Exprim Incert Etalonar 0 Ro

Referin a de
Publicare
SCOP
Scopul acestui document este s armonizeze evaluarea incertitudinii de
m surare în cadrul EA, s stabileasc , în plus fa de cerin ele generale ale
EAL-R1, cerin ele specifice referitoare la raportarea incertitudinii în
certificatele de etalonare emise de laboratoarele acreditate i s pun la
dispozi ia organismelor de acreditare o atribuire coerent a celei mai bune
capabilit i de m surare laboratoarelor de etalonare acreditate de acestea.
Cum regulile prezentate în acest document sunt în conformitate cu
recomand rile din Ghidul pentru Exprimarea Incertitudinii de M surare,
publicat de apte organiza ii interna ionale din domeniile standardizãrii i
metrologiei, implementarea EA-4/02 va sus ine de asemenea acceptarea la
nivel global a rezultatelor m sur rilor
Decembrie 1999 Pagina 1 din 85

EA-4/02 • Exprimarea incertitudinii de m surare în etalon ri
Paternitatea
Acest document a fost elaborat de Echipa de lucru a EAL, în scopul revizuirii
Doc. 19-1990 al WECC, în numele Comitetului 2 al EAL (Activit i de
Etalonare i Încercare). Acesta cuprinde o revizuire am nun it a
Doc. 19-1990 al WECC pe care îl înlocuie te.
Limba oficial
Textul poate fi tradus în alte limbi dup necesit i. Versiunea în limba englez
r mâne versiunea definitorie.
Drepturile de autor
Drepturile de autor pentru acest document sunt de inute de EA. Nu este
permis copierea textului în scopul re-vânz rii.
Informa ii suplimentare
Pentru informa ii suplimentare referitoare la aceast publica ie, contacta i
reprezentantul na ional în EA.
O list a membrilor poate fi g sit la urm toarea adres de web:
www.european-accreditation.org
Traducerea din limba Englez : Ionel Urdea Marcus
© RENAR Reproducerea sau utilizarea integral sau par ial a acestei versiuni în limba Român a
publica iei EA-4/02 în scopul revânz rii este interzis .

CUPRINS
1 INTRODUCERE 5
2 CADRU I DEFINI II 6
3 EVALUAREA INCERTITUDINII DE M SURARE A ESTIMA IILOR
DE INTRARE 7
4 CALCULUL INCERTITUDINII STANDARD A ESTIMA IEI
DE IE IRE 11
5 INCERTITUDINEA DE M SURARE EXTINS 14
6 DECLARAREA INCERTITUDINII DE M SURARE ÎN CERTIFICATELE
DE ETALONARE 15
7 PROCEDURA PAS CU PAS PENTRU CALCULUL INCERTITUDINII
DE M SURARE 15
8 TRIMITERI BIBLIOGRAFICE 16
ANEXA A 17
ANEXA B 20
ANEXA C 23
ANEXA D 24
ANEXA E 27
SUPLIMENTUL 1 29
SUPLIMENTUL 2 55


1 INTRODUCERE
1.1 Acest document stabile te principiile i cerin ele referitoare la evaluarea
incertitudinii de m surare în opera iile de etalonare i la declararea acestei
incertitudini în certificatele de etalonare. Tratarea este men inut la un nivel
general pentru a fi adecvat tuturor domeniilor de etalonare. Metoda descris
ar putea fi necesar s fie completat cu indica ii mai particularizate pentru
diferite domenii, pentru a face ca informa ia s fie mai u or de aplicat. În
dezvoltarea unor astfel de ghiduri suplimentare principiile generale enun ate
în acest document trebuie s fie respectate pentru a asigura armonizarea
dintre diversele domenii.
1.2 Tratarea din acest document este în conformitate cu Ghidul pentru

Exprimarea Incertitudinii în M sur ri, publicat pentru prima dat în 1993, în
numele BIPM, IEC, IFCC, ISO, IUPAC, IUPAP i OIML [ref. 1]. Dar, în timp ce
[ref. 1] stabile te reguli generale pentru evaluarea i exprimarea incertitudinii
în m sur ri, care pot fi urmate în cazul celor mai multe m sur ri fizice, acest
document se concentreaz asupra celor mai adecvate metode pentru
m sur rile din laboratoarele de etalonare i descrie un mod ne-ambiguu i
armonios pentru evaluarea i declararea incertitudinii m sur rilor. Acesta
con ine urm toarele subiecte:
• defini iile de baz pentru document;
• metode pentru evaluarea incertitudinii de m surare a m rimilor de intrare;
• rela ia între incertitudinea de m surare a m rimii de ie ire i incertitudinile
de m surare ale m rimilor de intrare;
• incertitudinea de m surare extins a m rimii de ie ire;
• declararea incertitudinii de m surare;
• o procedur pas cu pas pentru calcularea incertitudinii de m surare.
Exemple rezolvate, ilustrând aplicarea metodei descrise aici în cazul unor

probleme de m surare specifice din diferite domenii, vor fi date în suplimente.
Evaluarea incertitudinii de m surare este de asemenea tratat în alte câteva
documente EAL care ofer ghidare referitor la metodele de etalonare, unele
dintre aceste documente con inând exemple rezolvate specifice.
1.3 În cadrul EAL, cea mai bun capabilitate de m surare (care se refer
întotdeauna la o anumit m rime particular , anume m surandul) este
definit ca fiind cea mai mic incertitudine de m surare pe care laboratorul o
poate ob ine în cadrul domeniului de acreditare, atunci când execut etalon ri
mai mult sau mai pu in de rutin ale unor etaloane aproape ideale destinate
definirii, realiz rii, conserv rii sau reproducerii unei unit i de m sur a acelei
m rimi sau a uneia sau mai multe valori ale acelei unit i de m sur , sau
atunci când se execut etalon ri mai mult sau mai pu in de rutin ale unor
instrumente de m sur aproape ideale proiectate pentru m surarea acelei
m rimi. Evaluarea celei mai bune capabilit i de m surare ale laboratoarelor
acreditate trebuie s se bazeze pe metoda descris în acest document dar va

trebui în mod normal s fie sus inut sau confirmat de dovezi experimentale.
Pentru a veni în sprijinul organismelor de acreditare referitor la evaluarea
celei mei bune capabilit i de m surare sunt date unele explica ii suplimentare
în Anexa A.
2 CADRU I DEFINI II
Not : Termenii cu relevan special pentru contextul corpului principal al
documentului sunt scrise cu caractere îngro ate atunci când apar
pentru prima dat în acest document. Anexa B con ine un glosar al
acestor termeni împreun cu trimiteri bibliografice
2.1 Declararea rezultatului unei m sur ri este complet numai dac acesta
con ine atât valoarea atribuit m surandului i incertitudinea de m surare
asociat acestei valori. În acest document, toate m rimile care nu sunt
cunoscute cu exactitate sunt tratate ca variabile aleatoare, inclusiv m rimile
de influen care pot afecta valoarea m surat .
2.2 Incertitudinea de m surare este un parametru, asociat rezultatului unei

m sur ri, ce caracterizeaz dispersia valorilor care ar putea fi în mod
rezonabil atribuite m surandului [ref. 2]. În acest document denumirea
prescurtat incertitudine este folosit pentru incertitudinea de m surare
dac nu exist riscul unei interpret ri gre ite. Referitor la surse tipice de
incertitudine, se poate consulta lista dat în Anexa C.
2.3 M suranzii sunt acele m rimi care fac obiectul m sur rii. În cazul etalon rii,
este vorba de obicei de un singur m surand sau m rime de ie ire Y, care
depinde de un num r de m rimi de intrare XI (I = 1, 2, …, N) conform rela iei
func ionale:
Y = f(X1,X2,…,XN) (2.1)
Func ia de modelare f reprezint procedura de m surare i metoda de
evaluare. Aceasta descrie cum se ob in valorile m rimii de ie ire Y din valorile
m rimilor de intrare Xi. În cele mai multe cazuri aceasta va fi o expresie
analitic , dar poate fi de asemenea un grup de astfel de expresii care includ
corec iile i factorii de corec ie pentru efectele sistematice, ajungându-se
astfel la o rela ie mai complicat , care nu este scris explicit ca o singur
func ie. Mai mult, f poate fi determinat experimental, sau poate exista doar
ca un algoritm de computer care necesit o evaluare numeric , sau poate of o
combina ie din toate acestea.
2.4 Setul de m rimi de intrare Xi poate fi grupat în dou categorii dup modul în
care au fost determinate valoarea m rimii i incertitudinea asociat acesteia:
(a) m rimile ale c ror estima ii i incertitudini asociate sunt determinate

direct în cadrul m sur rii curente. Aceste valori pot fi ob inute, de
exemplu, în urma unei singure observ ri, a unor observ ri repetate,
sau a unei judec i bazate pe experien . Acestea pot include
determinarea corec iilor pentru indica iile instrumentelor, ca i corec iile

pentru m rimile de influen , cum ar fi temperatura ambiant ,

presiunea barometric sau umidit ii;
(b) m rimi ale c ror estima ii i incertitudini asociate sunt introduse în

m surare din surse externe, cum ar fi m rimile asociate cu etaloanele
etalonate, materialele de referin certificate sau datele de referin
ob inute din manuale.
2.5 O estima ie a m surandului Y, estima ia de ie ire notat cu y, se ob ine din

ecua ia (2.1) folosind estima iile de intrare xi pentru valorile m rimilor de
intrare Xi
y = f(x1,x2,…,xN) (2.2)
Se în elege c valorile m rimilor de intrare sunt cele mai bune estima ii care
au fost corectate pentru a lua în considerare toate efectele semnificative
pentru model. În caz contrar, corec iile necesare au fost introduse ca m rimi
de intrare separate.
2.6 Pentru o variabil aleatoare varian a distribu iei sale sau valoarea pozitiv a
r d cinii p trate a varian ei, numit abatere standard, este utilizat ca o
m sur a dispersiei valorilor sale. Incertitudinea standard a m sur rii
asociat cu estima ia de ie ire sau rezultatul m sur rii y, notat cu u(y), este
abaterea standard a m surandului Y. Aceasta urmeaz a fi determinat din
estima iile xi ale m rimilor de intrare Xi i incertitudinile standard asociate
acestora u(xi). Incertitudinea standard asociat unei estima ii are aceia i
dimensiune ca i estima ia. În anumite cazuri, poate fi adecvat
incertitudinea standard relativ a m sur rii, care este raportul dintre
incertitudinea standard a m sur rii asociat cu o estima ie i modulul acelei
estima ii i este prin urmare adimensional . Acest concept nu poate fi utilizat
dac estima ia este egal cu zero.
3 EVALUAREA INCERTITUDINII DE M SURARE A ESTIMA IILOR DE

INTRARE
3.1 Considera ii Generale
3.1.1 Incertitudinea m sur rii asociat cu estima iile de intrare este evaluat
conform metodei de evaluare fie de ‘Tip A’ fie de ‘Tip B’. Evaluarea de Tip A
a incertitudinii standard este metoda de evaluare a incertitudinii prin analiza
statistic a unei serii de observa ii. În acest caz, incertitudinea standard este
abaterea standard experimental a mediei care rezult dintr-o procedur de
mediere sau dintr-o analiz regresiv adecvat . Evaluarea de Tip B a
incertitudinii standard este metoda de evaluarea a incertitudinii prin alte
mijloace decât analiza statistic a unei serii de observa ii. În acest caz,
evaluarea incertitudinii standard se bazeaz pe alte cuno tin e tiin ifice.

Not : Exist situa ii, rar întâlnite în etalon ri, în care toate valorile posibile ale
unei m rimi se situeaz de o singur parte a unei valori limit unice.
Un caz binecunoscut este a a-numita eroare de cosinus. Pentru
tratarea unor astfel de cazuri speciale, a se vedea ref. [1].
3.2 Evaluarea de Tip A a incertitudinii standard
3.2.1 Evaluarea de Tip A a incertitudinii standard poate fi aplicat atunci când au

fost efectuate mai multe observa ii independente ale uneia dintre m rimile de
intrare în acelea i condi ii de m surare. Dac procesul de m surare are
suficient rezolu ie, atunci va exista o împr tiere sau dispersie a valorilor
ob inute.
3.2.2 S presupunem c m rimea de intrare m surat în mod repetat Xi este

m rimea Q. Pentru n observa ii independente (n > 1), estima ia m rimii Q
este q , media aritmetic sau media valorilor individuale observate qj
(j = 1, 2, …, n)
1 n
q= qj (3.1)
n j =1
Incertitudinea m sur rii asociat cu estima ia q se evalueaz în conformitate

cu una dintre urm toarele metode:
(a) O estima ie a varian ei distribu iei de probabilitate aplicabile este

varian a experimental s²(q) a valorilor qj, care este dat de
1 n
s 2 (q ) = (q j − q ) 2 (3.2)
n −1 j =1
R d cina p trat (pozitiv ) a acesteia este denumit abatere

standard experimental . Cea mai bun estima ie a varian ei mediei
aritmetice q este varian a experimental a mediei dat de
s 2 (q )
s 2 (q ) = (3.3)
n
R d cina p trat (pozitiv ) a acesteia este denumit abatere
standard experimental a mediei. Incertitudinea standard u( q )
asociat estima iei de intrare q abaterea standard experimental a
mediei
u( q ) = s( q ) (3.4)
Aten ie: În general, atunci când num rul n de m sur ri repetate este
redus (n < 10), încrederea în evaluarea de Tip A a incertitudinii
standard, exprimat prin ecua ia (3.4), trebuie pus la îndoial . Dac
num rul de observa ii nu poate fi crescut, trebuie luate în considerare
alte mijloace de evaluare a incertitudinii standard date în text.

(b) În cazul unei m sur ri care este bine caracterizat i se afl sub
control statistic, poate fi disponibil o estima ie combinat sau
global 1 a varian ei s p2 , care caracterizeaz mai bine dispersia decât
abaterea standard estimat ob inut dintr-un num r limitat de
observa ii. Dac într-un astfel de caz valoarea m rimii de intrare Q este
determinat ca medie aritmetic q a unui num r mic de observa ii
independente, varian a mediei poate fi estimat prin
s p2
s 2 (q ) = (3.5)
n
Incertitudinea standard se deduce din aceast valoare în conformitate
cu ecua ia (3.4).
3.3 Evaluarea incertitudinii standard de Tip B
3.3.1 Evaluarea incertitudinii standard de Tip B este evaluarea incertitudinii asociate

cu o estima ie xi a unei m rimi de intrare Xi prin mijloace altele decât analiza
statistic a unei serii de observa ii. Incertitudinea standard u(xi) este evaluat
prin ra ionament tiin ific bazat pe toate informa iile disponibile asupra varia iei
posibile a m rimii Xi. Valorile apar inând acestei categorii pot fi determinate
din
• date din m sur ri anterioare;
• experien sau cuno tin e generale asupra comportamentului i
propriet ilor materialelor i instrumentelor relevante;
• specifica iile fabricantului;
• date furnizate în certificate de etalonare i în alte certificate;
• incertitudini atribuite datelor de referin preluate din manuale.
3.3.2 Utilizarea corect a informa iei disponibile pentru evaluarea de Tip B a

incertitudinii standard a m sur rii necesit o cunoa tere profund bazat pe
experien i pe cuno tin e generale. Aceasta este o abilitate ce poate fi
dobândit acumulând experien practic . O evaluare a incertitudinii standard
de Tip B bine fundamentat poate oferi la fel de mult încredere ca i o
evaluare a incertitudinii standard de Tip A, în special în cazul unei m sur ri în
care evaluarea de Tip A se bazeaz numai pe un num r comparativ mic de
observa ii statistic independente. Trebuie deosebite urm toarele cazuri:
(a) Atunci când se cunoa te numai o valoare unic pentru m rimea Xi, de
exemplu, o singur valoare m surat , o valoare rezultant dintr-o
m surare anterioar , o valoare de referin din literatur sau o valoare
de corec ie, se va folosi aceast valoare pentru xi. Incertitudinea
standard u(xi) asociat cu xi urmeaz s fie adoptat acolo unde este
dat . Altfel, aceasta trebuie calculat din date de incertitudine ne-
1
În limba Englez pooled estimate of variance (Nota trad.)

echivoce. Dac astfel de date nu sunt disponibile, incertitudinea trebuie

evaluat pe baza experien ei.
(b) Atunci când se poate asuma o distribu ie de probabilitate pentru

m rimea Xi, bazat pe teorie sau pe experien , atunci media statistic
adecvat sau valoarea a teptat i r d cina p trat a varian ei acestei
distribu ii trebuie s fie considerate ca fiind estima ia xi i, respectiv,
incertitudinea standard asociat u(xi).
(c) Dac pot fi estimate numai limitele superioar i inferioar a+ i a−

pentru m rimea de intrare Xi (de exemplu, specifica ia fabricantului
pentru un instrument de m sur , un domeniu de temperaturi, o eroare
de rotunjire sau de trunchiere rezultat dintr-o reducere automat a
datelor), trebuie asumat o probabilitate de distribu ie cu o densitate de
probabilitate constant între aceste limite (o distribu ie de probabilitate
rectangular ) pentru varia ia posibil a m rimii de intrare Xi. În
conformitate cu cazul (b) de mai sus, aceasta conduce la
1
x i = (a + + a − ) (3.6)
2
pentru valoarea estimat i
1
u 2 ( xi ) = (a + − a − ) 2 (3.7)
12
pentru p tratul incertitudinii standard. Dac diferen a dintre cele dou
valori limit este notat cu 2a, ecua ia (3.7) devine
1 2
u 2 ( xi ) = a (3.8)
3
Distribu ia rectangular reprezint o descriere rezonabil în termeni de
probabilitate a cunoa terii insuficiente a m rimii de intrare Xi în absen a
oric rei alte informa ii în afar de limitele sale de varia ie. Dar dac se
tie c valorile m rimii respective din vecin tatea centrului domeniului
de varia ie sunt mai probabile decât valorile din apropierea limitelor, o
distribu ie triunghiular sau normal ar putea reprezenta un model mai
bun. Pe de alt parte, dac valorile din apropierea limitelor sunt mai
probabile decât valorile din vecin tatea centrului, o distribu ie în form
de U ar putea fi mai adecvat .
4 CALCULUL INCERTITUDINII STANDARD A ESTIMA IEI DE IE IRE

4.1 Pentru m rimi de intrare necorelate, p tratul incertitudinii standard asociate
estima iei de ie ire y este dat de
N
u 2 (y ) = u i2 ( y ) (4.1)
i =1
Not : Exist situa ii, care apar rareori în etalon ri, în care func ia de
modelare este puternic nelinear sau unii dintre coeficien ii de
sensibilitate [a se vedea ecua iile (4.2) i (4.3)] dispar i trebuie s fie

inclu i termeni de ordin superior în ecua ia (4.1). Pentru o tratare a

unor astfel de cazuri a se vedea ref. [1].
M rimea ui(y) (i = 1, 2, …, N) este contribu ia la incertitudinea standard

asociat estima iei de ie ire y care rezult din incertitudinea standard asociat
estima iei de intrare xi
ui(y) = ciu(xi) (4.2)
unde ci este coeficientul de sensibilitate asociat estima iei de intrare xi,
adic derivata par ial a func iei de modelare f fa de Xi, evaluat pentru
estima iile de intrare xi,
∂f ∂f
ci = = (4.3)
∂x i ∂X i X1 = x1 X N = xN
4.2 Coeficientul de sensibilitate ci descrie m sura în care estima ia de ie ire y

este influen at de varia iile estima iei de intrare xi. Acesta poate fi evaluat cu
ajutorul func iei de modelare f conform ecua iei (4.3) sau folosind metode
numerice, ceea ce înseamn calcularea varia iei estima iei de ie ire y
datorat unei varia ii a estima iei de intrare xi cu +u(xi) i cu – u(xi) i
considerând drept valoare a lui cI varia ia rezultant a lui y raportat la 2u(xi).
Uneori ar putea fi mai adecvat s se determine varia ia estima iei de ie ire y
experimental, prin repetarea m sur rii pentru, de exemplu, xi ± u(xi).
4.3 În timp ce u(xi) este întotdeauna pozitiv, contribu ia lui ui (y) conform ecua iei
(4.2) este fie pozitiv fie negativ , în func ie de semnul coeficientului de
sensibilitate ci. Semnul lui ui (y) trebuie s fie luat în considerare în cazul
m rimilor de intrare corelate, a se vedea ecua ia (D4) din Anexa D.
4.4 Dac func ia de modelare f este o sum sau o diferen a m rimilor de

intrare XI
N
f ( X 1, X 2 , , XN ) = pi X i (4.4)
i =1
estima ia de ie ire este, conform ecua iei (2.2) este dat de suma sau
diferen a corespunz toare a estima iilor de intrare.
N
y= pi x i (4.5)
i =1
în care coeficientul de sensibilitate este egal cu pi i ecua ia (4.1) devine

N
u (y ) =
2
pi2u 2 ( x i ) (4.6)
i =1
4.5 Dac func ia de modelare f este un produs sau un raport al m rimilor de

intrare Xi

f ( X 1, X 2 , , XN ) = c ∏X i =1
i
pi
(4.7)
estima ia de ie ire este produsul sau raportul corespunz tor al estima iilor de
intrare
N
y =c ∏x
i =1
i
pi
(4.8)
În acest caz, coeficien ii de sensibilitate sunt egali cu piy/xi i, dac se

introduc incertitudini standard relative w(y) = u(y)/|y| i w(xi) = u(xi)/|xi|, se
ob ine din ecua ia (4.1) o expresie analog ecua iei (4.6),
N
w (y ) =
2
pi2w 2 ( x i ) (4.9)
i =1
4.6 Dac dou m rimi de intrare Xi i Xk sunt corelate într-un anumit grad, adic
sunt mutual dependente una de cealalt , covarian a lor trebuie s fie de
asemenea considerat ca o contribu ie la incertitudine. A se vedea Anexa D
în ce prive te modul în care se procedeaz . Abilitatea de a lua în considerare
efectul corela iilor depinde de cunoa terea procesului de m surare i de
analiza dependen ei mutuale dintre m rimile de intrare. În general, trebuie
avut în vedere faptul c neglijarea corela iilor dintre m rimile de intrare poate
conduce la o evaluare incorect a incertitudinii standard a m surandului.
4.7 Covarian a asociat cu estima iile celor dou m rimi Xi i Xk poate fi

considerat a fi zero sau neglijabil dac
(a) m rimile de intrare Xi i Xk sunt independente, de exemplu, deoarece

au fost observate în mod repetat dar nu simultan în experimente
independente diferite sau deoarece reprezint m rimile rezultante din
evalu ri diferite care au fost efectuate independent, sau dac
(b) oricare dintre cele dou m rimi de intrare Xi i Xk poate fi considerat

constant , sau dac
(c) analiza efectuat nu ofer nici o indica ie despre existen a unei corela ii
între m rimile de intrare Xi i Xk.
Uneori corela iile pot fi eliminate prin alegerea adecvat a func iei de
modelare.
4.8 Analiza incertitudinii unei m sur ri — numit uneori buget de incertitudine al

m sur rii — trebuie s includ o list a tuturor surselor de incertitudine
împreun cu incertitudinile de m surare standard asociate i metodele pentru
evaluarea acestora. Pentru m sur ri repetate, num rul n de observa ii trebuie
de asemenea s fie specificat. Din motive de claritate, se recomand s se
prezinte datele relevante pentru aceast analiz sub forma unui tabel. În
acest tabel, toate m rimile trebuie s fie reprezentate printr-un simbol fizic Xi
sau un identificator scurt. Pentru fiecare dintre acestea, trebuie s se

specifice cel pu in estima ia xi, incertitudinea de m surare standard asociat

u(xi), coeficientul de sensibilitate ci i diferitele contribu ii la incertitudine ui(y).
Dimensiunea fiec reia dintre m rimi trebuie de asemenea specificat
împreun cu valorile numerice date în tabel.
4.9 Un exemplu formal de astfel de aranjament este dat ca Tabelul 4.1, aplicabil
pentru cazul m rimilor de intrare necorelate. Incertitudinea standard asociat
cu rezultatul m sur rii u(y) dat în col ul din dreapta jos al tabelului este
r d cina p trat a sumei p tratelor tuturor contribu iilor la incertitudine din
ultima coloan din dreapta. Partea gri a tabelului nu se completeaz
Tabelul 4.1: Structura unui aranjament ordonat al m rimilor, estima iilor,

incertitudinilor standard, coeficien ilor de sensibilitate i
contribu iilor la incertitudine utilizat pentru analiza
incertitudinii unei m sur ri
M rimea Estima ia Incertitudinea Coeficientul de Contribu ia la

standard sensibilitate incertitudinea
standard
Xi xi u(xi) ci ui (y)
X1 x1 u(x1) c1 u1(y)
X2 x2 u(x2) c2 u2(y)
XN xN u(xN) cN uN(y)
Y y u(y)
5 INCERTITUDINEA DE M SURARE EXTINS
5.1 În cadrul EAL s-a decis ca laboratoarele de etalon ri acreditate de c tre

membri ai EAL s declare o incertitudine de m surare extins U, ob inut
prin multiplicarea incertitudinii standard u(y) a estima iei de ie ire y cu un
factor de acoperire k,
U = ku(y) (5.1)
În cazurile în care se poate atribui m surandului o distribu ie Gaussian i în
care incertitudinea standard asociat estima iei de ie ire prezint suficient de
mult încredere, se va folosi factorul de acoperire standard k = 2.
Incertitudinea extins atribuit corespunde unei probabilit i de acoperire de
aproximativ 95%. Aceste condi ii sunt îndeplinite în majoritatea situa iilor
întâlnite în activitatea de etalonare.
5.2 Ipoteza unei distribu ii normale nu poate fi u or confirmat experimental

întotdeauna. Totu i, în cazurile în care mai multe (adic N 3) componente
ale incertitudinii, derivând din distribu ii de probabilitate cu alur regulat ale
unor m rimi independente ca, de exemplu, distribu ii normale sau distribu ii
rectangulare, au contribu ii comparabile la incertitudinea standard asociat
estima iei de ie ire, sunt îndeplinite condi iile Teoremei Limitei Centrale i se

poate presupune, cu un grad înalt de aproximare, c distribu ia m rimii de

ie ire este normal .
5.3 Gradul de încredere al incertitudinii standard atribuite estima iei de ie ire este
determinat de num rul s u efectiv de grade de libertate (a se vedea Anexa
E). Totu i, criteriul încrederii este întotdeauna îndeplinit dac nici una dintre
contribu iile la incertitudine nu este ob inut printr-o evaluare de Tip A bazat
pe mai pu in de zece observa ii repetate.
5.4 Dac una dintre aceste condi ii (normalitate sau încredere suficient ) nu este
îndeplinit , factorul de acoperire standard k = 2 poate conduce la o
incertitudine extins ce corespunde unei probabilit i de acoperire de mai
pu in de 95%. În aceste cazuri, pentru a asigura c valoarea incertitudinii
extinse este estimat corespunz tor aceleia i probabilit i de acoperire ca i
în cazul normal, trebuie urmate alte proceduri. Utilizarea a aproximativ
aceluia i factor de acoperire este esen ial ori de câte ori trebuie comparate
dou rezultate ale m sur rii aceleia i m rimi, de exemplu atunci când se
evalueaz rezultatele unei compara ii inter-laboratoare sau atunci când se
evalueaz conformitatea cu o specifica ie.
5.5 Chiar dac se poate presupune o distribu ie normal , se poate întâmpla ca

incertitudinea standard asociat estima iei de ie ire s prezinte insuficient
încredere. Dac , într-o astfel de situa ie, nu este practic s se creasc
num rul n de m sur ri repetate sau s se foloseasc o evaluare de Tip B în
locul evalu rii de tip A cu grad de încredere redus, trebuie utilizat metoda
dat în Anexa E.
5.6 Pentru situa iile r mase, adic toate cazurile în care nu se justific ipoteza
unei distribu ii normale , trebuie s se foloseasc informa ii asupra distribu iei
reale de probabilitate a estima iei de ie ire pentru a ob ine o valoare a
factorului de acoperire k ce corespunde unei probabilit i de acoperire de
aproximativ 95%.
6 DECLARAREA INCERTITUDINII DE M SURARE ÎN CERTIFICATELE DE

ETALONARE
6.1 În certificatele de etalonare trebuie sa fie înscris rezultatul complet al

m sur rii constând în estima ia y a m surandului i incertitudinea extins
asociat U în forma (y ± U). La aceasta trebuie s se adauge o not
explicativ , care, în cazul general, trebuie s aib urm torul con inut:
Incertitudinea de m surare extins declarat reprezint incertitudinea de

m surare standard multiplicat cu factorul de acoperire k = 2, care, în
cazul unei distribu ii normale corespunde unei probabilit i de acoperire de
aproximativ 95%. Incertitudinea standard a m sur rii a fost determinat în
conformitate cu Publica ia EAL-R2 a EAL.

6.2 Totu i, în cazurile în care s-a aplicat procedura din Anexa E, nota explicativ
trebuie s fie formulat dup cum urmeaz :
Incertitudinea de m surare extins declarat reprezint incertitudinea

standard a m sur rii multiplicat cu factorul de acoperire k = XX, care,
pentru o distribu ie t, cu νeff = YY grade de libertate efective, corespunde
unei probabilit i de acoperire de aproximativ 95%. Incertitudinea de
m surare standard a fost determinat în conformitate cu Publica ia
EAL-R2 a EAL.
6.3 Valoarea numeric a incertitudinii de m surare trebuie dat cu cel mult dou
cifre semnificative. În declara ia final , valoarea numeric a rezultatului
m sur rii trebuie în mod normal s fie rotunjit la ultima cifr semnificativ a
valorii incertitudinii extinse asociat rezultatului m sur rii. În procesul de
rotunjire, trebuie folosite regulile obi nuite de rotunjire a numerelor (pentru
detalii suplimentare în ce prive te rotunjirea, a se vedea ISO 31-0:1992,
Anexa B). totu i, dac prin rotunjire valoarea numeric a incertitudinii de
m surare se reduce cu mai mult de 5%, trebuie s se foloseasc rotunjirea
prin adaos.
7 PROCEDURA PAS CU PAS PENTRU CALCULUL INCERTITUDINII DE

M SURARE
7.1 Ceea ce urmeaz este un ghid pentru utilizarea acestui document în practic
(conform exemplelor rezolvate din Anexa F i din documentele suplimentare
separate):
(a) Exprima i în termeni matematici dependen a m surandului (m rimea

de ie ire) Y de m rimile de intrare XI conform ecua iei (2.1). În cazul
unei compara ii directe a dou etaloane ecua ia poate fi foarte simpl ,
de exemplu, Y = X1 + X2.
(b) Identifica i i aplica i toate corec iile.
(c) Lista i toate sursele de incertitudine în forma unei analize de

incertitudine în conformitate cu Capitolul 4.
(d) Calcula i incertitudinea standard u ( q ) pentru m rimile m surate în

mod repetat, în conformitate cu sub-capitolul 3.2.
(e) Pentru valorile singulare, de exemplu, valorile rezultante din m sur ri

anterioare, valori de corec ie sau valori din literatur , adopta i
incertitudinea standard atunci când aceasta este dat sau se poate
calcula în conformitate cu paragraful 3.3.2 (a). Acorda i aten ie
reprezent rii incertitudinii utilizate. Dac nu exist date disponibile din
care s poat fi determinat incertitudinea standard, declara i o valoare
pentru u(xi) pe baza experien ei tiin ifice.

(f) Pentru m rimile de intrare pentru care distribu ia de probabilitate este

cunoscut sau poate fi presupus , calcula i media statistic (valoarea
a teptat ) i incertitudinea standard u(xi) conform paragrafului 3.3.2
(b). Dac se dau numai limitele superioar i inferioar , sau dac
acestea pot fi estimate, calcula i incertitudinea standard u(xi) în
conformitate cu paragraful 3.3.2 (c).
(g) Calcula i contribu ia ui(y) la incertitudinea asociat estima iei de ie ire

rezultat din estima ia de intrare xi, pentru fiecare m rime de intrare Xi,
conform ecua iilor (4.2) i (4.3) i calcula i suma p tratelor acestora,
a a cum se arat în ecua ia (4.1) pentru a ob ine p tratul incertitudinii
standard u(y) a m surandului. Dac se tie c m rimile de intrare sunt
corelate, aplica i procedura descris în Anexa D.
(h) Calcula i incertitudinea extins U multiplicând incertitudinea standard

u(y) asociat estima iei de ie ire cu un factor de acoperire k ales în
conformitate cu Capitolul 5.
(i) Înscrie i în certificatul de etalonare rezultatul m sur rii, care cuprinde

estima ia y a m surandului, incertitudinea de m surare extins U i
factorul de acoperire k, conformitate cu Capitolul 6.
8 TRIMITERI BIBLIOGRAFICE
[1] Guide to the Expression of Uncertainty in Measurement, 1 first edition,

1993, corrected and reprinted 1995, International Organization for
Standardization (Geneva, Switzerland).
[2] International Vocabulary of Basic and General Terms in Metrology,2
second edition, 1993, International Organization for Standardization
(Geneva, Switzerland).
[3] International Standard ISO 3534-1, Statistics - Vocabulary and symbols -
Part I: Probability and General Statistical Terms,3 first edition, 1993,
International Organization for Standardization (Geneva, Switzerland).
1
Ghid pentru Exprimarea Incertitudinii în M sur ri (în limba Englez - Nota trad.)
2
Vocabular Interna ional de Termeni Fundamentali i Generali în Metrologie (în limba Englez -
Nota trad.)
3
Statistic – Vocabular i Simboluri – Partea I: Termeni de Probabilit i i Statistic General (în
limba Englez - Nota trad.)

ANEXA A
Comentarii asupra evalu rii celei mai bune capabilit i de m surare
A1 Cea mai bun capabilitate de m surare (a se vedea Capitolul 1 din corpul

principal al textului acestui document) este unul dintre parametrii folosi i
pentru a defini domeniul unui laborator acreditat, ceilal i fiind m rimea fizic ,
metoda de etalonare sau tipul de instrument ce urmeaz a fi etalonat i
domeniul de m surare. Cea mai bun capabilitate de m surare este în mod
normal declarat în programul de acreditare sau în alt documenta ie care
sus ine fie decizia de acreditare fie certificatul de acreditare, care în multe
cazuri este emis ca dovad a acredit rii. Câteodat , este declarat atât în
programul de acreditare cât i în documentele de sus inere. Cea mai bun
capabilitate de m surare este una dintre informa iile esen iale, care poate fi
g sit în listele cu laboratoare acreditate ce sunt publicate cu regularitate de
c tre organismele de acreditare i sunt folosite de clien ii poten iali ai
laboratoarelor acreditate pentru a judeca adecvarea unui laborator de a
efectua anumite activit i de etalonare, în cadrul laboratorului sau la fa a
locului.
A2 Pentru a face posibil compararea capabilit ilor diferitelor laboratoare de

etalon ri, în particular, laboratoarele acreditate de diferitele organisme de
acreditare, este necesar ca declararea celei mai bune capabilit i de
m surare s fie armonizat . Pentru a facilita acest lucru, se dau mai jos unele
explica ii asupra termenului cea mai bun capabilitate de m surare, pe baza
defini iei acesteia a a cum este dat în corpul principal al textului acestui
document.
A3 Prin ‘etalon ri mai mult sau mai pu in de rutin ’ se în elege faptul c

laboratorul este în m sur s ating capabilitatea declarat în cadrul activit ii
normale pe care o desf oar sub acoperirea acredit rii sale. Evident c sunt
situa ii în care laboratorul ar putea s realizeze performan e mai bune, ca
rezultat al cercet rilor tiin ifice (în care ca acestea devin etalon rile de tipul
‘mai mult sau mai pu in de rutin ’ ale laboratorului).
A4 Includerea în defini ie a calificativului ‘aproape ideal’ înseamn c cea mai

bun capabilitate de m surare nu trebuie s depind de caracteristicile
aparatului supus etalon rii. Inerent conceptului de a fi ‘aproape ideal’ din
defini ie, este ideea c nu trebuie s existe nici o contribu ie semnificativ la
incertitudinea de m surare ce poate fi atribuit unor efecte fizice ce pot fi
legate de imperfec iunile aparatului supus etalon rii. Totu i, trebuie s se
în eleag c un astfel de aparat trebuie s fie disponibil. Dac se stabile te
c , într-un caz particular, chiar i cel mai ‘ideal’ aparat disponibil contribuie la
incertitudinea de m surare, aceast contribu ie trebuie s fie inclus în
determinarea celei mai bune capabilit i de m surare i trebuie s se
stipuleze într-o declara ie c cea mai bun capabilitate de m surare se refer
la etalonarea acelui tip de aparat.

A5 Defini ia celei mai bune capabilit i de m surare implic faptul c , în cadrul

acredit rii sale, un laborator nu are dreptul s declare o incertitudine de
m surare mai mic decât cea mai bun capabilitate de m surare. Aceasta
înseamn c laboratorului i se va cere s declare o incertitudine mai mare
decât cea care corespunde celei mai bune capabilit i de m surare ori de
câte ori se stabile te c procesul real de etalonare aduce un aport
semnificativ la incertitudinea de m surare. De obicei, echipamentul supus
etalon rii poate s aduc o contribu ie. Este evident c incertitudinea de
m surare real nu poate niciodat s fie mai mic decât cea mai bun
capabilitate de m surare. Atunci când declar incertitudinea real ,
laboratorului I se va cere s aplice principiile din prezentul document.
A6 Trebuie remarcat faptul c , în conformitate cu defini ia celei mai bune

capabilit i de m surare, conceptul este aplicabil numai rezultatelor pentru
care laboratorul face uz de statutul s u de laborator acreditat. Astfel, strict
vorbind, termenul are un caracter administrativ i nu trebuie neap rat s
reflecte capabilitatea tehnic real a laboratorului. Trebuie s fie posibil
pentru un laborator s solicite acreditarea cu o incertitudine de m surare mai
mare decât i-ar permite capabilitatea sa tehnic , dac laboratorul are ra iunile
sale interne pentru a face acest lucru. Astfel de ra iuni interne sunt de obicei
legate de situa iile în care trebuie p strat confiden ialitatea asupra
capabilit ii reale fa de clien ii externi, de exemplu, atunci când se
desf oar lucr ri de cercetare i dezvoltare sau atunci când se furnizeaz
servicii unor clien i speciali. Politica organismului de acreditare trebuie s fie
una de acordare a acredit rii la orice nivel solicitat, dac laboratorul este
capabil s execute etalon ri la acel nivel. (Aceast observa ie se refer nu
numai la cea mai bun capabilitate de m surare ci la to i parametrii care
definesc domeniul de acreditare al laboratorului.)
A7 Evaluarea celei mai bune capabilit i de m surare revine în sarcina

organismului de acreditare. Estimarea incertitudinii de m surare care
define te cea mai bun capabilitate de m surare trebuie s urm reasc
procedura descris în prezentul document, cu excep ia cazului la care se
refer sub-capitolul anterior. Cea mai bun capabilitate de m surare trebuie
s fie declarat la acela i nivel cu cel cerut de certificatele de etalonare,
anume sub forma unei incertitudini de m surare extins , în mod normal cu un
factor de acoperire k = 2. (Numai în acele situa ii excep ionale în care nu se
poate presupune existen a unei distribu ii normale sau în care evaluarea se
bazeaz pe un num r limitat de date, cea mai bun capabilitate de m surare
trebuie s fie declarat astfel încât s corespund unei probabilit i de
acoperire de aproximativ 95%. A se vedea Capitolul 5 din corpul principal al
textului.)
A8 Toate componentele care au o contribu ie semnificativ la incertitudinea de

m surare trebuie s fie luate în considerare atunci când se evalueaz cea
mai bun capabilitate de m surare. Evaluarea contribu iilor despre care se
tie c variaz în timp sau în func ie de alte m rimi fizice pot lua în
considerare limite de varia ie posibil în condi ii normale de lucru. De
exemplu, dac se tie c etalonul de lucru utilizat are o deriv în timp,
contribu ia datorat acestei derive între dou etalon ri succesive ale

etalonului trebuie s fie luat în considerare atunci când se evalueaz

contribu ia etalonului de lucru.
A9 În anumite domenii, incertitudinea de m surare poate depinde de unii

parametri adi ionali, cum ar fi frecven a tensiunii aplicate la etalonarea
rezistoarelor etalon. Astfel de parametri adi ionali trebuie s fie declara i
împreun cu m rimea fizic respectiv i cea mai bun capabilitate de
m surare specificat pentru parametrii adi ionali. Adeseori, acest lucru se
poate realiza indicând cea mai bun capabilitate de m surare ca o func ie de
ace ti parametri.
A10 Cea mai bun capabilitate de m surare trebuie de obicei s fie declarat in
form numeric . Atunci când cea mai bun capabilitate de m surare este o
func ie de m rimea la care se refer (sau de orice alt parametru), aceasta
trebuie declarat în form analitic iar, în cazul în care este ilustrativ, s se
sus in declara ia cu ajutorul unei diagrame. Trebuie s fie întotdeauna clar i
f r nici un echivoc dac cea mai bun capabilitate de m surare este dat în
termeni absolu i sau relativi. (De obicei, includerea unit ii de m sur
respective ofer explica ia necesar dar, în cazul unor m rimi adimensionale,
este necesar o declara ie separat .)
A11 De i evaluarea trebuie s fie bazat pe procedurile din acest document, în

corpul principal al textului, este formulat cerin a ca evaluarea s fie în mod
normal ‘sus inut sau confirmat de date experimentale’. Sensul acestei
cerin e este c organismul de acreditare nu trebuie s se bazeze numai pe
evaluarea incertitudinii de m surare. Trebuie s fie efectuate compara ii inter-
laboratoare care s sus in evaluarea, sub supravegherea sau în numele
organismului de acreditare.

ANEXA B
Glosar de termeni relevan i
B1 media aritmetic (ref. [3] termenul 2.26)

Suma valorilor raportat la num rul de valori
B2 cea mai bun capabilitate de m surare (Capitolul 1)
Cea mai mic incertitudine de m surare pe care o poate realiza laboratorul în
cadrul domeniului s u de acreditare, atunci când efectueaz etalon ri mai
mult sau mai pu in de rutin ale unor etaloane aproape ideale destinate
realiz rii, conserv rii sau reproducerii unit ii de m sur a m rimii respective
sau a uneia sau mai multe valori ale acesteia, sau atunci când efectueaz
etalon ri mai mult sau mai pu in de rutin ale unor instrumente de m sur
aproape ideale destinate m sur rii m rimii respective
B3 corela ie (ref. [3] termenul 1.13)
Rela ia dintre dou sau mai multe variabile aleatoare în cadrul unei distribu ii
de dou sau mai multe variabile aleatoare
B4 coeficient de corela ie (din ref. [1] Capitolul C.3.6)
M sura dependen ei mutuale relative a dou variabile aleatoare, egal cu
raportul dintre covarian a lor i r d cina p trat pozitiv a produsului
varian elor lor
B5 covarian (din ref. [1] Capitolul C.3.4)
M sura dependen ei mutuale a dou variabile aleatoare, egal cu media
statistic a produsului abaterilor a dou variabile aleatoare rezultând din
mediile statistice (valorile a teptate) respective ale acestora.
B6 factor de acoperire (ref. [1] termenul 2.3.6)
Un factor numeric folosit ca înmul itor pentru incertitudinea de m surare
standard pentru a ob ine incertitudinea de m surare extins
B7 probabilitate de acoperire (din ref. [1] termenul 2.3.5, NOTA 1)
Frac iunea, de obicei mare, a distribu iei valorilor care, în urma unei m sur ri,
pot fi atribuite în mod rezonabil m surandului
B8 abatere standard experimental (ref. [2] termenul 3.8)
R d cina p trat pozitiv a varian ei experimentale.
B9 incertitudine extins (ref. [1] termenul 2.3.5)
O m rime ce define te un interval în jurul rezultatului unei m sur ri care se
a teapt s cuprind o mare parte a distribu iei valorilor ce pot fi atribuite, în
mod rezonabil m surandului.
B10 varian experimental (din ref. [1] Capitolul 4.2.2)
M rimea ce caracterizeaz dispersia rezultatului unei serii de n observa ii ale
aceluia i m surand dat de ecua ia (3.2) din text.
B11 estima ie de intrare (din ref. [1] Capitolul 4.1.4)
Estima ia unei m rimi de intrare utilizate în evaluarea rezultatelor unei
m sur ri.

B12 m rime de intrare (din ref. [1] Capitolul 4.1.2)

O m rime de care depinde m surandul, luat în considerare în cadrul
procesului de evaluare a rezultatului unei m sur ri.
B13 m surand (ref. [2] termenul 2.6)
M rimea particular care face obiectul m sur rii.
B14 estima ie de ie ire (din ref. [1] Capitolul 4.1.4)
Rezultatul unei m sur ri calculat pe baza estima iilor de intrare cu ajutorul
func iei de modelare.
B15 m rime de ie ire (din ref. [1] Capitolul 4.1.2)
M rimea care reprezint m surandul în cadrul evalu rii unei m sur ri.
B16 estima ie global 1 a varian ei (din ref. [1] Capitolul 4.2.4)
O estima ie a varian ei experimentale ob inut dintr-un ir lung de observa ii
ale aceluia i m surand într-o m surare bine caracterizat aflat sub control
statistic.
B17 distribu ie de probabilitate (ref. [3] termenul 1.3)
O func ie care indic probabilitatea ca o variabil aleatoare s ia oricare dintre
valorile date sau s apar in unui set de valori dat
B18 variabil aleatoare (ref. [3] termenul 1.2)
O variabil care poate lua oricare dintre valorile unui set de valori specificat i
cu care este asociat o distribu ie de probabilitate.
B19 incertitudine de m surare standard relativ (din ref. [1] Capitolul 5.1.6)
Incertitudinea standard a unei m rimi raportat la estima ia acelei m rimi.
B20 coeficient de sensibilitate asociat unei estima ii de intrare (din ref. [1]
Capitolul 5.1.3)
Modificarea diferen ial a estima iei de ie ire generat de o modificare
diferen ial a unei estima ii de intrare raportat la modificarea acelei estima ii
de intrare.
B21 abatere standard (din ref. [3] termenul 1.23)
R d cina p trat pozitiv a varian ei unei variabile aleatoare.
B22 incertitudine de m surare standard (ref. [1] termenul 2.3.1)
Incertitudinea de m surare exprimat ca abatere standard.
B23 metoda de evaluare de Tip A (ref. [1] termenul 2.3.2)
Metoda de evaluare a incertitudinii de m surare prin analiza statistic a unor
serii de observa ii
B24 metoda de evaluare de Tip B (ref. [1] termenul 2.3.3)
Metoda de evaluare a incertitudinii de m surare prin alte mijloace decât prin
analiza statistic a unor serii de observa ii.
B25 incertitudinea de m surare (ref. [2] termenul 3.9)
Un parametru asociat rezultatului unei m sur ri, care caracterizeaz dispersia
valorilor ce pot fi atribuite în mod rezonabil m surandului.
1
În limba Englez pooled estimate of variance (Nota trad.)

B26 varian (din ref. [3] termenul 1.22)

Media statistic a p tratului abaterii unei variabile aleatoare în jurul valorii sale
a teptate.

ANEXA C
Surse de incertitudine de m surare
C1 Incertitudinea rezultatului unei m sur ri reflect lipsa cunoa terii complete a

valorii m surandului. Cunoa terea complet necesit o cantitate infinit de
informa ii. Fenomenele care contribuie la incertitudine i, în acest fel, la faptul
c rezultatul unei m sur ri nu poate fi caracterizat printr-o valoare unic , se
numesc surse de incertitudine. În practic , exist multe surse posibile de
incertitudine de m surare [1], incluzând:
(a) definirea incomplet a m surandului;
(b) realizarea imperfect a defini iei m surandului;
(c) e antionare ne-reprezentativ — e antionul m surat poate s nu

reprezinte m surandul definit;
(d) efecte ale condi iilor de mediu pentru care exist o cunoa tere inadecvat
sau m surarea imperfect a acestora;
(e) influen a personal la citirea instrumentelor analogice;
(f) rezolu ia finit a instrumentelor sau pragul de discriminare;
(g) valori inexacte ale etaloanelor i materialelor de referin ;
(h) valori inexacte ale constantelor i altor parametri ob inute din surse
externe i folosite în algoritmul de conversie a datelor;
(i) aproxima ii i presupuneri incorporate în metoda i procedura de

m surare;
(j) varia ii în observa iile repetate ale m surandului în condi ii aparent

identice.
C2 Aceste surse nu sunt în mod necesar independente. Unele dintre sursele de

la (a) la (i) pot s contribuie la (j).

ANEXA D
M rimi de intrare corelate
D1 Dac despre dou m rimi de intrare Xi i Xk se tie c sunt corelate într-un

anumit grad — adic , acestea depind într-un fel sau altul una de alta —
covarian a asociat celor dou estima ii xi i xk
u(xI,xk) = u(xi)u(xk)r(xi,xk) (i k) (D.1)
trebuie s fie luat în considerare ca o contribu ie suplimentar la
incertitudine. Gradul de corela ie este caracterizat de coeficientul de
corela ie r(xi,xk) (unde i k i r 1).
D2 În cazul a n perechi de observa ii independente de observa ii repetate

simultane a dou m rimi P i Q, covarian a asociat mediilor aritmetice p i
q este dat de
n
1
s( p, q ) = ( p j − p )(q j − q ) (D.2)
n(n − 1) j =1
i, prin substitu ie, r poate fi calculat din ecua ia (D.1).
D3 Pentru m rimile de influen orice grad de corela ie trebuie s fie bazat pe

experien . Atunci când exist corela ie, ecua ia (4.1) trebuie s fie înlocuit
cu
N N −1 N
u 2 (y ) = c i2u 2 ( x i ) + 2 c i c k u( x i , x k ) (D.3)
i =1 i =1 k =i +1
unde ci i ck sunt coeficien ii de sensibilitate defini i de ecua ia (4.3) sau

N N −1 N
u 2 (y ) = u 2 (y ) + 2 u i ( y )u k ( y )r ( x i , x k ) (D.4)
i =1 i =1 k =i +1
în care contribu iile ui (y) la incertitudinea standard a estima iei de ie ire y

rezult din incertitudinea standard a estima iei de intrare xi dat de ecua ia
(4.2). Trebuie remarcat faptul c a doua sum de termeni din ecua iile (D.3)
sau (D.4) poate rezulta i cu semn negativ.
D4 În practic , m rimile de intrare sunt adeseori corelate deoarece se folosesc

pentru evaluarea valorii acestora acela i etalon de referin fizic, acela i
instrument de m sur , aceea i valoare de referin sau chiar metod de
m surare având o incertitudine semnificativ . F r pierderea gradului de
generalitate, s presupunem c dou m rimi de intrare X1 i X2 estimate prin
x1 i x2 depind de setul de variabile independente Ql (l = 1,2,…,L)

x1 = g1(Q1,Q2,…,QL)
(D.5)
x2 = g2(Q1,Q2,…,QL)
De i unele dintre aceste variabile s-ar putea s nu apar în mod necesar în

ambele func ii. Estima iile x1 i x2 ale m rimilor de intrare vor fi corelate într-o
anumit m sur , chiar dac estima iile ql (l = 1,2,…,L) sunt necorelate. În acel
caz, covarian a u(x1,x2) asociat cu estima iile x1 i x2 este dat de
L
u( x1, x 2 ) = c1l c 2 l u 2 (q l ) (D.6)

l =1
unde c1l i c2l sunt coeficien ii de sensibilitate deriva i din func iile g1 i g2 prin
analogie cu ecua ia (4.3). Deoarece numai acei termeni contribuie la suma
pentru care coeficien ii de sensibilitate nu se anuleaz , covarian a este zero
dac func iile g1 i g12 nu au nici o variabil în comun. Coeficientul de
corela ie r(x1,x2) asociat cu estima iile x1 i x2 se determin din ecua ia (D.6)
împreun cu ecua ia (D.1).
D5 Urm torul exemplu demonstreaz corela iile care exist între valorile atribuite
la dou etaloane materiale care sunt etalonate fa de acela i etalon de
referin .
Problem de M surare
Cele dou etaloane X1 i X2 se compar cu etalonul de referin QS prin
intermediul unui sistem de m surare capabil s determine diferen a z dintre
valorile lor cu o incertitudine standard asociat u(z). Valoarea qS a etalonului
de referin este cunoscut cu o incertitudine standard u(qS).
Model Matematic
Estima iile x1 i x2 depind de valoarea qS a etalonului de referin i de
diferen ele observate z1 i z2 conform rela iilor
x1 = qS- z1
(D.7)
x2 = qS- z2
Incertitudini standard i covarian e

Estima iile z1, z2 i qS se presupune c sunt necorelate deoarece au fost
determinate în m sur ri diferite. Incertitudinile standard se calculeaz din
ecua ia (4.4) iar covarian a asociat estima iilor x1 i x2 se calculeaz din
ecua ia (D.6), presupunând c u(z1) = u(z2) = u(z),
u2(x1) = u2(qS) + u2(z)

u2(x2) = u2(qS) + u2(z) (D.8)
u2(x1,x2) = u2(qS)

Coeficientul de corela ie dedus din aceste rezultate este

u 2 (q S )
r ( x1, x 2 ) = (D.9)
u 2 (q S ) + u 2 ( z )
Valorile acestuia se situeaz între 0 i +1, depinzând de raportul
incertitudinilor standard u(qS) and u(z).
D6 Cazul descris de ecua ia (D.5) reprezint una din situa iile în care includerea
corela iei în evaluarea incertitudinii standard a m surandului poate fi evitat
printr-o alegere corespunz toare a func iei de modelare. Introducând direct
variabilele independente Ql, prin înlocuirea variabilelor originale X1 i X2 în
func ia de modelare f, în conformitate cu ecua iile de transformare (D.5), se
ob ine o nou func ie de modelare care nu mai con ine variabilele corelate X1
i X2.
D7 Exist totu i cazuri în care corela ia dintre dou m rimi de intrare X1 i X2 nu

poate fi evitat , cum ar fi atunci când se utilizeaz acela i instrument sau
acela i etalon de referin pentru determinarea estima iilor de intrare x1 i x2
dar nu este posibil folosirea unor ecua ii de transformare cu noi variabile
independente. Dac , mai mult, gradul de corelare nu este pe deplin cunoscut,
ar putea fi util s se evalueze influen a maxim pe care aceasta corela ie o
poate avea printr-o estima ie limitat superior a incertitudinii standard a
m surandului, care, atunci când nu trebuie s se ia în considerare alte
corela ii, este de forma
u 2 ( y ) ≤ ( u1( y ) + u 2 ( y ) ) + u r2 ( y )
2
(D.10)
unde ur(y) este contribu ia la incertitudinea standard a tuturor celorlalte m rimi

de intrare presupuse a fi necorelate.
Not : Ecua ia (D.10) poate fi u or generalizat la cazul unuia sau mai multor
grupuri cu dou sau mai multe m rimi de intrare corelate. În acest caz,
trebuie introdus în ecua ia (D.10) suma reprezentând situa ia cea mai
defavorabil pentru fiecare grup de m rimi corelate

ANEXA E
Factori de acoperire deriva i din gradele efective de libertate.
E1 Pentru a estima valoarea factorului de acoperire k ce corespunde unei

anumite probabilit i de acoperire este necesar s se ia în considerare gradul
de încredere în incertitudinea standard u(y) a estima iei de ie ire. Aceasta
înseamn s se ia în considerare cât de bine estimeaz u(y) abaterea
standard asociat rezultatului unei m sur ri. Pentru o estima ie a abaterii
standard a unei distribu ii normale, num rul de grade de libertate ale acestei
estima ii, care depinde de m rimea e antionului pe care se bazeaz , este o
m sur a încrederii. În mod similar, o m sur adecvat a încrederii ce poate fi
atribuit incertitudinii standard asociat unei estima ii de ie ire este num rul
s u efectiv de grade de libertate νef, care poate fi aproximat printr-o
combina ie adecvat a num rului efectiv de grade de libertate ale diferitelor
sale contribu ii la incertitudine ui(y).
E2 Procedura pentru calculul unui factor de acoperire adecvat k, atunci când sunt
îndeplinite condi iile de aplicare ale Teoremei Limitei Centrale, cuprinde
urm torii trei pa i:
(a) Se ob ine incertitudinea standard asociat estima iei de ie ire în
conformitate cu procedura pas cu pas descris în Capitolul 7.
(b) Se estimeaz num rul efectiv de grade de libertate νef al incertitudinii
standard u(y) asociat estima iei de ie ire y din formula
Welch-Satterthwaite
u 4 (y )
ν ef = N
(E.1)
u i4 ( y )
i =1
νi
unde ui(y) (i=1,2,…,N), definit de ecua ia (4.2), reprezint contribu iile
la incertitudinea standard asociat estima iei de ie ire y rezultând din
incertitudinea standard asociat estima iei de intrare xI, care sunt
presupuse a fi statistic mutual independente, iar νi este num rul de
grade efective de libertate al contribu iei la incertitudinea standard ui(y).
Pentru o incertitudine standard u(q) ob inut dintr-o evaluare de Tip A,

dup cum s-a discutat în sub-capitolul 3.1, num rul gradelor de
libertate este dat de νi = n - 1. Asocierea unui num r de grade de
libertate unei incertitudini standard u(xi) ob inut dintr-o evaluare de Tip
B este mai problematic . Totu i, intr în practica curent s se
efectueze astfel de evalu ri într-o manier care s asigure c este
evitat orice subestimare. Dac , de exemplu, sunt stabilite limitele
inferioar i superioar a– i a+, acestea sunt de obicei alese în a a fel
încât probabilitatea ca m rimea respectiv s aib valori în afara
acestor limite s fie în realmente extrem de mic . În baza presupunerii
c aceast practic se respect , num rul gradelor de libertate ale

incertitudinii standard u(xi) ob inut dintr-o evaluare de Tip B se poate

considera a fi νi → ∞.
(c) Se ob ine factorul de acoperire k din tabelul de valori dat ca Tabelul

E.1 din aceast anex . Acest tabel se bazeaz pe o distribu ie t
evaluat pentru o probabilitate de acoperire de 95,45%. Dac νef nu
este un num r întreg, a a cum este de obicei cazul, se trunchiaz νef la
valoarea întreag imediat inferioar .
Tabelul E.1: Factori de acoperire k pentru diferite grade efective de

libertate νef.
νef 1 2 3 4 5 6 7 8 10 20 50 ∞
k 13,97 4,53 3,31 2,87 2,65 2,52 2,43 2,37 2,28 2,13 2,05 2,00

SUPLIMENTUL 1
Exemple

CUPRINS
S1 INTRODUCERE 31
S2 ETALONAREA UNEI GREUT I CU VALOAREA NOMINAL
DE 10 kg 32
S3 ETALONAREA UNUI REZISTOR ETALON CU VALOAREA
NOMINAL DE 10 kΩ 34
S4 ETALONAREA UNEI CALE CU LUNGIMEA NOMINAL DE 50 mm 37
S5 ETALONAREA UNUI TERMOCUPLU DE TIP N LA 1000ºC 41
S6 ETALONAREA UNUI CAP DE M SUR A PUTERII LA
FRECVEN A DE 19 GHz 46
S7 ETALONAREA UNUI ATENUATOR COAXIAL ÎN TREPTE LA
O VALOARE DE 30 dB (ATENUARE PROGRESIV ) 51

S1 INTRODUCERE
S1.1 Exemplele urm toare sunt alese pentru a demonstra metoda de evaluarea a
incertitudinii de m surare. Mai multe exemple tipice i reprezentative având la
baz modele adecvate trebuie s fie elaborate de grupuri de lucru
specializate din diverse domenii. Totu i, exemplele prezentate aici ofer o
orientare general asupra modului în care trebuie s se procedeze.
S1.2 Exemplele se bazeaz pe proiectele elaborate de Grupurile de Exper i ai EAL.

Aceste proiecte au fost simplificate i armonizate pentru a le face mai u or de
în eles de c tre personalul laboratoarelor de etalonare din toate domeniile. Se
sper astfel c acest set de exemple va contribui la o mai bun în elegere a
detaliilor privind alegerea modelului de evaluare i la armonizarea procesului
de evaluare a incertitudinii de m surare, indiferent de domeniul în care se
efectueaz etalonarea.
S1.3 Contribu iile i valorile date în exemple nu trebuie interpretate ca fiind cerin e
obligatorii sau preferate. Laboratoarele trebuie s determine contribu iile la
incertitudinea de m surare pe baza func iei de modelare (modelului
func ional) aplicat de acestea pentru evaluarea etalon rii specifice pe care o
efectueaz i s declare incertitudinea de m surare evaluat în certificatul de
etalonare pe care îl emit. În toate exemplele date, condi iile enun ate în
capitolul 5 pentru utilizarea factorului de acoperire k = 2 sunt îndeplinite.
S1.4 În prezentarea exemplelor se urm re te procedura pas cu pas din capitolul 7

al EAL R-2, schema comun con inând:
un titlu concis, descriptiv,
o descriere general a procesului de m surare,
modelul evalu rii cu o list a simbolurilor folosite,
o list extins cu datele de intrare, cu o scurt descriere a modului în care
au fost ob inute,
lista observ rilor efectuate i evaluarea parametrilor statistici,
un buget de incertitudine sub forma unui tabel,
incertitudinea de m surare extins ,
raportarea rezultatul complet al m sur rii.
S1.5 Se inten ioneaz ca acest prim supliment la EAL-R2 s fie urmat de altele
con inând i alte exemple rezolvate de evaluare a incertitudinii de m surare
legate de etalonarea instrumentelor. Exemple pot fi de asemenea g site în
Ghidurile EAL care se refer la etalonarea unor anumite tipuri instrumente de
m sur .

S2 ETALONAREA UNEI GREUT I CU VALOAREA NOMINAL DE 10 KG
S2.1 Se efectueaz etalonarea unei greut i de clas OIML M1 cu valoarea

nominal de 10 kg prin comparare cu un etalon de referin (de clas
OIML F2), cu aceea i valoare nominal , utilizând un comparator de mase ale
c rui caracteristici de func ionare au fost determinate anterior.
S2.2 Masa conven ional necunoscut mX se ob ine din:

mX = mS + δdD + δm + δmC + δB (S2.1)
unde:
mS - masa conven ional a etalonului,
δmD - deriva valorii etalonului în perioada de la etalonarea precedent ,
δm - diferen a de mas observat între masa necunoscut i cea a
etalonului,
δmC - corec ia de excentricitate i pentru efectele magnetice,
δB - corec ia cu for a ascensional .
S2.3 Etalonul de referin (mS): Certificatul de etalonare al etalonului de referin

indic o valoare de 10 000,005 g cu o incertitudine extins asociat de 45 mg
(factor de acoperire k = 2).
S2.4 Deriva valorii etalonului (δmD): Deriva valorii etalonului de referin de la

ultima etalonare este estimat a fi zero în limita a ±15 mg.
S2.5 Comparatorul (δm, δmC): O evaluare precedent a repetabilit ii diferen ei de

mas dintre cele dou greut i de aceea i valoare nominal a condus la o
estima ie global a abaterii standard de 25 mg. Nu se aplic nici o corec ie
comparatorului, în timp ce varia iile datorate excentricit ii i efectelor
magnetice se estimeaz a avea limite rectangulare de ±10 mg.
S2.6 For a ascensional (δB): Nu se aplic nici o corec ie pentru for a

ascensional , limitele de abatere fiind estimate a fi ±1×10-6 din valoarea
nominal .
S2.7 Corela ia: Nici una dintre m rimile de intrare nu se consider a fi corelat
într-o m sur semnificativ .
S2.8 M sur rile: S-au ob inut trei observ ri ale diferen ei de mas între masa
necunoscut i etalon utilizându-se metoda substitu iei i schema de
substitu ie ABBA ABBA ABBA:

Nr. Masa conven ional Citire Diferen a observat
etalon +0,010 g
masa necunoscut +0,020 g
etalon +0,015 g +0,01 g
2 etalon +0,025 g
etalon +0,020 g +0,03 g
3 etalon +0,025 g
etalon +0,020 g +0,02 g
media aritmetic : δm = 0,020 g
estima ia global a abaterii standard: sp(δm) = 25 mg

(ob inut dintr-o evaluare anterioar )
25 mg
incertitudinea standard: u(δm ) = s(δm ) = = 14,4 mg
3
S2.9 Bugetul de incertitudine (mX):
M rimea Estima ia Incertitudinea Distribu ia de Coeficientul de Contribu ia la

standard probabilitate sensibilitate incertitudine
Xi xi u(xi) ci ui(y)
mS 10 000,005 g 22,5 mg normal 1,0 22,5 mg
δmD 0,000 g 8,95 mg rectangular 1,0 8,95 mg
δm 0,020 g 14,4 mg normal 1,0 14,4 mg
δmC 0,000 g 5,77 mg rectangular 1,0 5,77 mg
δB 0,000 g 5,77 mg rectangular 1,0 5,77 mg
mX 10 000,025 g 29,3 mg

S2.10 Incertitudinea extins

U = k × u(mX) = 2 ×29,3 mg ≅ 59 mg
S2.11 Raportarea rezultatelor
Masa m surat a greut ii care are valoarea nominal de 10 kg este

10,000 025 kg ± 59 mg. Incertitudinea de m surare extins declarat este
dat ca incertitudine de m surare standard multiplicat cu factorul de
acoperire k = 2, care, în cazul unei distribu ii normale, corespunde unei
probabilit i de acoperire de aproximativ 95 %.
S3 ETALONAREA UNUI REZISTOR ETALON CU O VALOARE NOMINAL

DE 10 K
S3.1 Rezisten a unui rezistor etalon cu patru borne se determin prin substitu ie
direct , utilizând un multimetru digital cu domeniu extins (DMM cu 7½ cifre),
în modul m surare rezisten , i un rezistor etalon cu patru borne etalonat, cu
aceea i valoare nominal ca i cel care este supus etalon rii, având rolul de
etalon de referin . Rezistoarele sunt în imersie într-o baie de ulei bine
omogenizat , operând la temperatura de 23 ºC, monitorizat cu ajutorul unui
termometru de sticl cu mercur plasat central. Se las rezistoarele s se
stabilizeze înainte de m surare. Cele patru borne ale fiec rui rezistor sunt
conectate pe rând la bornele DMM. S-a stabilit c un curent de m surare de
100 µA pe domeniul de 10 k al DMM este suficient de mic pentru a nu
produce nici o auto-înc lzire semnificativ a rezistoarelor. Procedura de
m surare utilizat asigur de asemenea c efectele rezisten elor de scurgere
externe asupra rezultatului m sur rii poate fi considerat a fi nesemnificativ .
S3.2 Rezisten a RX a rezistorului necunoscut se ob ine din rela ia:

RX = (RS + δRD + δRTS)rCr - δRTX (S3.1)
unde:
RS - rezisten a etalonului de referin ,
δRD - deriva în timp a rezisten ei etalonului de referin de la ultima
etalonare,
δRTS - varia ia cu temperatura a rezisten ei etalonului de referin ,
r = RiX/RiS - raportul dintre rezisten ele indicate (indicele i înseamn
‘indicat’) pentru rezistorul necunoscut i pentru rezistorul de
referin ,
rC - factor de corec ie pentru tensiunile parazite i rezolu ia
instrumentului
δRTX - varia ia cu temperatura a rezisten ei rezistorului necunoscut.
S3.3 Etalonul de referin (RS): Certificatul de etalonare al etalonului de referin

indic o valoare a rezisten ei de 10 000,053 ± 5 mΩ (factor de acoperire
k = 2) la temperatura de referin specificat de 23 °C.

S3.4 Deriva în timp a valorii etalonului (δRD): Deriva în timp a rezisten ei

etalonului de referin de la ultima etalonare este estimat pe baza istoricului
etalon rilor sale ca fiind +20 m cu abateri ce nu dep esc ±10 m .
S3.5 Corec ii cu temperatura (δRTS, δRTX): Temperatura b ii de ulei este

monitorizat cu ajutorul unui termometru etalonat pentru a fi 23,00 ºC. Luând
în considerare caracteristicile metrologice ale termometrului utilizat i
gradientele de temperatur din baia de ulei, se estimeaz c temperatura
rezistoarelor coincide cu temperatura monitorizat în limitele de ±0,055 K.
Astfel, valoarea cunoscut 5×10-6 K-1 a coeficientului de temperatur (TC) a
rezistorului de referin d limitele de ±2,75 m pentru abaterile de la
valoarea rezisten ei conform etalon rii, datorit unor abateri posibile ale
temperaturii de lucru. Din documenta ia fabricantului, TC-ul rezistorului
necunoscut se estimeaz c nu dep e te 10×10-6 K-1, astfel c varia ia
rezisten ei rezistorului necunoscut se estimeaz a fi în limitele de ±5,5 m .
S3.6 M sur rile rezisten ei (rC): Cum acela i DMM este folosit pentru a observa
atât RiX cât i RiS, contribu iile la incertitudine sunt corelate, dar efectul este de
a reduce incertitudinea i este necesar numai s se considere diferen a
relativ dintre valorile indicate ale rezisten elor datorate efectelor sistematice
cum ar fi tensiunile parazite i rezolu ia instrumentului (a se vedea nota
matematic de la paragraful S3.12), care se estimeaz c au limitele de
±0,5×10-6 pentru fiecare valoare indicat . Distribu ia rezultant pentru raportul
rC este triunghiular cu valoarea a teptat 1,000 000 0 i limitele de
±1,0×10-6.
S3.8 M sur rile (r): Pentru înregistrarea raportului r, s-au efectuat cinci observ ri:
Nr. Raportul observat
1 1,000 010 4
2 1,000 010 7
3 1,000 010 6
4 1,000 010 3
5 1,000 010 5
media aritmetic : r = 1 000 010 5,
abaterea standard experimental : s(r) = 0,158 ×10-6
0,158 × 10 -6
incertitudinea standard: u( r ) = s( r ) = = 0,0707 × 10 -6
5

S3.9 Bugetul de incertitudine (RX):

RS 10 000,053 2,5 m normal 1,0 2,5 m
δRD 0,020 5,8 m rectangular 1,0 5,8 m
δRTS 0,000 1,6 m rectangular 1,0 1,6 m
δRTX 0,000 3,2 m rectangular 1,0 3,2 m
rC 1,000 000 0 0,41×10-6 triunghiular 10 000 4,1 m
r 1,000 010 5 0,07×10-6 normal 10 000 0,7 m
RX 10 000,178 8,33 m
S3.10 Incertitudinea extins :
U = k × u(RX) = 2 × 8,33 m ≅ 17 m
S3.11 Raportarea rezultatului: Valoarea m surat a rezistorului cu valoarea

nominal de 10 k , la o temperatur de m surare de 23,00 ºC i un curent de
m surare de 100 µA, este
(10 000,178 ± 0,017) .
Incertitudinea de m surare extins declarat este dat ca incertitudine de

m surare standard multiplicat cu factorul de acoperire k = 2, care, în cazul
unei distribu ii normale, corespunde unei probabilit i de acoperire de
aproximativ 95 %.
S3.12 Not matematic referitoare la incertitudinea de m surare a raportului

valorilor de rezisten indicate: Rezistorul necunoscut i cel de referin au
aproape aceea i rezisten . În limitele aproxima iei liniare obi nuite a
abaterilor, valorile care determin indica iile DMM RiX i RiS sunt date de
δR X '
R X ' = RiX (1 + )
R
(S3.2)
δRS '
RS ' = RiS (1 + )
R
în care R este valoarea nominal a rezistoarelor iar δRX' i δRS' abaterile

necunoscute. Raportul între rezisten e dedus din aceste expresii este
RX '
= rrC (S3.3)
RS '

cu raportul dintre indica iile de rezisten e pentru rezistorul necunoscut i cel

de referin
RiX
r = (S3.4)
RiS
iar factorul de corec ie (aproxima ia linear a abaterilor)
δR X '−δRS '
rC = 1 + (S3.5)
R
Datorit faptului c diferen a dintre abateri intr în ecua ia (S3.5), contribu iile
corelate ale efectelor sistematice cauzate de scara intern a DMM nu
influen eaz rezultatul. Incertitudinea standard a factorului de corec ie este
determinat numai de abateri necorelate cauzate de efecte parazite i de
rezolu ia DMM. Presupunând c u(δRX’) = u(δRS’) = u(δR’) aceasta este dat
de expresia
u 2 (δR ' )
u 2 (rC ) = 2 (S3.6)
R2
S4 ETALONAREA UNEI CALE CU LUNGIMEA NOMINAL DE 50 mm
S4.1 Etalonarea calei de clas 0 (ISO 3650) cu lungimea nominal de 50 mm se

efectueaz prin compara ie utilizând un comparator i o cal etalonat de
aceea i lungime i acela i material ca etalon de referin . Diferen a de
lungime central este determinat cu cele dou cale în pozi ie vertical cu
ajutorul a dou palpatoare care vin în contact cu suprafe ele de m surare
superioar i inferioar . Rela ia dintre lungimea real lX' a calei de etalonat i
lungimea real lS' a etalonului de referin este dat de ecua ia
lX' = lS' + δl (S4.1)
unde δl este diferen a de lungime m surat . lX' i lS' sunt lungimile calelor în
condi iile m sur rii, în particular la o temperatur care, pe baza incertitudinii
m sur rii temperaturii din laborator, ar putea s nu fie identic cu temperatura
de referin pentru m sur ri de lungime.
S4.2 Lungimea lX a calei necunoscute la temperatura de referin se ob ine din

rela ia:
lX = lS + δlD + δl + δlC – L( α × δt + δα × δ t ) - δlV (S4.2)
unde:
lS - lungimea calei de referin la temperatura de referin
t0 = 20 ºC conform certificatului de etalonare ale
acesteia;
δlD - varia ia lungimii calei de referin fa de ultima
etalonare datorat derivei în timp;

δl - diferen a de lungime observat dintre cala

necunoscut i cala de referin ;
δlC - corec ia pentru nelinearitatea i offset-ul
comparatorului;
L - lungimea nominal a calelor considerate;
α = (αX + αS) / 2 - media coeficien ilor de dilatare termic ale calei
necunoscute i calei de referin ;
δt = (tX - tS) - diferen a de temperatur dintre cala necunoscut i
cala de referin ;
δα = (αX – αS) - diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai calei
necunoscute i calei de referin ;
∆ t = (tX + tS)/2 – t0 - abaterea temperaturii medii a calei necunoscute i a
calei de referin fa de temperatura de referin ;
δlV - corec ia pentru excentricitatea contactului pe fe ele de
m surare ale calei necunoscute.
S4.3 Etalonul de referin (lS): Lungimea calei de referin împreun cu

incertitudinea de m surare extins este dat în certificatul de etalonare al
unui set de cale ca fiind 50,000 02 mm ± 30 nm (factor de acoperire k = 2).
S4.4 Deriva în timp a etalonului (δlD): Deriva în timp a lungimii calei de referin
este estimat pe baza etalon rilor anterioare a fi zero în limitele de ±30 nm.
Experien a general cu cale de acest tip indic faptul c deriva zero este cea
mai probabil i c se poate presupune o distribu ie de probabilitate
triunghiular .
S4.5 Comparatorul (δlC): Comparatorul trebuie verificat pentru în ce prive te

conformitatea cu specifica iile din EAL-G21. Pe aceast baz , se poate
considera c pentru diferen e de lungime D de pân la ±10 µm, corec iile
pentru diferen ele de lungime indicate sunt în limitele de ±(30 nm + 0,02 D ).
Luând în considerare toleran ele pentru calele de clas 0 ce sunt supuse
etalon rii i pentru cele de referin de clas K, diferen a de lungime maxim
va fi în limitele de ±1 µm, conducând la limite de ±32 nm pentru corec iile de
nelinearitate i offset ale comparatorului utilizat.
S4.6 Corec iile de temperatur ( α , δt, δα, ∆ t ) Înainte de etalonare, trebuie s se

asigure c s-a realizat aclimatizarea calelor la temperatura înc perii în care
se efectueaz m surarea. Diferen a de temperatur remanent între cala
etalon i cea de etalonat se estimeaz a fi în limitele de ±0,05 K. Pe baza
certificatului de etalonare al calei de referin i a datelor furnizate de
fabricant pentru cala ce urmeaz a fi etalonat , coeficientul de dilatare liniar
al calei din o el se consider a fi în intervalul (11,5 ± 1,0)±10-6 ºC-1.
Combinând cele dou distribu ii rectangulare, diferen ele coeficien ilor de
dilatare liniar au o distribu ie triunghiular în limitele de ±2×10-6 ºC-1.
Abaterile temperaturii medii de m surare de la temperatura de referin
t0 = 20 ºC se estimeaz a fi în limitele de ±5 ºC. Cele mai bune estima ii

pentru diferen ele coeficien ilor de dilatare linear i abaterile temperaturii

medii de la temperatura de referin sunt zero. Ca urmare, în evaluarea
contribu iilor lor la incertitudine trebuie s se ia în considerare termeni de
ordinul doi, ceea ce conduce la produsul incertitudinilor standard asociate cu
factorii din produsul δα × ∆ t din ecua ia (S4.2). (a se vedea nota matematic
în paragraful S4.13, ec. (S4.5)). Incertitudinea standard final este
u(δα × ∆ t ) = 0,236×10-6.
S4.7 Varia ia lungimii (δlV): Pentru cale de clas 0 varia ia lungimii determinat
din m surarea lungimii la centru i la cele patru col uri trebuie s fie în limitele
de ±0,12 µm (ISO 3650). Presupunând c aceast varia ie apare pe fe ele de
m surare în lungul muchiei scurte cu lungimea de 9 mm i c lungimea
central este m surat în interiorul unui cerc cu raza de 0,5 mm, corec iile
datorate nealinierii la centru a punctului de contact se estimeaz a fi în limitele
de ±6,7 nm.
S4.9 M sur rile (δl): Pentru diferen ele dintre cala necunoscut i etalonul de
referin s-au efectuat urm toarele observ ri, comparatorul fiind resetat
înainte de fiecare citire, folosind etalonul de referin .
Obs. nr. Valoare obs.

1 -100 nm
2 -90 nm
3 -80 nm
4 -90 nm
5 -100 nm
media aritmetic : δl = -94 nm
estima ia global a abaterii standard: sp(δl) = 12 nm

(ob inut dintr-o evaluare anterioar )
12nm
incertitudinea standard: u(δl) = s( δl ) = = 5,37 nm
5
Estima ia global a abaterii standard a fost luat din testul de verificare a
conformit ii comparatorului cu cerin ele EAL-G21.

S4.10 Bugetul de incertitudine (δlX):

Xi xI u(xi) ci ui(y)
lS 50,000 020 mm 15 nm normal 1,0 15,0 nm
δlD 0 mm 17,3 nm triunghiular 1,0 17,3 nm
δl -0,000 094 mm 5,37 nm normal 1,0 5,37 nm
δlC 0 mm 18,5 nm rectangular 1,0 18,5 nm
δt 0 ºC 0,0289 ºC rectangular -575 nmºC-1 -16,6 nm
δα × ∆ t 0 0,236×10-6 special 50 mm -11,8 nm
δlV 0 mm 3,87 nm rectangular -1,0 -3,87 nm
lX 49,999 926 mm 36,4 nm

U = k × u(lX) = 2×36,4 nm ≅ 73 nm
S4.12 Raportarea rezultatului
Valoarea m surat a calei cu lungimea nominal de 50 mm este

49,999 926 mm ± 73 nm.
aproximativ 95 %.
S4.13 Not matematic asupra incertitudinii de m surare standard a

produsului a dou m rimi cu media statistic zero: Dac se consider
produsul a dou m rimi, metoda uzual de evaluare a contribu iilor la
incertitudine, bazat pe linearizarea func iei de modelare, trebuie s fie
modificat în cazul în care una sau ambele medii statistice ale factorilor
produsului sunt zero. Dac factorii produsului sunt statistic independen i, cu
medii statistice diferite de zero, p tratul incertitudinii de m surare standard
relative (varian a relativ ) asociat produsului poate fi exprimat f r nici o
linearizare prin p tratele incertitudinilor standard relative asociate estima iilor
factorilor:
w2(x1 + x2) = w2(x1) + w2(x2) + w2(x1) × w2(x2)
(S4.2)
Folosind defini ia incertitudinii de m surare standard relative aceast expresie
se transform u or într-o rela ie general
u2(x1 + x2) = x 22 u2(x1) + x12 u2(x2) + u2(x1) × u2(x2) (S4.3)

Dac incertitudinile standard u(x1) i u(x2) asociate mediilor statistice x1 i x2

sunt mult mai mici decât modulele mediilor statistice respective, atunci al
treilea termen din partea dreapt poate fi neglijat. Ecua ia care rezult
reprezint cazul descris de metoda uzual bazat pe linearizarea func iei de
modelare.
Dac , totu i, unul dintre modulele valorilor mediei statistice, de exemplu, x2 ,

este mult mai mic decât incertitudinea standard u(x2) asociat acestei medii
statistice sau chiar zero, termenul produs care con ine aceast medie
statistic din partea dreapt a ecua iei (S4.3) poate fi neglijat, dar al treilea
termen nu. Ecua ia care rezult este
u2(x1 + x2) ≅ x12 u2(x2) + u2(x1) × u2(x2)
(S4.4)
Dac ambele module ale valorilor mediilor statistice sunt mult mai mici decât
incertitudinile standard asociate lor sau chiar zero, numai al treilea termen din
ecua ia (S4.3) aduce o contribu ie semnificativ :
u2(x1 + x2) ≅ u2(x1) × u2(x2) (S4.5)
S5 ETALONAREA UNUI TERMOCUPLU DE TIP LA 1000 ºC
S5.1 Se etaloneaz un termocuplu de tip N prin comparare cu dou termocupluri

de referin de tip R într-un cuptor orizontal la temperatura de 1000 ºC.
Tensiunile electromotoare generate de termocupluri sunt m surate cu ajutorul
unui voltmetru digital printr-un comutator selector / inversor. Toate
termocuplurile au jonc iunile de referin la 0 ºC.
Termocuplul care trebuie etalonat este conectat la punctul de referin prin

intermediul unor cabluri de compensare. Valorile de temperatur sunt date
conform sc rii de temperatur t90.
S5.2 Temperatura tX a jonc iunii calde a termocuplului ce trebuie etalonat este
δt 0S
tX = tS(ViS + δViS1 + δViS2 + δVR − ) + δtD + δtF
CS 0
(S5.1)
CS
≅ tS(ViS) + CS × δViS1 + CS × δViS2 + CS × δVR − δt0S + δtD + δtF
CS 0
S5.3 Tensiunea VX la bornele termocuplului cu jonc iunea rece la 0 ºC în timpul

etalon rii este
∆t δt
VX(t) ≅ VX(tX) + − 0X
CX CX0
(S5.2)
∆t δt
= ViX + δViX1 + δViX2 + δVR + δVLX + − 0X
CX CX0

unde:
tS(V) - temperatura termometrului de referin în unit i de tensiune
cu jonc iunea rece la 0 ºC. Func ia este dat de certificatul
de etalonare;
ViS, ViX - indica ia voltmetrului;
δViS1, δViX1 - corec iile de tensiune ob inute de la etalonarea voltmetrului;
δViS2, δViX2 - corec iile de tensiune datorit rezolu iei limitate a
voltmetrului;
δVR - corec ia de tensiune datorit efectelor de contact ale
comutatorului inversor;
δt0S, δt0X - corec iile de temperatur datorit abaterii temperaturii de
referin de la 0 ºC;
CS, CX - sensibilit ile termocuplurilor la tensiune corespunzând
temperaturii de m surare de 1000 ºC;
CS0, CX0 - sensibilit ile termocuplurilor la tensiune corespunzând
temperaturii de referin de 0 ºC;
δtD - modificarea valorilor termometrelor de referin în perioada
de la ultima etalonare a acestora datorit derivei în timp;
δtF - corec ia de temperatur datorit neuniformit ii temperaturii
cuptorului;
t - temperatura la care urmeaz s fie etalonat termocuplul
(punctul de etalonare);
t = t - tX - abaterea temperaturii punctului de etalonare de la
temperatura cuptorului;
δVLX - corec ia de tensiune datorit cablurilor de compensare.
S5.4 Rezultatul declarat este tensiunea electromotoare de ie ire a termocuplului la

temperatura jonc iunii sale calde. Deoarece procesul de m surare se
desf oar în doi pa i — determinarea temperaturii cuptorului i determinarea
tensiunii electromotoare a termocuplului ce trebuie etalonat — evaluarea
incertitudinii de m surare se împarte în dou p r i.
S5.5 Etaloanele de referin (tS(V)): Termocuplurile de referin sunt furnizate cu

certificate de etalonare care stabilesc rela ia dintre temperatura la care se afl
jonc iunea cald cu jonc iunea rece la 0 ºC i tensiunea la bornele acestora.
Incertitudinea de m surare extins la 1000 ºC este U = 0,3 ºC (factorul de
acoperire k = 2).
S5.6 Etalonarea voltmetrului (δViS1, δViX1): Voltmetrul a fost etalonat. Corec iile
tensiunilor m surate se aplic tuturor rezultatelor. Certificatul de etalonare
indic pentru tensiuni mai mici de 50 mV o incertitudine de m surare extins
constant U = 2,0 µV (factor de acoperire k = 2).

S5.7 Rezolu ia voltmetrului (δViS2, δViX2): S-a utilizat un microvoltmetru cu 4½

cifre pe intervalul s u de 10 mV rezultând o rezolu ie în limitele de ±0,5 µV
pentru fiecare indica ie.
S5.8 Tensiunile parazite (δVR): Tensiunile parazite de offset datorate contactelor

comutatorului au fost estimate a fi zero în limitele de ±2 µV.
S5.9 Temperaturile de referin (δt0S, δt0X): Temperatura punctului de referin al

fiec rui termocuplu se cunosc a fi 0 ºC în limitele de ±0,1 ºC.
S5.10 Sensibilit ile la tensiune (CS, CX, CS0, CX0): Sensibilit ile la tensiune ale
termocuplurilor au fost extrase din tabelele de referin :
1000 ºC 0 ºC
termocuplu de referin CS = 0,077 ºC/µV CS0 = 0,189 ºC/µV
termocuplu necunoscut CX = 0,026 ºC/µV CS0 = 0,039 ºC/µV
S5.11 Deriva etalonului de referin (δtD): Pe baza etalon rilor anterioare, deriva
în timp se estimeaz a fi zero în limitele de ±0,3 ºC.
S5.12 Gradientele de temperatur (δtF): Au fost m surate gradientele de

temperatur în interiorul cuptorului. La 1000 ºC, abaterile datorit
neuniformit ii temperaturii în regiunea de m surare sunt în limitele de ±1 ºC.
S5.13 Cablurile de compensare (δVLX): Cablurile de compensare au fost

investigate în domeniul de la 0 ºC la 40 ºC. Din aceasta, diferen ele de
tensiune între cabluri i terminalele termocuplului sunt estimate a fi în limitele
de ±5 µV.
S5.14 M sur rile (ViS, tS(ViS), ViX): Indica iile voltmetrului sunt înregistrate în
urm toarea procedur opera ional , care furnizeaz patru citiri pentru fiecare
termocuplu i reduce efectele derivei sursei de temperatur i pe cele ale
tensiunilor termo-electromotoare parazite în circuitul de m surare:
Primul ciclu:
Primul etalon, termocuplul necunoscut, al doilea etalon,
Al doilea etalon, termocuplul necunoscut, primul etalon.
Inversarea polarit ii.
Al doilea ciclu:
Primul etalon, termocuplul necunoscut, al doilea etalon,
Al doilea etalon, termocuplul necunoscut, primul etalon.
S5.15 Procedura cere ca diferen a dintre cele dou etaloane de referin s nu

dep easc ±0,3 ºC. Dac diferen a nu se încadreaz între aceste limite,
observ rile trebuie s fie repetate i / sau cauzele pentru diferen e atât de
mari trebuie s fie investigate.

Termocuplul Referin a 1 Necunoscut Referin a 2
Tensiunea indicat , corectat +10500 µV +36245 µV +10503 µV
+10503 µV +36248 µV +10503 µV
-10503 µV -36248 µV -10505 µV
-10504 µV -36251 µV -10505 µV
Tensiunea medie 10502,5 µV 36248 µV 10504 µV
Temperatura jonc iunii calde 1000,4 ºC 1000,6 ºC
Temperatura cuptorului 1000,5 ºC
S5.16 Din cele patru citiri ale fiec rui termocuplu date în tabelul de mai sus, se
deduce valoarea medie a tensiunilor pentru fiecare termocuplu. Valorile de
tensiune ale termocuplurilor de referin sunt convertite în valori de
temperatur cu ajutorul rela iilor de conversie date în certificatele de etalonare
ale acestora. Valorile de temperatur observate sunt cu un grad înalt de
corela ie (factorul de corela ie aproape de unu) Ca urmare, prin considerarea
valorii lor medii, acestea sunt combinate într-o singur observare, care este
temperatura cuptorului în zona în care se afl termocuplul supus etalon rii.
Într-un mod asem n tor, s-a extras o observare a tensiunii termocuplului
supus etalon rii. Pentru a evalua incertitudinea de m surare asociat acestor
observ ri, s-a efectuat anterior o serie de zece m sur ri la aceea i
temperatur de lucru. Aceasta a condus la o câte estima ie global a abaterii
standard pentru temperatura cuptorului i pentru tensiunea termocuplului
supus etalon rii.
Incertitudinile de m surare standard respective ale m rimilor observate sunt:
Estima ia global a abaterii standard: sp(tS) = 0,10 ºC
s p (t S )
Incertitudinea standard: u(tS) = = 0,10 ºC
1
Estima ia global a abaterii standard: sp(ViX) = 1,6 µV
s p (ViX )
Incertitudinea standard: u(ViX) = = 1,6 µV
1

S5.17 Bugetul de incertitudine (temperatura tX a cuptorului):

tS 1000,5 ºC 0,10 ºC normal 1,0 0,10 ºC
δViS1 0 µV 1,00 µV normal 0,077 ºC/µ V 0,077 ºC
δViS2 0 µV 0,29 µV rectangular 0,077 ºC/µ V 0,022 ºC
δVR 0 µV 1,15 µV rectangular 0,077 ºC/µ V 0,089 ºC
δt0S 0 ºC 0,058 ºC rectangular -0,407 -0,024 ºC
δtS 0 ºC 0,15 ºC normal 1,0 0,15 ºC
δtD 0 ºC 0,173 ºC rectangular 1,0 0,173 ºC
δtF 0 ºC 0,577 ºC rectangular 1,0 0,577 ºC
tX 1000,5 ºC 0,641 ºC
S5.18 Bugetul de incertitudine (tensiunea electromotoare VX a termocuplului

supus etalon rii):
Incertitudinea de m surare standard asociat abaterii temperaturii punctului
de etalonare de la temperatura cuptorului este incertitudinea de m surare
standard asociat temperaturii cuptorului, deoarece punctul de temperatur
este o valoare definit (cunoscut exact).

ViX 36 248 µV 1,60 µV normal 1,0 1,60 µV
δViX1 0 µV 1,00 µV normal 1,0 1,00 µV
δViX2 0 µV 0,29 µV rectangular 1,0 0,29 µV
δVR 0 µV 1,15 µV rectangular 1,0 1,15 µV
δVLX 0 µV 2,9 µV rectangular 1,0 2,9 µV
t 0,5 ºC 0,641 ºC normal 38,5 µV/ºC 24,5 µV
δt0X 0 ºC 0,058 ºC rectangular -25,6 µV/ºC -1,48 µV
VX 36 229 µV 25,0 µV

S5.19 Incertitudinile extinse

Incertitudinea extins asociat m sur rii temperaturii cuptorului este
U = k × u(tX) = 2 × 0,641 ºC ≅ 1,3 ºC
Incertitudinea extins asociat tensiunii electromotoare a termocuplului supus
etalon rii este
U = k × u(VX) = 2 × 25,0 µV ≅ 50 µV

Termocuplul de ti N prezint , la temperatura de 1000,0 ºC, cu jonc iunea sa
rece la o temperatur de 0 ºC, o tensiune electromotoare de
36 230 µV ± 50 µV.
aproximativ 95 %.
S6 ETALONAREA UNUI CAP DE M SUR A PUTERII LA FRECVEN A

DE 19 GHz
S6.1 M surarea const în etalonarea unui cap de m sur a puterii necunoscut fa
de un cap de m sur etalonat, utilizat ca referin , prin substitu ie pe un
etalon de transfer stabil, cu un coeficient de reflexie mic, cunoscut. M surarea
se efectueaz în termeni de factor de etalonare, care este definit ca raportul
dintre puterea incident la frecven a de referin de 50 MHz i puterea
incident la frecven a de etalonare, în condi iile în care ambele puteri
incidente determin un r spuns egal al capului de m sur . La fiecare
frecven , se determin raportul (indicat) de puteri pentru capul de m sur
supus etalon rii, respectiv pentru capul de m sur de referin , i capul de
m sur intern care formeaz o parte a etalonului de transfer, utilizând un
wattmetru dual cu func ie de raport.
S6.2 Schema sistemului de m surare

S6.3 M rimea K, numit de unii fabrican i ‘factor de etalonare’, se define te ca:

Pr (1 + Γ r 2 )PAr
K= = (S6.1)
Pc (1 + Γc 2 )PAc
pentru indica ii egale ale wattmetrului

unde:
Pr - puterea incident la frecven a de referin (50 MHz),
Pc - puterea incident la frecven a de etalonare,
Γr - coeficientul de reflexie în tensiune al capului de m sur la frecven a

de referin
Γc - coeficientul de reflexie în tensiune al capului de m sur la frecven a
de etalonare
PAr - puterea absorbit de capul de m sur la frecven a de referin
PAc - puterea absorbit de capul de m sur la frecven a de etalonare
S6.4 Factorul de etalonare al capului de m sur necunoscut se ob ine din rela ia

M Sr M Xc
K X = (K S + K D ) pCr pCc p (S6.2)
M Sc M Xr
unde:
KS - factorul de etalonare al capului de m sur de referin ;
δKD - varia ia factorului de etalonare al capului de m sur de
referin de la ultima sa etalonare datorit derivei în timp;
MSr - factorul de neadaptare al capului de m sur de referin
la frecven a de referin ;
MSc - factorul de neadaptare al capului de m sur etalon la
frecven a de etalonare;
MXr - factorul de neadaptare al capului de m sur supus
etalon rii la frecven a de referin ;
MXc - factorul de neadaptare al capului de m sur supus etalon rii
la frecven a de etalonare;
pCr - corec ia aplicat raportului observat pentru nelinearitatea i
rezolu ia limitat a wattmetrului pentru nivelul de raport de
puteri la frecven a de referin ;
pCc - corec ia aplicat raportului observat pentru nelinearitatea i
rezolu ia limitat a wattmetrului pentru nivelul de raport de
puteri la frecven a de etalonare;
pSr p Xc
p= - raportul observat dintre rapoartele de puteri deduse din:
pSc p Xr

pSr - raportul de puteri indicat pentru capul de m sur de referin

la frecven a de referin ;
pSc - raportul de puteri indicat pentru capul de m sur de referin
la frecven a de etalonare;
pXr - raportul de puteri indicat pentru capul de m sur supus
etalon rii la frecven a de referin ;
pXc - raportul de puteri indicat pentru capul de m sur supus
etalon rii la frecven a de etalonare.
S6.5 Capul de m sur de referin (KS): Capul de m sur de referin a fost

etalonat cu ase luni înaintea etalon rii capului de m sur necunoscut.
Valoarea factorului de etalonare, dat în certificatul de etalonare, este
(95,7±1,1) % (factor de acoperire k = 2), care poate fi exprimat i ca
0,957±0,011.
S6.6 Deriva în timp a etalonului (δKD): Deriva în timp a factorului de etalonare al

etalonului de referin se estimeaz pe baza etalon rilor anuale a fi -0,002 pe
an, cu abateri în limitele de ±0,004. Pe baza acestor valori, deriva capului de
m sur de referin , care a fost etalonat cu jum tate de an înainte, se
estimeaz a fi egal cu -0,001, cu abateri în limitele de ±0,002.
S6.7 Linearitatea i rezolu ia wattmetrului (pCr, pCc): Datorit nelinearit ii

wattmetrului utilizat, se asociaz indica iilor wattmetrului o incertitudine
extins de 0,002 (factor de acoperire k = 2) pentru nivelul de raport de puteri
la frecven a de referin i o incertitudinea extins de 0,0002 (factor de
acoperire k = 2) pentru nivelul de raport de puteri la frecven a de etalonare.
Aceste valori au fost ob inute din m sur ri anterioare. Cum acela i wattmetru
a fost folosit pentru a observa atât pS cât i pX, contribu iile la incertitudine atât
la frecven a de referin cât i la frecven a de etalonare sunt corelate.
Deoarece se iau în considerare rapoartele de puteri la ambele frecven e,
efectul corela iilor este de reducere a incertitudinii. Astfel, doar diferen a
relativ dintre citiri datorate efectelor sistematice trebuie s fie luate în
considerare (a se vedea nota matematic din paragraful S3.12), ceea ce
conduce la o incertitudine standard de 0,00142 asociat cu factorul de
corec ie pCr i de 0,000142 asociat cu factorul de corec ie pCc.
Incertitudinea de m surare extins declarat pentru indica iile wattmetrului cuprinde

efectele linearit ii i rezolu iei. Efectele linearit ii sunt corelate, în timp ce efectele
rezolu iei sunt necorelate, A a cum s-a ar tat în S 3.12, calculând raportul de puteri
se anuleaz influen a corela iilor i conduce la reducere a incertitudinii de m surare
standard asociate cu acest raport. În calculele de mai sus, totu i, contribu iile
separate corelate i necorelate nu sunt cunoscute i valorile date sunt limite
superioare pentru incertitudinea de m surare standard asociat cu aceste rapoarte.
Bugetul de incertitudine indic în final c toate contribu iile determinate din aceste
rapoarte sunt nesemnificative, ceea ce înseamn c aproxima iile sunt justificate.

S6.8 Factorii de neadaptare (MSr, MSc, MXr, MXc): Cum sistemul etalon de transfer
nu este perfect adaptat, iar faza coeficien ilor de reflexie ai etalonului de
transfer, ai capetelor de m surare necunoscut i etalon nu sunt cunoscu i, va
exista o incertitudine datorat neadapt rii fiec ruia dintre capetele de m sur
la frecven a de referin i la frecven a de etalonare. Limitele corespunz toare
pentru abateri trebuie s fie calculate pentru frecven ele de referin i de
etalonare cu ajutorul rela iei:
MS , X = 1 ± 2 Γ G ΓS , X (S6.3)
în care m rimile coeficien ilor de reflexie ai etalonului de transfer, ai capului

de m sur de referin i ai capului de m sur supus etalon rii sunt:
50 MHz 18 GHz
ΓG 0,02 0,07
ΓS 0,02 0,10
ΓX 0,02 0,12
Distribu ia de probabilitate pentru contribu iile individuale este în form de U.

Acest lucru este luat în considerare prin înlocuirea factorului 1/3, care
corespunde unei distribu ii rectangulare, cu factorul 1/2, atunci când se
calculeaz varian a din p tratul semi-l rgimii determinat din aceste limite.
Incertitudinea standard datorat neadapt rii se ob ine deci din:
2 ΓG ΓS
u (M S , X ) = (S6.4)
2
Not : Valorile coeficien ilor de reflexie sunt rezultatul unor m sur ri care sunt
ele însele afectate de incertitudini. De aceasta se ine cont prin
ad ugarea r d cinii p trate a sumei dintre p tratul incertitudinii de
m surare i p tratul valorii m surate.
S6.10 M sur rile (p): S-au efectuat trei citiri separate, ceea ce presupune
deconectarea i re-conectarea la etalonul de transfer atât a capului de
m sur de referin cât i a capului de m sur supus etalon rii, i deci
repetabilitatea conectorului trebuie luat în considerare. Indica iile
wattmetrului utilizate la calculul raportului de puteri observat p sunt
urm toarele:

Obs. nr pSr pSc pXr pXc p
1 1,0001 0,9924 1,0001 0,9698 0,9772
2 1,0000 0,9942 1,0000 0,9615 0,9671
3 0,9999 0,9953 1,0001 0,9792 0,9836
media aritmetic : p = 0,9760
abaterea standard experimental : s(p) = 0,0083

0,0083
incertitudinea standard: u(p) = s( p ) = = 0,0048
3
S6.11 Bugetul de incertitudine (KX):

KS 0,957 0,0055 normal 0,976 0,00537
δKD -0,001 0,0012 rectangular 0,976 0,00113
MSr 1,000 0,0006 în form de U 0,933 0,00053
MSc 1,000 0,0099 în form de U -0,933 0,00924
MXr 1,000 0,0006 în form de U -0,933 -0,00053
MXc 1,000 0,0119 în form de U 0,933 0,01110
pCr 1,000 0,0014 normal 0,933 0,00132
pCc 1,000 0,0001 normal 0,933 0,00013
p 0,976 0,0048 normal 0,956 0,00459
KX 0,933 0,01623

U = k × u(KX) = 2 × 0,01623 ≅ 0,032
S6.13 Raportarea rezultatului:

Factorul de etalonare al capului de m sur la 18 GHz este 0,933 ± 0,032,
care poate fi de asemenea exprimat ca (93,3±3,2) %.
aproximativ 95 %.

S7 ETALONAREA UNUI ATENUATOR COAXIAL ÎN TREPTE LA UN NIVEL

DE 30 dB (ATENUARE PROGRESIV )
S7.1 M surarea const în etalonarea unui atenuator coaxial în trepte la 10 GHz,

utilizând un sistem de m surare a atenu rii ce con ine un atenuator în trepte
etalonat, care are rolul de referin de atenuare. Metoda de m surare
presupune determinarea atenu rii între o sursa adaptat i o sarcin
adaptat . În acest caz, atenuatorul necunoscut poate fi comutat între nivelele
de 0 dB i 30 dB i aceast varia ie (numit atenuare progresiv ) este ceea
ce se determin în cadrul procesului de etalonare. Sistemul de m surare a
atenu rii are un afi aj digital i un detector de nul analogic, care este utilizat
pentru a indica realizarea echilibrului.
S7.2 Schema sistemului de m surare
S7.3 Atenuarea LX a atenuatorului care se etaloneaz se ob ine din rela ia:

LX = LS + δLS + δLD + δLM + δLK + δLib - δLia + δL0b - δL0a (S7.1)
unde:
LS = Lib – Lia - diferen a de atenuare a atenuatorului de referin dedus pe
baza:
Lia - atenuarea indicat cu atenuatorul supus etalon rii reglat la
nivelul de 0 dB;
Lib - atenuarea indicat cu atenuatorul supus etalon rii reglat la
nivelul de 30 dB;
δLS - corec ia ob inut din etalonarea atenuatorului de referin ;
δLD - varia ia atenu rii atenuatorului de referin în perioada de la
ultima sa etalonare, datorit derivei în timp;
δLM - corec ia datorit pierderilor de neadaptare;
δLK - corec ia pentru semnalele de scurgeri între intrarea i ie irea
atenuatorului supus etalon rii datorit izola iei imperfecte;
δLia, δLib - corec iile datorit rezolu iei limitate a detectorului de referin
la nivelele de 0 dB i 30 dB;
δL0a, δL0b - corec iile datorit rezolu iei limitate a detectorului de nul la
nivelele de 0 dB i 30 dB.

S7.4 Atenuatorul de referin (δLS): Certificatul de etalonare al atenuatorului de

referin indic o valoare a atenu rii pentru nivelul de 30,000 dB la 10 GHz de
30,003 dB, cu o incertitudine extins asociat de 0,005 dB (factor de
acoperire k = 2). Corec ia de +0,003 dB cu incertitudinea extins asociat de
0,005 dB (factor de acoperire k = 2) se consider a fi valabil pentru nivelele
reglate ale atenuatorului de referin care nu difer cu mai mult de ±0,1 dB de
la nivelul etalonat de 30,000 dB.
S7.5 Deriva în timp a referin ei (δLD): Deriva în timp a atenu rii atenuatorului de
referin este estimat pe baza istoricului de etalonare al acestuia ca fiind
zero cu limitele de ±0,002 dB.
S7.6 Pierderile de neadaptare (δLM): Coeficien ii de reflexie ai sursei i ai sarcinii

în punctul de inser ie al atenuatorului supus etalon rii au fost optimiza i prin
adaptarea impedan ei la valori cât mai mici posibile. M rimile lor i m rimile
coeficien ilor de împr tiere ai atenuatorului au fost m surate dar faza
acestora este necunoscut . În absen a oric rei informa ii despre faz , nu se
poate face o corec ie pentru eroarea de neadaptare, dar incertitudinea
standard (in dB) datorat cunoa terii incomplete a gradului de adaptare se
estimeaz cu ajutorul rela iei [1]:
8.686 2 2 2 2 2 2 2 2 4 4
u(δLM )= ΓS ( s11a + s11b )+ ΓL ( s22a + s22 b )+ ΓS × ΓL ( s21a + s21b )
2
(S7.2)
cu coeficien ii de reflexie pentru surs i pentru sarcin
ΓL = 0,03 i ΓS = 0,03
iar coeficien ii de împr tiere ai atenuatorului supus etalon rii la 10 GHz
0 dB 30 dB
s11 0,05 0,09
s22 0,01 0,01
s21 0,95 0,031
cum u(δLM) = 0,02 dB.
Not : Valorile coeficien ilor de împr tiere i de reflexie rezult din m sur ri
care nu sunt ni ele cunoscute cu exactitate. De aceasta se ine cont
prin ad ugarea r d cinii p trate a sumei dintre p tratul incertitudinii de
m surare i p tratul valorii m surate.

S7.7 Corec ia de scurgeri (δLK): Semnalele de scurgeri prin atenuatorul supus

etalon rii au fost estimate din m sur ri la nivelul reglat de 0 dB ca fiind cel
pu in 100 dB sub nivelul semnalului de m surare. Pe baza acestor constat ri,
corec ia pentru semnalele de scurgeri a fost estimat a fi între limitele
±0,003 dB la nivelul reglat de 30 dB.
S7.8 Rezolu ia reglajului atenuatorului de referin (δLia, δLib): Afi ajul digital al
atenuatorului de referin are o rezolu ie de 0,001 dB pe baza c reia corec ia
pentru rezolu ie se estimeaz a fi între limitele ±0,0005 dB.
S7.9 Rezolu ia detectorului de nul (δL0a, δL0b): Rezolu ia detectorului a fost

determinat dintr-o evaluare anterioar ca având o abatere standard de
0,002 dB la fiecare citire, cu o distribu ie de probabilitate presupus normal .
S7.10 Corela ia: νici una dintre m rimile de intrare nu se consider a fi corelat într-
o m sur semnificativ .
S7.11 M sur rile (LS): S-au efectuat patru observa ii ale atenu rii diferen iale a
atenuatorului supus etalon rii între nivelele reglate de 0 dB i 30 dB:
Obs. nr. Valorile observate la
nivel 0 db0 Nivel 30 dB
1 0,000 dB 30,033 dB
2 0,000 dB 30,058 dB
3 0,000 dB 30,018 dB
4 0,000 dB 30,052 dB
media aritmetic : LS = 30 040 db
abaterea standard experimental : s(lS) = 0,018 db
0,018 dB
incertitudinea standard: u(LS) = s( LS ) = = 0,009 dB
4

S7.12 Bugetul de incertitudine (LX):

LS 30,040 dB 0,0090 dB normal 1,0 0,0090 dB
δLS 0,003 dB 0,0025 dB rectangular 1,0 0,0025 dB
δLD 0 dB 0,0011 dB în form de U 1,0 0,0011 dB
δLM 0 dB 0,0200 dB în form de U 1,0 0,0200 dB
δLK 0 dB 0,0017 dB în form de U 1,0 0,0017 dB
δLia 0 dB 0,0003 dB în form de U -1,0 -0,0003 dB
δLib 0 dB 0,0003 dB rectangular 1,0 0,0019 dB
δL0a 0 dB 0,0020 dB rectangular -1,0 0,0020 dB
δL0b 0 dB 0,0020 dB normal 1,0 -0,0020 dB
LX 30,043 dB 0,0224 dB
U = k ×u(LX) = 2 × 0,0224 dB ≅ 0,045 dB
S7.14 Raportarea rezultatului:
Valoarea m surat a atenuatorului în trepte pentru un nivel reglat de 30 dB la

10 GHz este (30,043 ±0,045) dB.

aproximativ 95 %.
S7.15 Referin bibliografic
[1] Harris, I. A.; Warner, F. L.: Re-examination of mismatch uncertainty

when measuring microwave power and attenuation.1 In: IEE Proc.,
Vol. 128, Pt. H, No. 1, Febr. 1981
1
Re-examinarea incertitudinii datorate neadapt rii în cazul m sur rii puterii i atenu rii în
microunde (în limba Englez - Nota trad.)

SUPLIMENTUL 2
Exemple

CUPRINS
S8 INTRODUCERE 57
S9 ETALONAREA UNUI MULTIMETRU DIGITAL PORTABIL LA 100 V CC 60
S10 ETALONAREA UNUI UBLER 65
S11 ETALONAREA UNUI BLOC ETALON DE TEMPERATUR LA
TEMPERATURA DE 180 ºC 70
S12 ETALONAREA UNUI CONTOR DE AP DE UZ CASNIC 73
S13 ETALONAREA UNUI CALIBRU ETALON TIP INEL CU DIAMETRUL
NOMINAL DE 90 mm 78

S8 INTRODUCERE
S8.1 Exemplele urm toare sunt alese pentru a continua demonstrarea metodei
de evaluarea a incertitudinii de m surare. Acestea suplimenteaz exemplele
prezentate în Suplimentul 1 la EAL-R2 (Edi ia 1, Noiembrie 1997). Prezenta
colec ie de exemple se concentreaz pe situa ii în care exist doi termeni
dominan i în propagarea incertitudinii sau în care num rul de m sur ri
repetate este mic.
S8.2 Exemplele sunt alese pentru a ilustra situa ii întâlnite în practic . Trebuie
totu i remarcat faptul c , în aplica iile practice, nu este nevoie s se
efectueze toate deducerile matematice prezentate în aceste exemple, în
particular cele din notele matematice care sunt ata ate unora dintre aceste
exemple. Utilizatorul este mai curând încurajat s foloseasc rezultatele
prezent rilor teoretice, dup ce s-a familiarizat cu condi iile pe care trebuie
s le îndeplineasc . De exemplu, dac , într-o situa ie dat , se presupune c
rezultatul m sur rii are o distribu ie rectangular (a a cum este cazul atunci
când exist un singur termen, distribuit rectangular, care trebuie luat în
considerare în propagare), se poate concluziona imediat c factorul de
acoperire care trebuie folosit pentru a avea o probabilitate de acoperire de
95 % este k = 1,65 (a se vedea S9.14).
S8.3 O concluzie general ce poate fi formulat pe baza propag rii incertitudinii

este c , atunci când exist doar o singur contribu ie dominant , tipul de
distribu ie al acestei contribu ii se aplic i rezultatului m sur rii. Totu i,
pentru a evalua incertitudinea rezultatului m sur rii, trebuie folosit, ca de
obicei, coeficientul de sensibilitate aplicabil.
S8.4 Trebuie ad ugat c situa iile în care exist fie numai unul singur fie numai
câ iva termeni dominan i pentru incertitudinea de m surare se întâlnesc
adeseori în leg tur cu instrumente de m surare mai pu in complicate, în
care caz terenul dominant se datoreaz rezolu iei limitate a instrumentului.
Astfel, s-ar putea s par un paradox faptul c tratarea incertitudinii de
m surare pentru instrumente mai pu in complicate, a a cum se arat în
exemplele din acest Supliment, este mai complicat decât exemplele mai
directe din Suplimentul 1. Cu toate acestea, trebuie re inut faptul c
explica iile matematice, care pot p rea ni te complica ii, sunt inserate din
ra iuni pedagogice în locul în care acestea sunt necesare în loc s fie
prezentate în cuprinsul corpului principal al documentului.
S8.5 Exemplele se bazeaz pe proiectele elaborate de Grupul de Exper i EA.

Aceste proiecte au fost simplificate i armonizate pentru a le face mai clare
pentru personalul de laborator din toate domeniile de etalon ri. Se sper
astfel c acest set de exemple, ca i setul precedent publicat ca
Suplimentul 1 la EAL R-2, va contribui la o mai bun în elegere a detaliilor
legate de stabilirea modelului pentru evaluare i la armonizarea procesului
de evaluare a incertitudinii de m surare, independent de domeniul de
etalonare.

S8.6 Contribu iile i valorile date în exemple nu trebuie interpretate ca fiind

cerin e obligatorii sau preferate. Laboratoarele trebuie s determine
contribu iile la incertitudinea de m surare pe baza func iei de modelare
aplicate de acestea pentru evaluarea etalon rii specifice pe care o
efectueaz i s declare incertitudinea de m surare evaluat în certificatul
de etalonare pe care îl emit.
S8.7 Prezentarea exemplelor urmeaz schema de prezentare aplicat în primul

supliment la EAL R-2. Pentru detalii, cititorul este trimis la punctul S1.4 din
acel document.
S8.8 Analiza incertitudinii din exemple se inten ioneaz s ilustreze aspectele

fundamentale ale procesului de m surare specific i metoda de evaluare a
rezultatului m sur rii i a incertitudinii asociate. Pentru a men ine claritatea
analizei i pentru cei care nu sunt exper i în domeniul metrologic relevant,
s-a urmat o metod uniform pentru alegerea simbolurilor m rimilor,
concentrându-se aten ia mai mult pe fundamentarea fizic decât pe practica
curent din diversele domenii.
S8.9 Exist câteva m rimi care apar cu regularitate în toate cazurile. Una dintre
acestea este m surandul, adic m rimea care este m surat , alta este
m rimea furnizat de etalonul de referin , care realizeaz local unitatea; cu
aceast m rime se compar m surandul. Pe lâng aceste dou m rimi, mai
sunt, în toate cazurile, i alte câteva, care au rolul de m rimi locale
suplimentare sau corec ii.
S8.10 Corec iile descriu egalitatea imperfect dintre m surand i rezultatul unei
m sur ri. Unele corec ii sunt date de rezultate complete ale unor m sur ri,
adic o valoare m surat i incertitudinea asociat acesteia. Pentru altele,
distribu ia de valori este dedus din cunoa terea mai mult sau mai pu in
complet a naturii lor. În cele mai multe cazuri, aceasta va conduce la o
estimare a limitelor pentru abaterile necunoscute.
S8.11 În anumite cazuri, m rimea reprezentat de un anumit etalon de lucru este

caracterizat de valoarea nominal a etalonului. Astfel, valorile nominale,
care, în general vorbind, caracterizeaz sau identific etaloanele materiale,
sunt adeseori incluse în analiza incertitudinii.
S8.12 Pentru a putea face distinc ia între aceste concepte în modelele

matematice, exemplele au fost gândite s urmeze regulile de notare date
mai jos. Este totu i evident c nu este posibil s se urmeze aceste reguli cu
stricte e, deoarece practica referitoare la utilizarea simbolurilor este diferit
în diferite domenii metrologice.
S8.13 Nota ia aplicat aici distinge între valori principale, valori nominale, valori de
corec ie i valori limit :

Valorile principale sunt valori m surate sau observate care au o contribu ie

esen ial la valoarea m surandului. Acestea sunt reprezentate prin litere
mici cu caractere italice (cursive); ele vor fi precedate de litera greceasc
delta majuscul dac m rimea reprezint o diferen .
EXEMPLE:
TiX - temperatura indicat de un termometru X supus etalon rii.

(indicele i înseamn indicat),
l - diferen a observat în deplasarea unui ax de m surare.
Valorile nominale sunt valori atribuite realiz rii unei m rimi de c tre un
etalon sau un instrument de m sur . Acestea sunt valori aproximative care
indic valoarea principal a unei valori realizate. Ele sunt reprezentate prin
litere majuscule italice (cursive).
EXEMPLU:
L - lungimea nominal a unei cale plan paralele supuse etalon rii.
Valorile corective dau mici abateri de la valorile principale care sunt

cunoscute sau trebuie s fie estimate. În cele mai multe cazuri acestea sunt
aditive. Ele sunt reprezentate prin simbolul ales pentru m rimea respectiv ,
precedat de litera greceasc delta mic .
EXEMPLE:
δmD - abaterea posibil datorat derivei în timp a valorii unei greut i

etalon de la ultima sa etalonare,
δmC - corec ia pentru excentricitatea înc rc rii i efectele magnetice în

cazul etalon rii unei greut i.
Valorile limit sunt valori fixe, estimate ale varia iilor posibile ale valorilor
necunoscute ale unei m rimi. Acestea sunt reprezentate prin simbolul ales
pentru m rimea respectiv , precedat de litera greceasc delta majuscul .
EXEMPLU:
αX - semi-l rgimea estimat a intervalului abaterilor posibile ale unui

coeficient de rezistivitate termic liniar , coeficient dat în
specifica iile fabricantului pentru un rezistor supus etalon rii.
Diferen ierea între diferitele m rimi de acela i fel este realizat prin indici
a a cum se arat în exemple. Au fost respectate regulile de nota ie
interna ional acceptate pentru m rimile fizice; indicii care reprezint m rimi
fizice apar cu caractere italice (cursive) în timp ce indicii care reprezint un
artefact, instrumente, etc., apar cu caractere drepte.

S8.14 Valorile de referin definite sunt reprezentate prin simbolul pentru m rime
cu indicele zero.
EXEMPLU:
p0 - presiunea de referin , de exemplu, de 1000 mbar.
S8.15 Rapoartele de m rimi de acela i fel (rapoarte adimensionale) sunt

reprezentate prin litere mici italice (cursive).
EXEMPLU:
r = RiX/RiN - raportul dintre rezisten ele indicate pentru un rezistor

necunoscut i un rezistor de referin (indicele i înseamn indicat).
S8.16 Dac se folosesc mai mul i indici, succesiunea indicilor este aleas în a a
fel încât indicele care reprezint conceptul cel mai general s fie în
extremitatea stâng iar cel care reprezint conceptul cel mai specific s fie
în extremitatea dreapt .
EXEMPLU:
Vi1 ,Vi2 - tensiunea indicat de voltmetrul ‘1’, respectiv, voltmetrul ‘2’.
S8.17 Se inten ioneaz ca exemplele din al doilea supliment la EAL R-2 s fie
urmate de altele, ilustrând diferite aspecte întâlnite în leg tur cu etalonarea
instrumentelor de m sur . Exemple pot fi de asemenea g site în Ghidurile
EAL i EA1 care se refer la etalonarea unor tipuri specifice de instrumente
de m sur .
S9 ETALONAREA UNUI VOLTMETRU DIGITAL PORTABIL LA 100 V CC
S9.1 Se etaloneaz , ca parte a unei etalon ri generale, un multimetru digital

(DMM) portabil la o tensiune de intrare de 100 V CC, utilizând un calibrator
multifunc ional ca etalon de lucru. Se folose te urm toarea procedur de
m surare:
(1) Se conecteaz bornele de intrare ale DMM la bornele de ie ire ale
calibratorului utilizând cabluri de m surare adecvate.
1
EAL-G26, Calibration of pressure balances (Etalonarea manometrelor cu piston i greut i – Nota
trad.)
EAL-G31, Calibration of thermocouples (Etalonarea termocuplurilor – Nota trad.)
EAL-G32, Measurement and generation of small ac voltages with inductive voltage dividers
(M surarea i generarea tensiunilor alternative mici cu ajutorul divizoarelor de
tensiune – Nota trad.)
EA-10/10, EA Guidelines on the Determination of Pitch Diameter of Parallel Thread gauges by
Mechanical Probing (Ghidul EA pentru Determinarea Diametrului Primitiv al Calibrelor
de Filete cu Palpatoare Mecanice – Nota trad.)

(2) Se regleaz calibratorul pe valoarea de 100 V i, dup o perioada adecvat

de stabilizare, se noteaz indica ia DMM.
(3) Se calculeaz eroarea indica iei DMM pe baza indica iilor DMM i reglajului
calibratorului.
S9.2 Trebuie re inut c eroarea de indicare a DMM care se ob ine folosind

aceast procedur de m surare include efectele de offset precum i
abaterile de la linearitate.
S9.3 Eroarea de indicare EX a DMM care este supus etalon rii se ob ine din
EX = ViX – VS + δ ViX - δVS (S9.1)
unde
ViX - tensiunea, indicat de DMM (indicele i înseamn indica ie),
VS - tensiunea generat de calibrator,
δViX - corec ia tensiunii indicate datorit rezolu iei finite a DMM,
δVS - corec ia tensiunii calibratorului datorit
(1) derivei în timp de la ultima sa etalonare,
(2) abaterilor rezultate din efectul combinat al offset-ului,
nelinearit ii i diferen elor de câ tig,
(3) abaterile temperaturii ambiante,
(4) abaterile tensiunii de la re ea,
(5) efectele de sarcin rezultând din rezisten a de intrare
finit a DMM supus etalon rii.
S9.4 Din cauza rezolu iei limitate a indica iilor DMM, nu se observ nici o
împr tiere a valorilor indicate.
S9.5 Indica iile DMM (ViX)

DMM indic tensiunea de 100,1 V când calibratorul este reglat pe valoarea
de 100 V. Se presupune c indica ia DMM este exact (a se vedea S9.4).
S9.6 Etalonul de lucru (VS)

Certificatul de etalonare al calibratorului multifunc ional arat c tensiunea
generat este valoarea indicat de reglajul calibratorului i c incertitudinea
de m surare relativ extins asociat este W = 0,000 02 (factor de
acoperire k = 2), rezultând o incertitudine de m surare extins asociat
valorii reglate de 100 V de U = 0,002 V (factor de acoperire k = 2).
S9.7 Rezolu ia DMM supus etalon rii (δViX)

Cifra cea mai pu in semnificativ de pe afi ajul DMM corespunde la 0,1 V.
Fiecare indica ie a DMM are o corec ie datorit rezolu iei finite a afi ajului,

care se estimeaz a fi de 0,0 V cu limite de +0.05 V (adic jum tate din

valoarea cifrei celei mai pu in semnificative).
S9.8 Alte corec ii (δVS)

Datorit faptului c nu sunt disponibile cifre individuale, incertitudinea de
m surare asociat cu diversele surse este dedus din specifica iile de
exactitate date de fabricantul calibratorului. Conform acestor specifica ii,
tensiunea generat de calibrator coincide cu valoarea reglat în limitele de
±(0,000 1×VS + 1 mV)1 în condi iile de m surare:
(1) temperatura ambiant este în domeniul 18 ºC to 23 ºC
(2) tensiunea de la re ea care alimenteaz calibratorul este în domeniul de la
210 V la 250 V,
(3) sarcina rezistiv la bornele calibratorului este mai mare de 100 k ,
(4) calibratorul a fost etalonat în cursul anului trecut.
Cum aceste condi ii de m surare sunt îndeplinite, iar eviden a istoric a

etalon rilor calibratorului indic faptul c se poate avea încredere în
specifica iile fabricantului, corec ia care trebuie aplicat tensiunii generate
de calibrator se presupune a fi 0,0 V în limitele de ±0,011 V.
S9.9 Corela ia
Nici una dintre m rimile de intrare nu se consider a fi corelat într-o
m sur semnificativ .
S9.10 Bugetul de incertitudine (EX)

ViX 100,1 V - - - -
VS 100,0 V 0,001 V normal -1,0 -0,001 V
δViX 0,0 V 0,029 V rectangular 1,0 0,029 V
δVS 0,0 V 0,0064 V rectangular -1,0 -0,0064 V
EX 0,1 V 0,030 V
1
O metod larg utilizat de prezentare a specifica iilor de exactitate ale instrumentelor în foi de
catalog i manuale const în indicarea limitelor specifica iei în func ie de ‘valoarea reglat ’.
Pentru calibrator, specifica ia ar fi ±(0,01% din valoarea reglat + 1 mV). Chiar dac aceast
metod este considerat echivalent cu expresia dat mai sus, nu este folosit aici deoarece ar
putea fi derutant în multe cazuri i deoarece nu reprezint o ecua ie cu m rimi fizice din
nomenclatorul simbolic interna ional acceptat.


Incertitudinea de m surare standard asociat rezultatului este în mod clar
dominat de efectul rezolu iei finite a DMM. Distribu ia final nu este
normal ci în esen rectangular . Ca urmare, metoda bazat pe num rul
de grade de libertate, descris în Anexa E a EAL R-2, nu este aplicabil .
Factorul de acoperire adecvat pentru o distribu ie rectangular se
calculeaz cu rela ia dat în ecua ia (S9.8) din nota matematic S9.14.
U = k × u(EX) = 1,65 × 0,030 V ≅ 0,05 V

Eroarea m surat a indica iei voltmetrului digital portabil la 100 V este
(0,10 ± 0,05) V.
Incertitudinea de m surare declarat este dat ca incertitudine de m surare
standard multiplicat cu factorul de acoperire k = 1,65, care a fost
determinat din distribu ia de probabilitate rectangular presupus pentru o
probabilitate de acoperire de 95%.
S9.13 Remarc suplimentar

Metoda utilizat pentru calcularea factorului de acoperire este în mod clar
legat de faptul c incertitudinea de m surare asociat cu rezultatul este
dominat de efectul rezolu iei finite a DMM. Aceasta este aplicabil pentru
etalonarea tuturor instrumentelor indicatoare cu rezolu ie redus , cu condi ia
ca rezolu ia finit s fie singura surs dominant din bugetul de
incertitudine.
S9.14 Not matematic

Dac , într-o m surare, situa ia este de a a fel încât una dintre contribu iile la
incertitudine din buget poate fi identificat ca termen dominant, de exemplu,
termenul cu indicele 1, incertitudinea standard care trebuie asociat
rezultatului m sur rii y poate fi scris ca
u( y ) = u12 ( y ) + u R2 ( y ) (S9.2)
în care
N
uR ( y ) = u i2 ( y ) (S9.3)
i =2
reprezint contribu ia total la incertitudine a termenilor ne-dominan i. Atât

timp cât raportul dintre contribu ia total la incertitudine uR(y) a tuturor
termenilor ne-dominan i i contribu ia la incertitudine u1(y) a termenului
dominant nu este mai mare de 0,3, ecua ia (S9.2) poate fi aproximat prin
2
1 uR ( y )
u( y ) ≅ u1( y ) ⋅ 1 + (S9.4)
2 u1( y )

Eroarea relativ de aproximare este mai mic de 1 × 10-3. Varia ia relativ

maxim incertitudinii standard care rezult din factorul dintre paranteze din
ecua ia (S9.4) nu dep e te 5%. Aceast valoare se încadreaz în limitele
de toleran pentru rotunjirea valorilor de incertitudine.
În aceste ipoteze, distribu ia de valori ce ar putea fi în mod rezonabil

atribuit m surandului este în esen identic cu distribu ia rezultat pentru
contribu ia dominant cunoscut . Din densitatea acestei distribu ii, (y) se
poate determina probabilitatea de acoperire p, pentru orice valoare a
incertitudinii de m surare extinse U, cu rela ia integral
y +U
p(U ) = ϕ ( y ' ) dy ' (S9.5)

y −U
Inversând aceast rela ie pentru o probabilitate de acoperire dat , se ob ine

rela ia dintre incertitudinea de m surare extins i probabilitatea de
acoperire U = U(p) pentru densitatea distribu iei date (y). Folosind aceast
rela ie, factorul de acoperire poate fi exprimat în final ca
U( p )
k( p ) = (S9.6)
u( y )
În cazul voltmetrului digital portabil, contribu ia dominant la incertitudine,

care rezult din rezolu ia finit a indica iei, este u δVX ( E X ) = 0,029 V în timp
ce contribu ia dominant la incertitudine a termenilor ne-dominan i este
uR(EX) = 0,0064 V. Raportul relevant este uR(EX) / u δVX ( E X ) = 0,22. Astfel,
distribu ia de valori rezultant ce poate fi în mod rezonabil atribuit ca erori
de indica ie este în esen rectangular . Probabilitatea de acoperire pentru
o distribu ie rectangular este linear dependent de incertitudinea de
m surare extins (a fiind semi-l rgimea distribu iei rectangulare)
U
p= (S9.7)
a
Calculând aceast rela ie pentru incertitudinea de m surare extins U i

introducând rezultatul împreun cu expresia incertitudinii de m surare
standard corespunz toare unei distribu ii rectangulare conform ecua iei (3.8)
din EAL-R2, se ob ine în final rela ia
k( p ) = p 3 (S9.8)
Pentru o probabilitate de acoperire p = 95 % aplicabil în EA, factorul de

acoperire relevant este deci k = 1,65.

S10 ETALONAREA UNUI UBLER
S10.1 Se etaloneaz un ubler din o el folosind cale plan paralele de clas I, din
o el, ca etaloane de lucru. Domeniul de m surare al ublerului este 150 mm.
Rezolu ia de citire a ublerului este de 0,05 mm (diviziunea minim a sc rii
principale este 1 mm iar diviziunea sc rii vernierului este 1/20 mm). În
cadrul etalon rii, se folosesc câteva cale plan paralele cu lungimea
nominal în domeniul (0,5 – 150) mm. Acestea sunt selectate în a a fel
încât punctele de m surare sunt repartizate la intervale aproape egale (de
exemplu, la 0 mm, 50 mm, 100 mm, 150 mm) dar dau valori diferite pe
scara vernierului (de exemplu, 0,0 mm, 0,3 mm, 0,6 mm, 0,9 mm). Exemplul
se refer la punctul de etalonare de 150 mm pentru m surarea
dimensiunilor exterioare. Înainte de etalonare se efectueaz câteva verific ri
ale st rii ublerului. Acestea includ dependen a rezultatului m sur rii de
distan a la care se afl obiectul m surat fa de rigla ublerului (eroarea
Abbe), calitatea fe elor de m surare ale f lcilor (planeitate, paralelism,
perpendicularitate), i func ionalitatea mecanismului de blocare.
S10.2 Eroarea indica iei EX a ublerului la temperatura de referin t0 = 20 ºC se

ob ine din rela ia:
EX = liX - lS + LS· α · t + δliX + δlM (S10.1)
unde:
liX - indica ia ublerului,
lS - lungimea calei plan paralele,
LS - lungimea nominal a calei plan paralele,
α - coeficientul mediu de dilatare termic al ublerului i al calei plan
paralele,
t - diferen a de temperatur dintre ubler i cala plan paralel ,
δliX - corec ia datorit rezolu iei finite a ublerului,
δlM - corec ia datorit efectelor mecanice, cum ar fi for a aplicat pentru
m surare, erorile Abbe, erorile de planeitate i de paralelism,
erorile fe elor de m surare.
S10.3 Etaloanele de lucru (lS, LS )

Lungimile calelor plan paralele de referin , utilizate ca etaloane de lucru,
împreun cu incertitudinile de m surare extinse asociate lor, sunt date îν
certificatul de etalonare. Acest certificat confirm faptul c setul de cale
îndepline te cerin ele impuse calelor plan paralele de clas I conform ISO
3650, adic lungimea central a calelor coincide cu lungimea nominal în
limitele de ±0,8 µm. Pentru lungimile reale ale calelor se folosesc valorile
lungimilor lor nominale, f r corec ii, considerând limitele de toleran ca
limite superioar i inferioar al domeniului de varia ie.

S10.4 Temperatura ( t, α )
Dup un timp adecvat de stabilizare, temperatura ublerului i cea a calei
sunt egale în limitele de ±2 ºC. Coeficientul mediu de dilatare termic este
de 11,5×10-6 ºC-1. (Incertitudinea coeficientului de dilatare termic i cea a
diferen ei dintre coeficien ii de dilatare termic nu a fost luat în considerare,
influen a acestora fiind considerat neglijabil în cazul acesta. În
conformitate cu EAL-R2 - S1, exemplul S4.)
S10.5 Rezolu ia ublerului (δliX)

Diviziunea sc rii vernierului este de 0,05 mm. Astfel, se estimeaz c
varia iile datorate rezolu iei finite au limite rectangulare de ±25 µm.
S10.6 Efectele mecanice (δlM)

Aceste efecte include for a aplicat la m surare, eroarea Abbe i jocul dintre
rigla i falca mobil . Alte efecte pot fi cauzate de faptul c fe ele de
m surare ale f lcilor nu sunt complet plate, nici paralele una cu cealalt i
nici perpendiculare pe rigl . Pentru a minimiza efortul, din varia ia total , se
consider numai domeniul egal cu ±50 µm.
S10.7 Corela ia
Nici una dintre m rimile de intrare nu se considera a fi corelat într-o
S10.8 M sur rile (liX)

M surarea se repet de câteva ori f r s se detecteze vreo împr tiere a
observ rilor. Astfel, incertitudinea datorat repetabilit ii nu are nici o
contribu ie. Rezultatul m sur rii pentru cala plan paralel de 150 mm este
150,10 mm.
S10.9 Bugetul de incertitudine (δlX)

liX 150,10 mm - - - -
lS 150,00 mm 0,46 µm rectangular -1,0 -0,46 µm
t 0 1,15 K rectangular 1,7 µmK-1 2,0 µm
δliX 0 15 µm rectangular 1,0 15 µm
δlM 0 29 µm rectangular 1,0 29 µm
EX 0,10 mm 33 µm


Incertitudinea de m surare asociat rezultatului este în mod clar dominat
de efectul combinat al for ei aplicate pentru m surare i rezolu iei finite a
vernierului. Distribu ia final nu este normal ci este în esen trapezoidal
cu un raport = 0,33 între semi-l rgimea regiunii de platou i semi-l rgimea
domeniului de varia ie. Ca urmare, metoda bazat pe num rul de grade de
libertate descris în EAL-R2, Anexa E, nu este aplicabil . Factorul de
acoperire k = 1,83 adecvat pentru aceast distribu ie trapezoidal de valori
se calculeaz din ecua ia (S10.10) din cadrul notei matematice S10.13.
Astfel,
U = k × u(EX) = 1,83 × 0,033 mm ≅ 0,06 mm

În punctul de etalonare de 150 mm, eroarea de indica ie a ublerului este
(0,10 ± 0,06) mm. Incertitudinea de m surare extins declarat este dat ca
incertitudine standard multiplicat cu factorul de acoperire k = 1 83 , care a
fost dedus din distribu ia de probabilitate presupus trapezoidal pentru o
probabilitate de acoperire de 95 %.
S10.12 Remarc suplimentar

Metoda folosit pentru calculul factorului de acoperire este în mod clar
legat de faptul c incertitudinea de m surare asociat rezultatului este
dominat de dou influen e: efectele mecanice i rezolu ia finit a sc rii
vernierului. Astfel nu se mai justific presupunerea c distribu ia de
probabilitate pentru m rimea de ie ire este normal , fiind aplicabile condi iile
din EAL-R2, paragraful 5.6. În practic , probabilit ile i densit ile de
probabilitate pot fi determinate numai în limitele de 3 % - 5 % i, în acest
sens, distribu ia este în esen trapezoidal , ob inut prin convolu ia celor
dou distribu ii rectangulare asociate contribu iilor dominante. Semi-l rgimile
la baza i la vârful trapezului simetric rezultat sunt de 75 m i, respectiv, de
25 m. 95 % din aria trapezului este cuprins într-un interval de ±60 m în
jurul axei sale de simetrie, corespunzând la k = 1,83.
S10.13 Not matematic

Dac , într-o m surare, situa ia este de a a fel încât dou contribu ii la buget
pot fi identificate ca termeni dominan i, se poate aplica metoda prezentat în
S9.14, când cele dou contribu ii dominante, de exemplu, termenii cu indicii
1 i 2, se combin intr-un singur termen. Incertitudinea standard care
trebuie asociat rezultatului m sur rii y poate fi scris în acest caz în forma
u( y ) = u 02 ( y ) + uR2 ( y ) (S10.2)
unde
u0 ( y ) = u12 ( y ) + u 22 ( y ) (S10.3)

desemneaz contribu iile celor doi termeni dominan i iar

N
uR ( y ) = u i2 ( y ) (S10.4)
i =3
contribu ia total la incertitudine a celorlal i termeni ne-dominan i. Dac apar

dou contribu ii dominante din distribu ii rectangulare de valori, cu semi-
l rgimile a1 i a2 , distribu ia care rezult din convolu ia acestora este o
distribu ie trapezoidal simetric
Fig. 1: Distribu ie de probabilitate trapezoidal , unificat , simetric ,

cu valoarea = 0,33 a parametrului de margine, rezultat al
convolu iei a dou distribu ii rectangulare.
Cu semi-l rgimile
a = a1 + a2 i b = a1 − a2 (S10.5)
la baz i, respectiv, la vârf a se vedea exemplul din Fig. 1). Distribu ia

poate fi scris în mod convenabil în forma unificat
1
y < β ⋅a
1 1 y
ϕ(y ) = × 1− β ⋅a ≤ y < a (S10.6)
a(1 + β ) 1 − β a
a< y
0
cu parametrul de margine
b a1 − a2
β= = (S10.7)
a a1 + a2

P tratul incertitudinii de m surare standard dedus din distribu ia

trapezoidal din ecua ia (S10.6) este
a2
u 2(y ) = (1 + β 2 ) (S10.8)
6
Folosind distribu ia din ecua ia (S10.6), dependen a factorului de acoperire

de probabilitatea de acoperire se deduce conform metodei schi ate în S9.14
p(1 + β ) p
<β
1 2 2− p
k ( p) = × (S10.9)
1+ β 2 p
1 − (1 − p )(1 − β )
2
β≤
6 2−p
În figura 2 se arat dependen a factorului de acoperire k de valoarea

parametrului de margine pentru o probabilitate de acoperire de 95 %.
Fig. 2: Dependen a factorului de acoperire k de valoarea parametrului de

margine al unei distribu ii trapezoidale pentru o probabilitate de
acoperire de 95 %.
Factorul de acoperire pentru o probabilitate de acoperire de 95 % adecvat

pentru o distribu ie trapezoidal cu un parametru de margine < 0,95 se
calculeaz cu rela ia
1 − (1 − p )(1 − β )2
k= (S10.10)
1 +β 2
6

S11 ETALONAREA UNUI BLOC ETALON DE TEMPERATUR LA

TEMPERATURA DE 180°C 1
S11.1 Se m soar , ca parte a unei etalon ri, temperatura care trebuie s fie
atribuit canalului de m surare al unui bloc etalon de temperatur . Aceast
opera ie se execut atunci când indicatorul de temperatur incorporat s-a
stabilizat la 180,0 ºC. Temperatura canalului de etalonare se determin cu
ajutorul unui termometru cu rezisten din platin , utilizat cu rolul de etalon
de lucru, prin m surarea rezisten ei electrice a termometrului cu o punte de
rezisten e în curent alternativ. Temperatura tX, care trebuie s fie atribuit ca
temperatur a canalului de m surare, atunci când indicatorul de
temperatur incorporat arat 180,0 ºC, este dat de:
tX = tS + δtS + δtD - δtiX + δtR + δtA + δtH + δtV (S11.1)
unde:
tS - temperatura etalonului de lucru dedus din m surarea
rezisten ei în curent alternativ,
δtS - corec ia de temperatur datorit m sur rii rezisten ei în curent
alternativ,
δtD - corec ia de temperatur datorit derivei în timp a etalonului de
lucru de la ultima sa etalonare,
δtiX - corec ia de temperatur datorit limit rilor de ajustare ale
blocului etalon de temperatur ,
δtR - corec ia de temperatur datorit diferen ei radiale de
temperatur între termometrul incorporat i etalonul de lucru,
δtA - corec ia de temperatur datorit neomogenit ii axiale a
temperaturii în canalul de m surare,
δtH - corec ia de temperatur datorit histerzisului pe ramurile
cresc toare i descresc toare ale ciclului de m surare,
δtV - varia ia temperaturii în timpul m sur rii.
Corec iile de temperatur datorit conduc iei în tij nu au fost luate în

considerare, deoarece termometrul cu rezisten din platin folosit ca etalon
de lucru are un diametru exterior d 6 mm. Studii efectuate anterior au
ar tat c efectele de conduc ie în tij pot fi neglijate în acest caz.
1
Un exemplu similar va putea fi g sit în ghidul EA-10/xx, Calibration of temperature block
calibrators (Etalonarea blocurilor etalon de temperatur – Nota trad.). Acesta a fost inclus aici,
într-o form simplificat , pentru a pune în eviden modul în care se atribuie o valoare unei
indica ii a unui instrument în cadrul unui proces de etalonare. Acest proces este esen ial pentru
etalon ri în diverse domenii metrologice i, ca urmare, de interes general. Exemplu mai
demonstreaz faptul c exist dou modalit i de a trata aceast problem : atribuirea direct a
unei valori indica iei instrumentului i asocierea unei corec ii pentru indica ia respectiv , numit
de obicei eroare a indica iei.

S11.2 Etalonul de lucru (tS)

Certificatul de etalonare al termometrului cu rezisten folosit ca etalon de
lucru d rela ia dintre rezisten i temperatur . Valoarea m surat a
rezisten ei corespunde unei temperaturi de 180,1 ºC, cu o incertitudine de
m surare extins asociat U = 30 mK (factor de acoperire k = 2).
S11.3 Determinarea temperaturii prin m surarea rezisten ei (δtS)

Temperatura rezisten ei termometrului folosit ca etalon de lucru este
determinat ca fiind 180,1 ºC. Incertitudinea de m surare standard asociat
cu m surarea rezisten ei convertit în temperatur corespunde la
u(δtS) = 10 mK.
S11.4 Deriva în timp a temperaturii etalonului de lucru (δtD)

Din experien a general cu termometrele cu rezisten din platin de tipul
folosit ca etalon de lucru în cadrul m sur rii, modificarea temperaturii
datorit îmb trânirii, în perioada de la ultima etalonare a etalonului se
estimeaz a fi în limitele de ±40 mK.
S11.5 Limit rile de ajustare ale blocului etalon de temperatur (δtiX)

Termometrul de control incorporat în blocul etalon de temperatur are
diviziunea sc rii de 0,1 K. Aceasta determin limite de rezolu ie pentru
temperatur de ±50 mK, între care se poate stabili în mod unic starea
termodinamic a blocului etalon de temperatur .
Not : Dac indicatorul de temperatur incorporat nu indic în unit i de temperatur ,

limitele pentru rezolu ie trebuie s fie convertite în valori echivalente de temperatur prin
înmul irea indica iei cu constanta relevant a instrumentului.
S11.6 Neomogenitatea radial a temperaturii (δtR)

Diferen a radial de temperatur între canalul de m surare i termometrul
incorporat a fost estimat a se încadra între limitele de ±100 mK.
S11.7 Neomogenitatea axial a temperaturii (δtA)

Varia ia temperaturii datorit neomogenit ii axiale a temperaturii în canalul
de m surare a fost estimat pe baza citirilor la diferite adâncimi de inser ie a
fi între limitele ±250 mK.
S11.8 Efectele de histerzis (δtH)

Pe baza citirilor termometrului de referin în cursul cre terilor i
descre terilor temperaturii în cadrul ciclurilor de m surare, varia ia
temperaturii în canalul de m surare datorit efectului de histerezis a fost
estimat a fi între limitele de ±50 mK.
S11.9 Instabilitatea temperaturii (δtV)

Varia iile temperaturii datorit instabilit ii temperaturii în cursul ciclului de
m surare de 30 min. se estimeaz a fi între limitele de ±30 mK.

S11.10 Corela iile

S11.11 Observa iile repetate

Datorit rezolu iei finite a indica iei termometrului incorporat, nu s-a observat
i nu s-a luat în considerare nici o împr tiere a valorilor indicate.
S11.12 Bugetul de incertitudine (tX)

Xi xI u(xi) Ci ui(y)
tS 180,1 ºC 15 mK normal 1,0 15 mK
δtS 0,0 ºC 10 mK normal 1,0 10 mK
δtD 0,0 ºC 23 mK rectangular 1,0 23 mK
δtiX 0,0 ºC 29 mK rectangular -1,0 -29 mK
δtR 0,0 ºC 58 mK rectangular 1,0 58 mK
δtA 0,0 ºC 144 mK rectangular 1,0 144 mK
δtH 0,0 ºC 29 mK rectangular 1,0 29 mK
δtV 0,0 ºC 17 mK rectangular 1,0 17 mK
tX 180,1 ºC 164 mK

Incertitudinea de m surare standard asociat rezultatului m sur rii este în
mod clar dominat de efectul corec iei necunoscute datorat neomogenit ii
axiale a temperaturii în canalul de m surare i de diferen a radial de
temperatur între termometrul incorporat i etalonul de lucru. Distribu ia
final nu este normal ci în esen trapezoidal . În conformitate cu S10.13,
factorul de acoperire corespunz tor parametrului de margine = 0,43 este
k = 1,81.
U = k × u(tX) = 1,81 × 164 mK ≅ 0,3 K

Temperatura canalului de etalonare care trebuie s fie atribuit indica iei
unui termometru de control incorporat la 180 ºC este 180,1 ºC ± 0,3 ºC.

Incertitudinea de m surare extins este declarat ca incertitudine de

m surare standard înmul it cu factorul de acoperire k = 1,81, care a fost
determinat pe baza distribu iei de probabilitate presupus trapezoidal
pentru o probabilitate de acoperire de 95 %.
S11.15 Not matematic privind modelul

Unii metrologi sunt deruta i de faptul c indica ia termometrului de control nu
apare în mod explicit în func ia de modelare din ecua ia (S11.1). Pentru a le
veni în ajutor, problema poate fi formulat , alternativ, în func ie de eroarea
indica iei
EX = tX - ti (S11.2)
a indicatorului de temperatur incorporat
EX = tX – ti + δtS + δtD - δtiX + δtR + δtA + δtH + δtV

(S11.3)
Valoarea indicat ti este o valoare nominal . Efectul acesteia este de

translatare a sc rii m surandului. Aceasta, totu i, nu contribuie la
incertitudinea de m surare asociat erorii indica iei
u(EX) = u(tX) (S11.4)
Func ia de modelare din ecua ia (S11.1) se poate re-ob ine din ecua ia
(S11.3) folosind defini ia erorii indica iei din ecua ia (S11.2).
Aceast not arat c nu exist neap rat un mod unic de alegere a

modelului de evaluare a m sur rii. Metrologul are libertatea de a alege
modelul care se potrive te cel mai bine cu obi nuin ele sale i cu modul s u
de abordare a problemei. Func iile de modelare care se pot transforma prin
procedee matematice una în cealalt reprezint acela i proces de
m surare. Pentru situa iile în care apare o scar continu de indica ii, cum
este cazul etalon rii blocului etalon de temperatur considerat, func iile de
modelare care sunt legate prin transform ri de scara liniare pot servi ca
expresii echivalente ale problemei de m surare.
S12 ETALONAREA UNUI CONTOR DE AP DE UZ CASNIC
S12.1 Etalonarea unui contor de ap presupune determinarea erorii relative a

indica iei în domeniul de debite aplicabil contorului. M surarea se face
utilizând o instala ie de încercare care furnizeaz debitul de ap necesar la
o presiune de aproximativ 500 kPa, o valoare tipic pentru o re ea
municipal de alimentare cu ap . Apa este colectat într-un rezervor de
colectare deschis care a fost etalonat i determin volumul de ap de
referin . La începutul m sur rii, rezervorul de colectare este gol dar umezit.
Rezervorul de colectare este prev zut cu o ie itur îngust , la care este
ata at o scar i cu care se poate detecta nivelul de umplere. Contorul

care urmeaz s fie etalonat este conectat între aceste rezervoare. Acesta
este prev zut cu un num r tor mecanic cu ace indicatoare. M surarea se
face la un debit de 2500 l/h cu start i stop static, ceea ce înseamn c
debitul este zero atât la începutul cât i la sfâr itul m sur rii. Indica ia
contorului este înregistrat la începutul i la sfâr itul m sur rii. Nivelul este
înregistrat în rezervorul de colectare la sfâr itul m sur rii. Se înregistreaz
de asemenea temperatura i presiunea apei în contor i temperatura apei
din rezervorul de colectare.
S12.2 Eroarea relativ a indica iei eX, la o singur trecere, este definit ca
∆ViX + δViX 2 − δViX 1

eX = −1 (S12.1)
VX
cu
VX = (ViS + δViS)(1 + αS(tS – t0))(1 + αW(tX – tS))(1 - κW(pX – pS)) (S12.2)
unde:
ViX = ViX2 - ViX1 - diferen a dintre indica iile contorului,

ViX1, ViX2 - indica ia contorului la începutul m sur rii i la
sfâr itul m sur rii,
δViX1, δViX2 - corec iile datorit rezolu iei finite a indica iei
contorului,
VX - volumul care a trecut prin contor în timpul m sur rii în
condi iile determinante, adic , presiunea pX i
temperatura tX, la intrarea în contor,
ViS - volumul indicat pe scara ata at rezervorul de
colectare la sfâr itul m sur rii,
δViS - corec ia pentru volumul indicat pe scara rezervorului
de colectare datorit rezolu iei finite a sc rii,
αS - coeficientul de dilatare în volum al materialului din
care este confec ionat rezervorul de colectare,
tS - temperatura rezervorului de colectare,
t0 - temperatura de referin la care a fost etalonat
rezervorul de colectare,
αW - coeficientul de dilatare în volum al apei,
tX - temperatura apei la intrarea în contor,
κW - coeficientul de compresibilitate al apei,
pS - presiunea in rezervorul de colectare (este zero dac
se ia în considerare suprapresiunea)
pX - presiunea apei la intrarea în contor.

S12.3 Rezervorul de colectare (ViS, t0)

Conform certificatului de etalonare, scara ata at por iunii îngustate a
rezervorului indic volumul de 200 l la temperatura de referin t0 = 20 ºC,
cu o incertitudine de m surare relativ extins de 0,1 % (k = 2).
Incertitudinea rare extins asociat valorii este 0,2 l (k = 2).
S12.4 Rezolu ia sc rii rezervorului de colectare (δViS)

Nivelul apei din rezervorul de colectare poate fi determinat în limitele de
±1 mm. Având factorul de scar al rezervorului de 0,02 l/mm, abaterea
maxim a volumului de ap din rezervorul de colectare fa de valoarea
indicat observat este estimat a fi între limitele de ±0,02 l.
S12.5 Temperatura apei i rezervorul de colectare (αS, tS)

Temperatura apei din rezervorul de colectare este determinat ca fiind
15 ºC în limitele de ±2 K. Aceste limite declarate acoper toate sursele
posibile de incertitudine, cum ar fi etalonarea traductoarelor de temperatur ,
rezolu ia de citire i gradientele de temperatur din rezervor. Coeficientul de
dilatare termic în volum al materialului rezervorului (o el) este preluat din
dintr-un manual referitor la constantele de material, fiind o constant egal
cu αS = 51×10-6 K-1, în intervalul de temperaturi considerat. Cum nu exist
nici o incertitudine declarat care s înso easc aceast valoare, se
presupune c este cunoscut pân la nivelul cifrei celei mai pu in
semnificative. Abaterile necunoscute se presupune c se încadreaz în
limitele de rotunjire de ±0,5×10-6 K-1.
S12.6 Temperatura apei în contor (αW, tX)

Temperatura apei la intrarea în contor este determinat ca fiind 16 ºC în
limitele de ±2 K. Limitele declarate acoper toate sursele posibile de
incertitudine, cum ar fi contribu iile de la etalonarea traductoarelor, rezolu ia
de citire i varia iile mici de temperatur în timpul efectu rii unei m sur ri.
Coeficientul de dilatare în volum al apei este preluat dintr-un manual
referitor la constantele de material, fiind o constant egal cu
αW = 0,15×10-3 K-1, în intervalul de temperaturi considerat. Cum nu exist
nici o incertitudine declarat care s înso easc aceast valoare, se
presupune c este cunoscut pân la nivelul cifrei celei mai pu in
semnificative. Abaterile necunoscute se presupune c se încadreaz în
limitele de rotunjire de ±0,5×10-6 K-1.
S12.7 Diferen a de presiune a apei între contor i rezervor (κW, pS, pX)
Suprapresiunea apei aplicat la intrarea în contor este de 500 kPa, cu
abateri relative nu mai mari de ±10 %. În drumul s u de la intrarea în contor
pân la rezervorul de colectare, apa se decomprim pân la valoarea
suprapresiunii de 0 kPa (valoarea presiunii atmosferice). Coeficientul de
compresibilitate al apei este preluat dintr-un manual referitor la constantele
de material, fiind o constant egal cu κW = 0,46×10-6 kPa-1, în intervalul de
temperaturi considerat. Cum nu exist nici o incertitudine declarat care s
înso easc aceast valoare, se presupune c este cunoscut pân la nivelul

cifrei celei mai pu in semnificative. Abaterile necunoscute se presupune c

se încadreaz în limitele de rotunjire de ±0,005×10-6 K-1.
S12.8 Corela ia
S12.9 Bugetul de incertitudine (VX)

ViS 200,02 l 0,10 l normal 1,0 0,10 l
δViS 0,0 l 0,0115 l rectangular 1,0 0,0115 l
αS 51×10-6 K-1 0,29×10-6 K-1 rectangular -1000 l×K -0,29×10-3 l
tS 15 ºC 1,15 K rectangular -0,0198 l×K-1 -0,0228 l
αW 0,15×10-3 K-1 2,9×10-6 K-1 rectangular 200 l×K 0,58×10-3 l
tX 16 ºC 1,15 K rectangular -0,0300 l×K-1 -0,0346 l
κW 0,46×10-6 kPa-1 2,9×10-6 kPa-1 rectangular -100 l×kPa -0,29×10-3 l
pX 500 kPa 29 kPa rectangular -9,2×10-6 l×kPa-1 -0,0027 l
pS 0,0 Pa - - - -
VX 199,95 l 0,109 l
Incertitudinea de m surare standard asociat rezultatului este în mod clar

dominat de indica ia de volum de pe scara rezervorului de colectare.
Distribu ia final nu este normal ci în esen rectangular . Acest lucru
trebuie avut în vedere în prelucrarea în continuare a informa iei în cadrul
evalu rii incertitudinii.
S12.10 Indica ia contorului ( ViX, δViX1, δViX2)

Contorul de ap supus etalon rii are o rezolu ie de 0,2 l, ceea ce determin
limite de ±0,1 l pentru abaterile rezultate din rezolu ia contorului, la ambele
citiri.

S12.11 Bugetul de incertitudine (eX)

ViX 200,0 l - nominal - -
δViX1 0,0 l 0,058 l rectangular -5,0×10-3 -0,29×10-3 l
δViX2 0,0 l 0,058 l rectangular 5,0×10-3 0,29×10-3 l
VX 199,95 l 0,109 l rectangular -5,0×10-3 -0,55×10-3 l
eX 0,000 3 0,68×10-3
S12.12 Repetabilitatea contorului

Eroarea relativ a indica iei contorului supus etalon rii, determinat la
aceea i valoare a debitului de 2500 l/h, prezint o împr tiere considerabil .
Din acest motiv, eroarea relativ a indica iei este determinat de trei ori.
Rezultatele acestor trei treceri sunt tratate ca observa ii independente eXj în
modelul cu ajutorul c ruia se determin eroarea media a indica iei eX av:
eX av = eX + δeX (S12.3)
unde:
eX - eroarea relativ a indica iei la o trecere,
δeX - corec ia erorii relative a indica iei se ob ine în mai multe
treceri datorit lipsei repetabilit ii contorului.
S12.13 M sur rile (eX)
Eroarea relativ a
Nr.
indica iei observate
1 0,000 3
2 0,000 5
3 0.002 2
Media aritmetic : e X = 0,001
Abaterea standard experimental : s(eXj) = 0,001

0,001
Incertitudinea standard: u( e X ) = s( e X ) = = 0,000 60
3

S12.14 Bugetul de incertitudine (eX av)
M rimea Estima ia Incertitudin Num rul Distribu ia Coeficientul Contribu ia la

ea standard gradelor de de de incertitudine
libertate probabilitate sensibilitate ui(y)
Xi xI u(xi) νef ci
eX 0,001 0,60×10-3 2 normal 1,0 0,60×10-3
δeX 0,0 0,68×10-3 normal 1,0 0,68×10-3
eX av 0,001 10 0,91×10-3

Din cauza num rului mic de grade efective de libertate al incertitudinii
standard asociate eroarea relativ medie a indica iei, factorul de acoperire
standard trebuie s fie modificat conform Tabelului E1
U = k×u(eX av) = 2,28×0,91×10-3 ≅ 2 × 10-3

Eroarea relativ medie a indica iei contorului de ap determinat la un debit
de 2500 l/h este de 0,001 ± 0,002.

m surare standard înmul it cu factorul de acoperire k = 2,28, care, pentru o
distribu ie t cu νef = 10 grade efective de libertate, corespunde unei
probabilit i de acoperire de aproximativ 95 %.
S13 ETALONAREA UNUI CALIBRU ETALON DE TIP INEL CU DIAMETRUL

NOMINAL DE 90 mm
S13.1 Se etaloneaz un calibru etalon de tip inel, din o el, cu diametrul interior
nominal Dx = 90 mm, aplicând procedura descris în EAL-G29. Se folosesc
un comparator de lungimi de tip Abbe i un inel calibrat din o el al c rui
diametru interior nominal (Ds = 40 mm) difer semnificativ de cel al inelului
supus etalon rii. În acest caz, atât comparatorul de lungimi cât i inelul
calibrat din o el au rolul de etaloane de lucru. Inelele sunt prinse cu grij , pe
rând pe o mas cu 4 grade de libertate, care include toate elementele de
pozi ionare pentru alinierea pieselor de încercare. Contactul cu inelele se
realizeaz în câteva puncte diametral opuse, cu ajutorul a dou bra e în
form de C, fixate pe suport i, respectiv, pe axul de m surare. Bra ele în
form de C sunt prev zute cu vârfuri de contact sferice. For a de m surare
este generat de c tre o greutate de tensionare, care asigur o for
constant cu valoarea nominal de 1,5 N pe tot domeniul de m surare. Axul
de m surare este conectat rigid la capul de m sur al unei rigle gradate din
o el cu rezolu ia de 0,1 m. Rigla gradat a comparatorului a fost verificat

periodic pentru a se încadra în specifica iile fabricantului în ce prive te

eroarea maxim tolerat .
Temperatura ambiant este monitorizat pentru a men ine condi iile de

mediu specificate în procedura de etalonare. Temperatura în volumul de
lucru al comparatorului este men inut la 20 ºC în limitele de ±0,5 K. Se
acord aten ie men inerii temperaturii monitorizate a inelelor i a riglei
gradate pe toat durata etalon rii.
S13.2 Diametrul dX inelului supus etalon rii la temperatura de referin t0 = 20 ºC

se ob ine din rela ia:
dX = dS + l + δli + δlT + δlP + δlE + δlA (S13.1)
unde:
dS - diametrul inelului calibrat de referin la temperatura de referin ,
l - diferen a observat în deplasarea axului de m surare atunci când
vârfurile de contact ating suprafa a interioar a inelelor în dou
puncte diametral opuse,
δli - corec ia pentru erorile de indica ie ale comparatorului,
δlT - corec ia datorit efectelor temperaturii asupra inelului supus
etalon rii, a inelului calibrat i a riglei gradate a comparatorului,
δlP - corec ia datorit nealinierii coaxiale a capetelor de m surare fa de
axa de m surare,
δlE - corec ia datorit diferen elor de deformare elastic dintre inelul
supus etalon rii i inelul calibrat de referin ,
δlA - corec ia datorit diferen ei dintre erorile Abbe ale comparatorului
atunci când se m soar inelul supus etalon rii i inelul calibrat de
referin .
S13.3 Etalonul de lucru (dS)

Diametrul interior al inelului calibrat utilizat ca etalon de lucru împreun cu
incertitudinea de m surare extins asociat este dat în certificatul de
etalonare ca fiind 40,0007 mm ± 0,2 µm (factor de acoperire k = 2).
S13.4 Comparatorul (δli)

Corec iile datorit erorilor de indica ie ale riglei gradate au fost determinate
de fabricant i stocate electronic în prealabil. Orice alte erori reziduale sunt
în limitele specifica iilor fabricantului de ± (0,3 m + 1,5×10-6×⋅li) unde li este
lungimea indicat . Specifica iile sunt confirmate prin verific ri periodice.
Pentru diferen a existent DX – DS = 50 mm erorile reziduale necunoscute
se estimeaz a fi între limitele ± (0,375) µm.

S13.5 Corec iile de temperatur (δlT)

Pe toat durata m sur rii, se acord aten ie men inerii inelului supus
etalon rii, inelului calibrat i riglei gradate a comparatorului la temperatura
monitorizat . Pe baza m sur rilor anterioare i a experien ei generale de
lucru cu sistemul de m surare, se poate considera c abaterile de la
temperatura ambiant ale temperaturilor inelului supus etalon rii, a inelului
calibrat i a riglei gradate a comparatorului se încadreaz între ±0,2 K.
Temperatura ambiant din înc perea în care se fac m sur rile se
estimeaz totu i a fi In limitele de ±0,5 K. Cunoa terea m sur rii este, deci,
cel mai bine descris de abaterea temperaturii ambiante fa de
temperatura de referin i abaterile temperaturilor inelului supus etalon rii,
inelului calibrat i riglei gradate a comparatorului fa de temperatura
ambiant . Corec ia δlT datorit influen elor de temperatur este determinat
din modelul:
δlT = (DS × (αS - αR) – DX × (αX - αX)) × tA +

(S13.2)
+DS × αS × δtS - DX × αX × δtX – (DS – DX) × αR × δtR
unde:
DX, DS - diametrele nominale ale inelului supus etalon rii i inelului

calibrat de referin ,
αX, αS, αR - coeficien ii de dilatare liniar ai inelului supus etalon rii,
inelului calibrat de referin i riglei gradate a comparatorului,
t = tA – t0 - abaterile temperaturii ambiante ale înc perii în care se fac
m sur rile de la temperatura de referin t0 = 20 ºC,
δtX, δtS, δtR - abaterile temperaturilor inelului supus etalon rii, inelului
calibrat de referin i riglei gradate a comparatorului de la
temperatura ambiant .
Cum mediile statistice ale celor patru diferen e de temperatur care intr în
ecua ia (S13.2) sunt zero, forma linearizat uzual nu va include efecte ale
incertitudinii de m surare asociate cu valorile celor trei coeficien i de dilatare
liniar . A a cum s-a ar tat în sec iunea S4.13, trebuie s fie folosit forma
nelinear pentru a determina incertitudinea standard asociat cu cei patru
termeni produs:
δlTA = (DS × (αS - αR) – DX × (αX - αX)) × tA

δlTS = DS × αS × δtS
(S13.3)
δlTX = DX × αX × δtX
δlTR = (DS – DX) × αR × δtR
Pe baza certificatului de etalonare al inelului calibrat, a datelor furnizate de

fabricant despre inelul supus etalon rii i a riglei gradate a comparatorului,
coeficien ii de dilatare termic liniar se presupune c au valori în intervalul
(11,5 ± 1,0) 10-6 K-1. Folosind aceast valoare i limitele de varia ie a

temperaturii stabilite la început, incertitudinile standard asociate cu cei patru

termeni produs sunt u(δlTA) = 0,12 m, u(δlTS) = 0,053 m, u(δlTX) = 0,12 m
i u(δlTR) = 0,066 m. Incertitudinea standard asociat cu corec iile
combinate de temperatur se determin pe baza acestor valori cu ajutorul
urm torului sub-buget de incertitudine:

XI xI u(xi) ci ui(y)
δlTA 0,0 m 0,012 m - 1,0 0,012 m
δlTS 0,0 m 0,053 m - 1,0 0,053 m
δlTX 0,0 m 0,12 m - 1,0 0,12 m
δlTR 0,0 m 0,066 m - 1,0 0,066 m
δlT 0,0 m 0,15 m
S13.6 Corec ia de coaxialitate (δlP)

Abaterea de la coaxialitate cu axa de m surare a celor dou vârfuri de
contact sferice se presupune a fi în limitele de ±20 µm. Pe baza ecua iilor
date în nota matematic (S13.13), corec ia datorit ne-coaxialit ii posibile i
incertitudinea de m surare standard asociat este dat de
1 1
δl P = 2 × 2
+ 2 × u 2 (δc ) (S13.4)
D X DS
16 1 1
u 2 (δl P ) = × 2
+ 2 × u 4 (δc ) (S13.5)
5 D X DS
Aici δc este distan a mic de la coarda de m surare la centrul inelului.

Valorile care rezult pentru corec ie i incertitudinea de m surare standard
sunt δlP ≅ -0,004 m i u(δlP) ≅ 0,0065 m. A a dup cum se poate observa
din bugetul de incertitudine (S13.10), aceste valori sunt cu dou ordine de
m rime mai mici decât celelalte contribu ii la incertitudine, a a încât
influen a acestora nu este necesar s fie luat în considerare în condi iile de
m surare considerate.
S13.7 Corec ia datorit deform rii elastice (δlE)

Deformarea elastic a inelului care trebuie etalonat sau a inelului calibrat de
referin nu se determin în cadrul m sur rii curente. Totu i, din experien a
anterioar , efectele determinate de deform rile elastice se estimeaz a fi în
limitele de ± 0,03 µm.

S13.8 Corec ia datorit erorii Abbe (δlA)

În cadrul actualului experiment nu se determin valorile pe care le au erorile
Abbe ale comparatorului. Totu i, pe baza experien ei i a datelor de la
verific rile periodice ale comparatorului, efectele datorate erorilor Abbe se
estimeaz a fi în limitele ± 0,02 µm.
S13.9 M sur rile ( l)

S-au f cut urm toarele observ ri ale diametrului interior al inelului
necunoscut i cel al inelului calibrat:
Nr. Obiect Observarea M surandul

1 Inel calibrat 0 Diametrul în direc ia nominal a
de referin în aceast etap , planului de simetrie ortogonal fa
indica ia de axa cilindrului
comparatorului
este adus la
zero
2 Inel supus 49,99935 mm Diametrul în direc ia nominal a
etalon rii planului de simetrie ortogonal fa
de axa cilindrului
3 Inel supus 49,99911 mm Diametrul în planul de simetrie
etalon rii ortogonal fa de axa cilindrului
rotit în jurul axei cu +1 mm pe
circumferin fa de direc ia
nominal
4 Inel supus 49,99972 mm Diametrul în planul de simetrie
etalon rii ortogonal fa de axa cilindrului
rotit în jurul axei cu -1 pe
circumferin fa de direc ia
nominal .
5 Inel supus 49,99954 mm Diametrul în direc ia nominal , în
etalon rii planul translatat cu 1 mm în sus,
paralel cu planul de simetrie
ortogonal fa de axa cilindrului
6 Inel supus 49,99996 mm Diametrul în direc ia nominal , în
etalon rii planul translatat cu 1 mm în jos,
paralel cu planul de simetrie
ortogonal fa de axa cilindrului
Observ rile pot fi împ r ite în dou grupe: observ rile diametrului inelului
calibrat (observarea nr. 1) care este folosit pentru aducerea indica iei
comparatorului la zero i observarea diametrului inelului supus etalon rii
(observ rile nr. 2 pân la nr. 6) care dau diferen a între diametre:

Media aritmetic : ∆l = 49,999 54 mm
Abaterea standard a unei singure observ ri: s( l) = 0,33 m

s( ∆l )
Abaterea standard a mediei: s( ∆l ) = = 0,15 m
5
Abaterea standard a unei singure observ ri s( l) = 0,18 m ia în

considerare efectele datorate abaterilor inelului care se etaloneaz , precum
i cele datorate repetabilit ii comparatorului. Pentru a ob ine incertitudinea
de m surare standard asociat mediei diferen ei observate dintre diametre,
trebuie s se ia în considerare i incertitudinea rezultat din aducerea la
zero a indica iei comparatorului. Aceasta se deduce din estima ia global 1 a
abaterii standard sp(0) = 0,25 m, ob inut într-o m surare anterioar ,
efectuat în acelea i condi ii de m surare. Incertitudinea de m surare
standard rezultant ce trebuie asociat cu diferen a de diametru observat
este:
u( ∆l ) = s 2 ( ∆l ) + s p2 (0) = 0,30 m
S13.10 Bugetul de incertitudine (dX)

XI xI u(xi) ci ui(y)
dS 40,000 7 mm 0,10 m normal 1,0 0,10 m
l 49,999 55 mm 0,30 m normal 1,0 0,30 m
δlI 0,0 mm 0,22 m rectangular 1,0 0,22 m
δlT 0,0 mm 0,15 m normal 1,0 0,15 m
δlP 0,000 004 mm 0,0065 m rectangular 1,0 0,0065 m
δlE 0,0 mm 0,018 m rectangular 1,0 0,018 m
δlA 0,0 mm 0,012 m rectangular 1,0 0,012 m
dX 90,000 25 mm 0,433 m

U = k × u(dX) = 2 × 0,433 m ≅ 0,9 m
1
În limba Englez pooled estimate (Nota trad.)


Diametrul calibrului de tip inel este (90,000 3 ± 0,000 9) mm.

m surare standard înmul it cu factorul de acoperire k = 2, care, pentru o
distribu ie normal , corespunde unei probabilit i de acoperire de
aproximativ 95%.
S13.13 Not matematic referitoare la non-coaxialitate

Cum nu este posibil s se realizeze o ajustare exact a inelelor fa de axa
de m surare a comparatorului, m rimea care se determin în cadrul
m sur rii este o coard a inelului respectiv din proximitatea diametrului.
Lungimea d’ a acestei coarde, care este obiect al observ rii în cadrul
experimentului, este dependent de diametrul inelului d conform rela iei:
1
d ' = d × cos(δϕ ) ≅ d × 1 − (δϕ )2 (S13.6)
2
unde δ este unghiul mic care completeaz la π/2 jum tatea unghiului la
centru al coardei. Pe de alt parte, acest unghi depinde de mica distan δc
dintre coard i centrul inelului conform rela iei:
1 1
δc = × d × sin(δϕ ) ≅ × d × δϕ (S13.7)
2 2
astfel încât ecua ia (S13.6) poate fi re-scris în forma:
(δc )2
d' ≅ d − 2 (S13.8)
D
în care diametrul d al inelului din raport a fost înlocuit cu diametrul s u

nominal D deoarece num r torul frac iei este deja o cantitate mic . Cea mai
bun estima ie a diametrului se ob ine considerând media statistic
(valoarea a teptat ) ca fiind:
u 2 (δc )
d = d' + 2 (S13.9)
D
Aici s-a luat în considerare faptul c distan a mic δc are media statistic
zero. Trebuie de asemenea s se re in faptul c semnifica iile pe care le au
d, d’ i δc în ecua ia (S13.8) i în ecua ia (S13.9) nu sunt identice; în timp
ce, în ecua ia (S13.8), aceste simboluri reprezint m rimi care nu sunt exact
cunoscute sau variabile aleatoare, în ecua ia (S13.9), acestea semnific
mediile statistice ale acestor m rimi. Cum varian a unei variabile aleatoare
este egal cu media statistic a p tratului abaterii sale de la valoarea mediei
statistice respective, p tratul incertitudinii de m surare standard ce trebuie
asociat diametrului inelului este, conform ecua iei (S13.8),

u 4 (δc )
u 2 (d ) = u 2 (d ' ) + 4 × (α − 1) (S13.10)
D2
în care
m4 (δc )
α= (S13.11)
m22 (δc )
este raportul dintre momentul centrat de ordinul 4 i p tratul momentului

centrat de ordinul 2 al distan ei mici δc. Acest raport depinde de distribu ia
presupus pentru δc. Acesta are valoarea α = 9 / 5 dac se presupune c
δc este distribuit rectangular, astfel c , în acest caz, incertitudinea de
m surare standard ce trebuie asociat diametrului este dat de expresia
16 u 4 (δc )
u 2 (d ) = u 2 (d ' ) + × (S13.12)
5 D2

Exprim Incert Etalonar 0 Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exprim Incert Etalonar 0 Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referin a de

Decembrie 1999 Pagina 1 din 85

Traducerea din limba Englez : Ionel Urdea Marcus

Decembrie 1999 Pagina 2 din 85

Decembrie 1999 Pagina 3 din 85

Decembrie 1999 Pagina 4 din 85

1.2 Tratarea din acest document este în conformitate cu Ghidul pentru

Exemple rezolvate, ilustrând aplicarea metodei descrise aici în cazul unor

Decembrie 1999 Pagina 5 din 85

2.2 Incertitudinea de m surare este un parametru, asociat rezultatului unei

(a) m rimile ale c ror estima ii i incertitudini asociate sunt determinate

Decembrie 1999 Pagina 6 din 85

pentru m rimile de influen , cum ar fi temperatura ambiant ,

(b) m rimi ale c ror estima ii i incertitudini asociate sunt introduse în

2.5 O estima ie a m surandului Y, estima ia de ie ire notat cu y, se ob ine din

3 EVALUAREA INCERTITUDINII DE M SURARE A ESTIMA IILOR DE

3.1 Considera ii Generale

Decembrie 1999 Pagina 7 din 85

3.2 Evaluarea de Tip A a incertitudinii standard

3.2.1 Evaluarea de Tip A a incertitudinii standard poate fi aplicat atunci când au

3.2.2 S presupunem c m rimea de intrare m surat în mod repetat Xi este

Incertitudinea m sur rii asociat cu estima ia q se evalueaz în conformitate

(a) O estima ie a varian ei distribu iei de probabilitate aplicabile este

R d cina p trat (pozitiv ) a acesteia este denumit abatere

Decembrie 1999 Pagina 8 din 85

3.3 Evaluarea incertitudinii standard de Tip B

3.3.1 Evaluarea incertitudinii standard de Tip B este evaluarea incertitudinii asociate

3.3.2 Utilizarea corect a informa iei disponibile pentru evaluarea de Tip B a

Decembrie 1999 Pagina 9 din 85

echivoce. Dac astfel de date nu sunt disponibile, incertitudinea trebuie

(b) Atunci când se poate asuma o distribu ie de probabilitate pentru

(c) Dac pot fi estimate numai limitele superioar i inferioar a+ i a−

4 CALCULUL INCERTITUDINII STANDARD A ESTIMA IEI DE IE IRE

Decembrie 1999 Pagina 10 din 85

inclu i termeni de ordin superior în ecua ia (4.1). Pentru o tratare a

M rimea ui(y) (i = 1, 2, …, N) este contribu ia la incertitudinea standard

4.2 Coeficientul de sensibilitate ci descrie m sura în care estima ia de ie ire y

4.4 Dac func ia de modelare f este o sum sau o diferen a m rimilor de

în care coeficientul de sensibilitate este egal cu pi i ecua ia (4.1) devine

4.5 Dac func ia de modelare f este un produs sau un raport al m rimilor de

Decembrie 1999 Pagina 11 din 85

În acest caz, coeficien ii de sensibilitate sunt egali cu piy/xi i, dac se

4.7 Covarian a asociat cu estima iile celor dou m rimi Xi i Xk poate fi

(a) m rimile de intrare Xi i Xk sunt independente, de exemplu, deoarece

(b) oricare dintre cele dou m rimi de intrare Xi i Xk poate fi considerat

4.8 Analiza incertitudinii unei m sur ri — numit uneori buget de incertitudine al

Decembrie 1999 Pagina 12 din 85

specifice cel pu in estima ia xi, incertitudinea de m surare standard asociat

Tabelul 4.1: Structura unui aranjament ordonat al m rimilor, estima iilor,

M rimea Estima ia Incertitudinea Coeficientul de Contribu ia la

5 INCERTITUDINEA DE M SURARE EXTINS

5.1 În cadrul EAL s-a decis ca laboratoarele de etalon ri acreditate de c tre

5.2 Ipoteza unei distribu ii normale nu poate fi u or confirmat experimental

Decembrie 1999 Pagina 13 din 85

poate presupune, cu un grad înalt de aproximare, c distribu ia m rimii de

5.5 Chiar dac se poate presupune o distribu ie normal , se poate întâmpla ca

6 DECLARAREA INCERTITUDINII DE M SURARE ÎN CERTIFICATELE DE

6.1 În certificatele de etalonare trebuie sa fie înscris rezultatul complet al

Incertitudinea de m surare extins declarat reprezint incertitudinea de

Decembrie 1999 Pagina 14 din 85

Incertitudinea de m surare extins declarat reprezint incertitudinea

7 PROCEDURA PAS CU PAS PENTRU CALCULUL INCERTITUDINII DE

(a) Exprima i în termeni matematici dependen a m surandului (m rimea