Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Calaculatoare, Informatica si Microelectronica
Catedra Microelectronica si Ingineria Biomedicala

Raport
Lucrare de laborator Nr.1

Disciplina: Circuite analogice si de conversie

Tema: Cercetarea configuratiei de cercetare a

amplificatorului operational.

A efectuat: str.gr.MN-111,Batiri Mihail

A verificat: lect. asistent, Luchita Mihail

Chisinau 2013
Scopul lucrării:

Studierea standului de laborator. Studierea compensarii tensiunii de offset a amplificatorului

operational, conectarilor amplificatorului operational: inversoare, neinversoare si diferentiala.

Notiuni teoretice:
Un AO integrat este un circuit integrat monolitic care conţine tranzistoare, diode, rezistoare şi
condensatoare realizând:

Caracteristicile AO
1) O amplificare în tensiune de valoare ridicată : în regiunea liniară de funcţionare: A0 104
106
2) O impedanţă de intrare foarte mare : Z in 106 1015

3) O impedanţă de ieşire foarte mică : Z ieş 102 103

4) O bandă de trecere începând din curent continuu şi cuprinsă uzual între 0Hz 106 Hz

 Un raport semnal zgomot foarte bun în procesul de amplificare

6) Sensibilitate deosebită la intrare : 108 106 Vef

Simbolul AO cu principalele borne de conexiune

IN- -intrarea inversoare ;

IN+- intrarea neinversoare;
E - ieşirea;
+Vcc ,bornă alimentare cu tensiune pozitivă;
- Vcc , bornă de alimentare cu tensiune negativă.

Circuite pe bază pentru AO

Amplificatorul neinversor
Un semnal pozitiv aplicat la intrare produce o tensiune de ieşire pozitivă. Există o rezistenţă de
reacţie R f conectată între ieşire şi intrarea inversoare care asigură o reacţie negativă cu efect de
reducere a amplificării.

Fig.2 a) Schema electrică a AO neinversor;

b) Schema echivalentă pentru AO ideal neinversor.
 Factorul de amplificare este egal:

Vizualizarea unei amplificari pe baza AO neinversor:

Amplificatorul inversor

Un semnal pozitiv aplicat la intrare produce o tensiune de ieşire pozitivă. Există o rezistenţă de
reacţie R f conectată între ieşire şi intrarea inversoare care asigură o reacţie negativă cu efect de
reducere a amplificării.

Fig.3 a) Schema electrică a AO inversor;

b) Schema echivalentă a AO inversor ideal.

Factorul de amplificare este egal:

Vizualizarea unei amplificari pe baza AO inversor:

Amplificatorul diferential

In acest caz semnalele de intrare sunt aplicate la amble intrari. Numele de “diferenţial” provine de
la faptul că circuitul amplifică diferenţa tensiunilor aplicate la intrări. Pe scurt, acest circuit este
capabil să combine semnalele u1 si u2 pentru a da la ieşire un semnal de forma:

Fig.4 Schema electrică a AO diferential

Factorul de amplificare este egal:

Tensiunea de offset este diferenţa de tensiune dintre intrări pentru a obţine la ieşire 0V. Ideal,
offsetul este zero, dar în realitate, acesta diferă nu numai de la un tip la altul, dar şi în cadrul
aceluiaşi tip de operaţional. Din moment ce offsetul diferă de la un exemplar la altul, din cauza
variaţiei procesului tehnologic, înseamnă că producătorul nu poate decît să dea o valoare maximă a
offsetului care se poate întîlni la acest tip. Unele amplificatoare operaţionale au 2 pini de reglaj al
offsetului. Între aceştia se pune un potenţiometru, iar cursorul lui se leagă la linia de alimentare
negativă. De aici se poate regla fin offsetul pînă la o valoare cît mai apropiată de zero. Acest reglaj
este necesar doar în anumite aplicaţii speciale, pe cînd de cele mai multe ori offsetul nu contează.

Curentul de offset este diferenţa de curent tras între cele două intrări. De asemenea, în general
are o valoare foarte mică şi se poate neglija.

Driftul curentului şi tensiunii de offset se manifestă ca o deplasare a acestor valori odată cu

modificarea temperaturii.
Mersul lucrarii:

1) Calculam tensiunea de offset si o reducem la “0”.

2) Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia inversoare si in acelasi timp

modificam valoare rezistentei de intrare si de reactie.Datele se introduce in tabela 1.

3) Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia neinversoare si in acelasi timp

modificam valoare rezistentei de intrare si de reactie. Datele se introduce in tabela 2.

4) Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia de integrare si in acelasi timp

modificam valoare rezistentei de intrare si de reactie. Datele se introduce in tabela 3.

Schema electrica pentru calculul si compensarii tensiunii de offset

a) b)

Fig. 5 a)Etajul de intrare al amplificatorului K140YД7

b)Configuratia neinversoare a amplificatorului operational

1)Calculul tensiunii de offset:

a)Masuram

Ui= 18mV
! Analiza se efectuiaza pentru configuratia neinversoare:

b) Formulele de lucru

R2
K u=1+
R1
Ui
U offset =
Ku

c) Calculele
100 k
K u=1+ =1+10=11
20 k

18∗10−3 V
U offset = =1,66 mV
11

2)Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia inversoare

Schema electrica a configuratiei inversaore

Tabela 1
R2=10k R2=100k
R1,k 10 20 50 100 50 10 200
0
Uin,V 1 1 1 1 2 2 2
Uout, - - - - - - -
V 1,2 0,6 0,2 0,1 3,8 2,4 1,0
9 5 3 7
Ku.t 1 0,5 0,2 0,1 2 1 0,5
Ku.p 1,2 0,6 0,2 0,1 1,9 1,2 0,5
9 5 3 3
Calculul facatoruli de amplificare(Ku.t) teoretic:

R2
K u=
R1

Exemplu de calcul:

R2 10 k
K u= = =0,5
R1 20 k

Calculul facatoruli de amplificare(Ku.p) practic:

U out
K u=
U¿

Exemplu de calcul:

U out 0,6
K u= = =0,6
U¿ 1

3)Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia neinversoare

Schema electrica a configuratiei neinversoar

Tabela 2
R2=10k R2=100k
R1,k 10 20 50 100 50 100 200
Uin,V 1 1 1 1 2 2 2
Uout, 2,0 1,5 1,2 1,1 5,5 4,0 3,0
V 5 5 3 3 3 5
Ku.t 2 1,5 1,2 1,1 3 2 1,5
Ku.p 2,0 1,5 1,2 1,1 2,7 2,0 1,5
5 5 3 3 5 1 2

Calculul facatoruli de amplificare(Ku.t) teoretic:

R2
K u=1+
R1

Exemplu de calcul:

R2 10 k
K u=1+ =1+ =1+0,5=1,5
R1 20 k

Calculul facatoruli de amplificare(Ku.p) practic:

U out
K u=
U¿

Exemplu de calcul:

U out 1,55
K u= = =1,55
U¿ 1

4)Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia de integrare

Schema electrica a configuratiei deferential

 Tabela 3
R2=100k, R1=100k R2=100k, R1=50k
Uin1 +1 -1 + - -1 + -1 +1
,V 1 1 1
Uin2 +1 -1 - + +1 - -1 +1
,V 1 1 1
Uout 0, - - 2 3, - - 0,
,V 24 0, 2 , 94 3 0, 17
24 , 3 , 08
3 7
Ku 1 1 1 1 2 2 2 2
Uout 0 0 - 2 4 - 0 0
.t 2 4

Calculul facatoruli de amplificare(Ku):

R2
K u=
R1

Exemplu de calcul:

R2 100 k
K u= = =1
R1 100 k

Calculul tensiunea de iesire teoretica(Uout.t):

R2
U out . t= ( U −U ¿ 1)
R1 ¿2

Exemplu de calcul:

R2 100 k
U out . t= ( U ¿2−U ¿ 1) = (−1−( +1 ) )=−2
R1 100 k

Concluzii
In urma efectuarii acestei lucrari de laborator in care am studiat configuratiile de baza a AO am
inteles cum se calculeaza factorul de amplificare la diferita configuratii, deasemenea am inteles ca
la configuatia neinversoare factorul de amplificarea nu poate fi mai mic decit 1. Deasemenea am
inteles ca chiar daca nu aplicam la intrare nici un semnal oricum la iesire vom avea un semnal
aceasta se intimpla din motivul ca AO este alcatuit din elemente semiconductoare la care cu
modificarea temperaturei se genereaza purtatori de sarcina.