Efectele diferentiale ale vinurilor rosii si albe asupra

dezvoltarii aterosclerozei
Marti, 03 Martie 2009 Tatiana Busu
Evaluare articol:  / 22
Evaluare vote com_content
Cel mai slab Cel mai bun 
980 http://w w w .medi

Trombocitele joaca un rol critic in patogeneza aterosclerozei; se

presupune ca anumiti constituenti ai vinurilor rosii sau albe pot inhiba
semnalele BPDGFR si raspunsurile celulare PDGF-dependente in
celulele musculare netede vasculare (VSMC). Se incearca sa se asocieze
valoarea cantitativa a constituentilor si efectele diferentiale a vinurilor
rosii si albe in procedurile specifice performate in timpul producerii
vinurilor.

Constatari principale

Concentratia tuturor vinurilor rosii dependent inhiba fosforilarea tirozinei

ligand-indusa a PDGFR, in aval semnalizand evenimente ca activarea
proteinelor mitogene (MAP), activarea kinaselor (Erk 1/2) si inductia imediata a genelor timpurii
(Egr-1, c-fos), si raspunsurile celulare PDGF-induse, in timp ce toate vinurile albe nu au nici un
efect.

In concentratii atinse dupa consumarea de alcool la oameni, toate vinurile rosii aproape distrug
proliferarea si migrarea VSMC, PDGF-dependenta. Vinurile rosii de asemenea inhiba
fosforilarea PDGFR in tesutul vascular si in celulele musculare netede in arterele coronare.

Analiza cantitativa a tuturor vinurilor testate si a diferitelor mostre colectate la diferite perioade
de timp (zilele 0-16) a fermentatiei zdrobiturii, care este infaptuita doar pentru vinurile rosii, a
dezvaluit ca flavonoizii familiei catechin, care inhiba puternic semnalele PDGFR, sunt extrasi
din semintele si pielea de strugure in timpul acestui proces si astfel se acumuleaza specific in
vinul rosu. Acumularea de flavonoizi coreleaza cu puternica capacitate inhibitorie a vinurilor
rosii asupra semnalului PDGFR. Deasemenea, aceasta procedura poate fi imitata prin incubarea
vinurilor cu seminte de strugure zdrobite. Vinurile albe imbogatite cu flavonoizi deasemenea
inhiba PDGFR la fel de puternic ca vinurile rosii. Dar aceasta imbogatire a vinurilor albe nu are
loc in conditii normale.

Concluzii si importanta

Datele rezumate aduc evidente referitor la constituentii nonalcoolici a vinurilor rosii care se
acumuleaza in timpul fermentatiei si se comporta ca inhibitori puternici a semnalului PDGFR si
a raspunsurior celulare in VSMC, PDGF-dependente. Semnalele initiate de PDGFR joaca un rol
important in dezvoltarea vasculara si patogeneza aterosclerozei. Migrarea si proliferarea VSMC,
PDGF-dependenta, sunt pasi critici in timpul aterosclerozei. Astfel, inhibarea semnalelor
PDGFR de catre flavonoizii vinurilor rosii, ofera o explicare moleculara a fenomenului:
consumarea moderata de vin protejeza de ateroscleroza.

Unele studii epidemiologice au demonstrat ca un consuma moderat de vin este invers legat cu
mortalitatea cardiovasculara. Consumul marit de vin al populatiei franceze este considerat ca o
explicatie a ratei scazute a mortalitatii de boli cardiovasculare in Franta in comparatie cu alte tari
europene. Totusi, aceste studii nu fac diferenta intre vinurile rosii si albe, si mecanismul
molecular ce fundamenteaza aceasta “ipoteza vin-CAD” ramine elusiv.

Analiza vinului a dezvaluit ca vinul rosu contine mult mai multi flavonoizi, in particular catechin
si derivatii sai ca epicatechin si procyanidin B2. Consumarea de vin rosu rezulta intr-un nivel
crescut de catechine, care la nivel cellular inhiba activarea PDGFR, recrutarea moleculelor
semnalante PDGFR-asociate, si raspunsurile VSMC PDGF-dependente. Inhibarea proliferarii si
migrarii, PDGF-indusa a VSMC si posibilelor celule inflamatoare de catre flavonoizii vinurilor
rosii dezbina procesul aterogenic si astfel protejeaza peretele vasului de ateroscleroza.

In conjunctie cu importanta semnalului PDGFR pentru ateroscleroza si biodisponibilitatea

catechinelor la oameni, datele de mai sus subliniaza rolul crucial a flavonoizilor vinurilor rosii
pentru inhibarea tirozin kinaselor ca PDGFR in VSMC si astfel identifica un mecanism
important in felul cum vinul rosu protejeaza de ateroscleroza. Astfel acest studiu ofera o
explicatie moleculara a “Paradoxului Francez”.

Surse:
www.cardiovascres.oxfordjournals.org/cgi/content/abstract/81/4/758
www.fasebj.org/cgi/content/full/16/14/1958