„O, rămâi, rămâi la mine,

Te iubesc atât de mult!

Ale tale doruri toate
Numai eu știu să le-ascult;”
...
Astfel zise lin pădurea,
Bolți asupră-mi clătinând;
Șuieram l-a ei chemare
Ș-am ieșit în câmp râzând.

Astăzi chiar de m-aș întoarce

A-nțelege n-o mai pot...
Unde ești, copilărie,
Cu pădurea ta cu tot?
(fragment O, rămâi, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
Prin nopți tăcute,
Prin lunce mute,
Prin vântul iute,
Aud un glas;
Din nor ce trece,
Din luna rece,
Din visuri sece,
Vad un obraz.
(fragment Prin nopți tăcute, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 La mijloc de codru des
Toate păsările ies,
Din huceag de aluniș,
La voiosul luminiș,
Luminiș de lângă baltă,
Care-n trestia înaltă
Legănându-se din unde,
În adâncu-i se pătrunde
Și de lună și de soare
Și de păsări călătoare,
Și de lună și de stele
Și de zbor de rândurele
Și de chipul dragei mele.

(La mijloc de codru..., Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărătești,
O prea frumoasă fată.

Și era una la părinți

Și mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinți
Și luna între stele.

Din umbra falnicelor bolți

Ea pasul și-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colţ
Luceafărul așteaptă.
(fragment Luceafărul, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
De-aş avea o porumbiță

Cu chip alb de copiliță,

Copiliță blândișoară

Ca o zi de primăvară,

Câtu-ți ține ziulița

I-aș cânta doina, doinița,

I-aș cânta-o-ncetișor,

Șoptind șoapte de amor.

(fragment De-aș avea, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Vezi, rândunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-așează bruma peste vii -
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?
...
Căci tu înseninezi mereu
Viața sufletului meu,
Mai mândră decât orice stea,
Iubita mea, iubita mea!

Târzie toamnă e acum,

Se scutur frunzele pe drum,
Și lanurile sunt pustii...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

(fragment De nu-mi vii?, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 - Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
- De ce nu m-aș legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea crește
Și frunzișul mi-l rărește.

Bate vântul
frunza-n dungă -
Cântăreții mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
(fragment Ce te legeni..., Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Împărat slăvit e codrul,
Neamuri mii îi cresc sub poale,
Toate înflorind din mila
Codrului, Măriei sale.
(fragment Povestea codrului, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Când amintirile-n trecut
Încearcă să mă cheme,
Pe drumul lung și cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme.
(fragment Când amintirile..., Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!
(fragment Somnoroase păsărele..., Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce -
Fie-ți îngerii aproape,
Somnul dulce!
(fragment Somnoroase păsărele..., Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Peste-a nopții feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie -
Noapte bună!
(fragment Somnoroase păsărele, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
(fragment Lacul, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
(fragment La steaua, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireș,
Și ca un înger dintre oameni
În calea vieții mele ieși.

Abia atingi covorul moale,

Mătasa sună sub picior,
Și de la creştet pân-în poale
Plutești ca visul de uşor.
(fragment Atât de fragedă... , Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Și dacă de cu ziuă se-ntâmplă să te văz
Desigur că la noapte un tei o să visez,
Iar dacă de cu ziuă eu întâlnesc un tei
În somnu-mi toată noaptea te uiti în ochii mei.

(fragment Și dacă de cu ziuă... , Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro
 Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Țara mea de glorii, țara mea de dor?
Brațele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ți mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deși moare valul,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.
(fragment Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Mihai Eminescu)

vizitează twinkl.ro