIMINARII
La data de 15 iulie 2018, între orele 09:10 - 12:00, membrii Consiliului pentru
Prevenirea Torturii (în continuare CpPT) au efectuat o vizită preventivă la Penitenciarul
13-Chișinău.
Vizita a fost realizată în următoarea componenţă:

1. Lilia Harabara - membra Consiliului,

2. Fulga Grabovski - membra Consiliului,
3. Ruslan Gran- membrul Consiliului.

Scopul vizitei:
- Monitorizarea situaţiei în Penitenciarul 13-Chișinău privind respectarea drepturilor
persoanelor deţinute în Penitenciarul 13-Chișinău, în vederea prevenirii torturii şi altor
pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante;
- Verificarea informației privind presupusa aplicare a torturii față de deținutul Vasile
Groapă, în temeiul sesizării parvenite de la Anastasia Groapă.
Standarde de monitorizare:

1
1) Rezoluția CES nr.663 C (XXIV) din 31/07/1957 privind Ansamblul de reguli minime
pentru tratamentul deținuților;
2) Recomandarea Comitetului de miniștri ai statelor membre, referitoare la Regulile
penitenciare europene REC (2006)2;
3) Rezoluția ONU nr.43/173 din 09/12/1988 privind Principiile pentru protecția
persoanelor aflate sub orice formă de detenție sau închisoare;
4) Rezoluția ONU A/RES/57/199 din 18/12/2002 privind Protocolul opțional la
Convenția împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.
5) Codul de executare / Statutul Executării pedepsei de către condamnați.

II. INFORMAȚII GENERALE DESPRE VIZITĂ

Conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 327 din 18.08.2005, Penitenciarul nr.
313 — Chișinău are statut de izolator dc urmărire penală, suplimentar fiind creat un
sector de tip semiînchis, pentru detenția condamnaților majori de sex masculin, amplasat
in mun. Chișinäu. Plafonul de detenție al Penitenciarului nr. 13 conform Ordinului
Ministrului Justiției nr. 1159 din 19.12.2017, cu privire la numărul maxim de persoane
admis pentru deținere in penilenciare, este de 570 persoane.
Instituția dispune de mai multe sedii, amplasate pe teritoriul instituției
penitenciare și în afara lui. În interiorul instituției sunt amplasate:
3 sectoare locative (în total 170 de celule).
Serviciul medical, sectorul destinat izolării disciplinare și carantina.

În cadrul vizitei CpPT a purtat discuţii cu Şeful Penitenciarului 13-Chișinău,

ofiţerul de serviciu şi gardienii de serviciu din cadrul Penitenciarului 13-Chișinău.
Discuţiile au fost axate pe scopul şi obiectivele vizitei efectuate de către CpPT.
Membrii CpPT au solicitat informaţii generale despre instituţie şi problemele majore cu
care se confruntă instituţia şi/sau persoanele reţinute/arestate. La fel, au fost solicitate și
înregistrările video care au fost efectuate cu camerele de supraveghere amplasate în
holurile instituției și anume de la camera de înegistrare nr. 3, amplasată în preajma
„băxei de calmare”. O parte din informaţie a fost prezentată pe parcursul vizitei, iar
restul urma a fi expediată prin poşta electronică în cel mai scurt timp. Cu toate acestea
după expirarea a 30 de zile de la desfăsiurarea vizitei, CpPT nu a recepţionat informaţiile
solicitate adiţional.
Problemele/impedimentele cu care se întâlnesc reprezentanţii Penitenciarului 13-
Chișinău, expuse de către reprezentanţii penitenciarului:
- Lipsa personalului medical în cadrul Penitenciarului îngreunează substanţial
asigurarea examinării medicale atât la etapa de parvenire, cât şi la etapa de ieşire a
deţinuţilor/reţinuţilor din Izolator;
- Resursele financiare bugetare pentru activitatea Penitenciarului 13-Chișinău
sunt insuficiente pentru buna desfăşurarea a activităţii acestuia.

În timpul efectuării vizitei mambrii Delegației nu au avut restricții la accesul în

instituție, la registrele interne de evidență, spațiile de detenție, birourile de audiență,
blocul alimentar, curte și baie. La fel, nu a fost restricționată posibilitatea de a avea
interviuri confidențiale cu persoanele aflate în custodia organului de poliție.
CpPT a avut acces neângrădit la registrele existente, oficiile şi încăperile
solicitate a fi vizitate, în special, au fost vizitate/examinate:
- 30 celule funcţionale;
- celulele nefuncţionale;

1
 - camera de intrevederi/vizite/audieri (camera de anchetă);
- curtea de plimbări;
- cabinetul medical;
- boxa de calmare;
- baia.
Nu a fost restricționată posibilitatea de a avea interviuri confidențiale cu
persoanele aflate în custodia organului de poliție.

IV. TRATAMENTUL DEȚINUȚILOR

Membrii CpPT au avut întrevederi confidențiale (fără participarea

colaboratorilor/reprezentanților instituției de detenție) cu persoanele private de libertate
și acces liber în spațiile de detenție. Au fost purtate 7 discuții în grup/interviuri colective
cu circa 42 persoane, precum și intervievate individual alte 4 persoane.
În cadrul vizitei a fost identificat deținutul Vasile Groapă, care se află legal
instalat în Penitenciarul nr. 13 Chișinău. Acesta a relatat că a fost supus unor acțiuni de
tortură din partea a mai multor colaboratori ai Penitenciarului 13-Chișinău în următoarele
circumstanțe: la 14 iulie 2018, aproximativ orele 09:30, se afla în celula nr. 13 din
Penitenciarul 13-Chișinău, împreună cu co-deținutul său, Pralea Gheorghe, iar după
consumul de alcool, au început careva dispute între ei. Drept urmare, aproximativ la ora
10:45 min, a intervenit grupa operativă de intervenție a Penitenciarului 13-Chișinău, și
le-au aplicat sancțiunea de izolare disciplinară cu plasarea în „boxa de calamre” atât a lui
Vasile Groapă, cât și lui Pralea Gheorghe, motivul indicat fiind perturbarea ordinii
publice și existența riscului unei revolte.
Nu cunoaște a cui a fost inițiativa să fie trnsferați din celula nr. 13 și conduși spre
Izolatorul disciplinar. Însă în timpul deplasării spre „boxa de calmare”, Aproximativ la
ora 10:10 min., colaboratorul de poliție pe nume Roșca Ion, i-a adresat atât deținutului
Groapă Vasile, cât și lui Pralea Gheorghe, replici ofensatoare la care Groapă Vasile a
reacționat verbal. Drept consecință, mai mulți colaboratori ai Penitenciarului 13-
Chișinău, printre care Roșca Ion, Bivol Ion, Sanduța Andrei, Cristescu Leonid, au
început brusc să-l împingă de Groapă Vasile, aplicând în același timp lovituri cu pumnii
și picioarele peste mai multe regiuni ale corpului și în același timp a fost izolat de Pralea
Gheorghe. Vasile Groapă, dispunând de pregătire fizică bună, a încercat să se apere de
loviturile abuzive ale colaboratorilor, dar având în vedere că aceștia erau într-un număr
mai mare și erau dotați cu bastoane din cauciuc, Vasile Groapă nu a reușit să opună
rezistență acțiunilor violente din partea colaboratorilor Penitenciarului 13-Chișinău.
Astfel, fără careva necesitate, în scop de a-l intimida şi pedepsi pentru pretinsele acte de
nesupunere, Vasile Groapă a fost doborât la podea, unde i s-au aplicat cătușele, după care
i-au fost aplicate circa 20 de lovituri cu bastonul din cauciuc în regiunea feselor, spate şi
picioare, fără să-i fie explicat motivul unui astfel de tratament.
După ce asupra sa au fost aplicate mijloacele speciale - cătușe, Vasile Groapă a
fost îmbrâncit în celula de izolare preventivă unde s-a aflat pe parcursul mai multor ore,
în condiții de lumină artificială permanentă, cu cătușele pe mâini, plasate la spate.
Membrii CpPT au studiat documentația cu privire la aplicarea sancțiunilor
disciplinare deținuților. Totodată, a ridicat înregistrările video din holul sectorului nr. 2,
postului nr. 4, care conține evenimentele descrise anterior de către deținutul Ion Melnic.
În baza circumstanțelor descrise mai sus, CpPT constată că față de Groapă Vasle
au fost aplicate pentru aceeași abatere mai multe sancțiuni disciplinare și anume:
aplicarea forței neîntemeiate, lovirea cu bastoanele de cauciuc, încătușarea, plasarea
1
în „boxa de calmare” și deținerea acestuia încătușat cu mâinile la spate în „boxa de
calmare”) care nu au avut un efect pozitiv asupra comportamentului lui Groapă Vasile,
ci doar a comlicat situația acestuia.
Astfel, CpPT constată încălcarea Regulei 39 a lui Nelson Mandela, care prevede că
”Nici un deținut nu va fi sancționat, cu excepția cazurilor prevăzute de lege sau
dispozițiile specificate în regula 37 și principiile privind echitatea și procesul echitabil.
Un deținut nu poate fi sancționat de două ori pentru aceeași faptă sau infracțiune”.
CpPT acordă o deosebită atenţie deţinuţilor ţinuţi indiferent din ce motiv (disciplinar,
ca rezultat al “periculozităţii” sau al comportamentului perturbant, în interesul unei
investigaţii asupra unei crime, la cererea lor) în condiţii de izolare. Principiul
proporţionalităţii necesită găsirea unui echilibru între exigenţele cazului şi punerea în
aplicare a regimului de izolare, care reprezintă o măsură cu posibile consecinţe foarte
nefaste pentru persoanele în cauză. Izolarea poate constitui, în anumite cazuri, un
tratament inuman şi degradant. În orice caz, toate formele de izolare trebuie să aibă cea
mai scurtă durată posibilă. Atunci când un asemenea regim este impus sau aplicat la
cerere, o garanţie esenţială este aceea că oricând un deţinut în cauză sau un funcţionar al
închisorii solicită în numele deţinutului un doctor, acesta trebuie chemat fără nici o
întârziere pentru a examina din punct de vedere medical deţinutul. Rezultatele acestei
examinări, incluzând o apreciere a stării fizice şi mentale a deţinutului cât şi, dacă sunt
necesare, consecinţele previzibile ale menţinerii în izolare, trebuie să figureze într-un
raport scris pentru a fi transmise autorităţilor competente.
Date fiind potențialele efecte dăunătoare ale încarcerării solitare, CpPT consideră că
principiul proporționalității cere ca ea să fie folosită ca pedeapsă disciplinară numai în
cazuri excepționale și ca ultimă soluție, și pentru o perioadă de timp cât mai scurtă.
Tendința multor state membre ale Consiliului Europei este să scurteze perioada maximă
posibilă de încarcerare solitară folosită ca pedeapsă. CpPT consideră că perioada maximă
nu ar trebui să depășească 14 zile pentru o abatere dată, preferabil chiar mai puțin.
În plus, trebuie să se interzică sentințele disciplinare consecutive care să rezulte într-
o perioadă neîntreruptă de încarcerare solitară în plus față de perioada maximă. Orice
abateri comise de un prizonier, pentru care se simte nevoia unor sancțiuni mai severe,
trebuie rezolvate de sistemul penal de justiție.

V. GARANȚII ÎMPOTRIVA TORTURII ȘI RELELOR TRATAMENTE

1. Accesul la avocat. Conform relatărilor persoanelor deţinute, pe parcursul

reţinerii/arestului au beneficiat de serviciile unui avocat. Au avut posibilitatea să
discute confidenţial şi pot apela/chema avocatul în penitenciar fără careva
impedimente. CpPT consideră accesul la un avocat drept o garanţie fundamentală
inclusiv împotriva torturii şi altor rele tratamente. în acest sens va fi subliniat rolul
fiecărui avocat întru asigurarea respectării drepturilor persoanelor reţinute atât prin
oferirea unei asistenţe calificate, cât şi prin rolul activ de a contesta/denunţa orice
alegaţie de tortură, rele tratamente, degradante sau inumane. CpPT nu este sigur de
faptul că atunci când avocaţii primesc careva informaţii sau identifică urme de
violentă pe corpul persoanelor reţinute sesizează imediat procuratura.
Întrevederile/audierile au loc într-un cabinet separat din interiorul izolatorului,
cabinet special destinat acestor activităţi procesuale şi intrevederilor.
2. Accesul la medic. Pentru examinarea medicală la întrarea în penitenciar există un
cabinet medical în sectorul de admitere, care permite realizarea examinării medicale

1
 în condiții de confidențialitate. Pentru fiecare nou venit se completează fișe
medicale standardizate individuale, care ulterior în caz de condamnare - se transmit
cu dosarul personal al persoanei la locul de ispășire a pedepsei.

VI. SITUAȚIA DEȚINUȚILOR ÎN IZOLATOR DISCIPLINAR

La serviciul de gardă a Penitenciarului există Registru persoane lor plasate in
izolatorul disciplinar, conform căruia au fost înregistrate 17 cazuri (2017) și 9 cazuri la
momentul vizitei (la 15.07.2018). Izolatorul disciplinar al Penitenciarului nr.13 este
situat in subsolul blocului nr. l și este constituit din 5 celule cu capacitatea de 5
persoane. Din motivul lipsei unui post de supraveghere permanent, deținuții nu se află
în contact direct și continuu cu gardienii, fiind astfel limitați la acordarea ajutorului,
inclusiv medical.
Registrul vizitelor medicului a izolatorului de pedeapsă nu este disponibil,
verificarea frecvenței vizitelor este imposibilă, precum și caracterul solicitărilor înaintate
de persoanele încarcerate. Mai mult ca atât, în timpul discuțiilor cu condamnații din
izolator, s-a constatat că atunci când aceștia au nevoie de medic tebuie să bată în ușă
pentru a fi auziți de cineva din administrație. Deținutul Groapă Vasile a declarat că nu a
fost vizitat de nici un medic pe parcursul timpului de când a fost plasat în izolatorul
disciplinar, cu toate că în urma loviturilor aplicate ar fi avut nevoie de careva îngrijiri
medicale. O astfel de situație, CpPT o califică drept una inadmisibilă, care evident
complementează pedeapsa disciplinară cu limitarea dreptului la examinare medicală
promptă, contrar Regulei 46 Nelson Mandela care prevede că ”personalul medical nu va
avea nici un rol în procesul de aplicare a sancțiunilor disciplinare sau a altor măsuri de
constrângere. Cu toate acestea, ei vor atrage o atenție deosebită stării de sănătate a
condamnaților deținuți în orice formă de separare, inclusiv prin vizitarea zilnică a unor
asemenea deținuți și acordarea asistenței medicale prompte și a tratamentului la
solicitarea unor astfel de deținuți sau angajați ai penitenciarului”.
Alimentarea deținuților se efectuează potrivit Hotărîrii Guvernului nr.609 din
29.05.2006 privind normele minime de alimentare zilnică și obiecte de toaletă și menaj
ale deținuților. Careva reclamații în privința alimentării din partea persoanelor deținute
nu au parvenit.

Sintetizând practica judiciară a Curţii de la Strasbourg şi referindu-ne la tot

spectrul de condiţii de detenţie, care nu corespund standardelor internaţionale, ar trebui
întreprinse măsuri concrete în vederea diminuării pe cît e de posibil a pericolului unei
eventuale condamnări la CtEDO a Republicii Moldova. Reieşind din cele constatate, în
timpul vizitei şi în scopul ameliorării situaţiei deţinuţilor şi garantării respectării dreptului
constituţional la securitatea fizică şi psihică garantat de art.24 din Constituţia Republicii
Moldova, conducându-mă de prevederile art.24 a Legii nr.52 cu privire la Avocatul
Poporului (Ombudsmanul) din 03 aprilie 2014 :

RECOMANDĂRI:

1. Reevaluarea atribuțiilor și a activităților colaboratorilor P-13 privind

monitorizarea locuri lor de detenție a Persoanelor din cadrul P-13, nu doar din

1
 punct de vedere a condițiilor de detenție, dar și
procesual/operațional/managerial, deontologic, în spiritual respectării drepturilor
omului;
2. Elaboprarea de instrucțiuni clare privind intervenirea angajaților poliției în
cazurile de prevenire, combatere a violențelor între deținuți, astfel încât părților
să le fie respectate drepturile și libertățile fundamentale.
3. Instruirea personalului IDP și Serviciului escortă cu privire la acțiunile și
comportamentul în situațiile de criză, excepționale, în special ce manifestă
comportament deviant sau tulburare prin prisma abordărilor de drepturile
omului.
4. Instruirea personalului penitenciar, inclusiv medical în documentarea leziunilor
traumatice conform prevederilor Protoculului de la Instanbul și Ordinului nr.77
din 31.12.2013 pentru aprobarea Regulamenului cu privire la procedura de
identificarea a pretinselor cazuri de tortură, tratament inuman și degradant.
5. Asigurarea respectării dreptului deținutului de a constesta decizia privind
aplicarea sancțiunii disciplinare.
6. Instruirea responsabililor de aplicare a legilor prin educaţie în materia
drepturilor omului şi conform art. 10 al Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva
torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante).ș
7. Asigurarea respectării prevederilor Regulamentului cu privire la procedura de
identificare, înregistrare şi raportare a pretinselor cazuri de tortură, tratament
inuman sau degradant, înregistrat la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova
nr. 969 din 20 martie 2014 (Ordinului MAI nr.408 din 31.12.2013);
8. Examinarea și asigurarea documentării medico-legală a actelor de tortură,
tratament inuman sau degradant în conformitate cu prevederile Protocolului de
la Istanbul.
9. Documentarea în dosarul audierii disciplinare a cazurilor de încarcerare solitară
ca pedeapsă și durata perioadei pentru care este impusă.
10. Asigurarea unui proces eficient de contestare a deciziei de încarcerare solitară,
care să prevadă posibilitatea suspendării executării acesteia pe perioaa
examinării contestației.
11. Monitorizarea situației deținutului Groapă Vasile și întreprinderea măsurilor
necesare în legătură cu faptele menționate în prezentul raport.
12. Examinarea suportului video, inclusiv cu participarea unui medic psihiatru
și/sau psiholog.
13. Înregistrarea și documentarea obligatorie a cazurilor de violență, maltratare,
dezordine, tortură în Penitenciarul 13-Chișinău, în timpul escortării deținuților.
14. Persoana, aflată în detenție, nu poate utiliza toate măsurile și mijloacele pentru
asigurarea vieții, stării de sănătate și integrității. Aceste obligațiuni se răsfrâng
asupra autorităților statului, care au privat-o de libertate. Respectiv, cazul lui Ion
Melnic poate fi examinat ca încălcarea dreptului la viață.
Data aprobării :

Prin prezenta semnătură confirm că acest raport a fost elaborat și aprobat prin
consens de către toți membrii Consiliului Pentru Prevenirea Torturii (CpPT).