Dragi părinți,

Comenius spunea că pentru fiecare om viața este o școală, de la leagăn

până la mormânt.

Educația este percepută în prezent ca o funcție vitală a societății

contemporane deoarece, prin educație, societatea își perpetuează existența,
transmițând din generație în generație tot ceea ce umanitatea a învățat despre ea
însăși și despre realitate. De la școala contemporană societatea așteaptă astăzi totul:
să transmită tinerilor o cunoaștere acumulată de-a lungul secolelor, să-i ajute să se
adapteze la o realitate în continuă schimbare, să-i pregătească pentru un viitor larg,
imprevizibil.

Educația, factor- cheie în dezvoltarea societății, asigură forța de muncă

calificată pentru toate sectoarele de activitate, favorizează progresul, stimulând
curiozitatea intelectuală, capacitatea de adaptare, creativitatea și inovația. Ea
constituie unul din cele mai puternice instrumente de modelare a viitorului.

Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a descrie aşteptările faţă

de absolvenţii învăţământului gimnazial şi se fundamentează pe cerinţele sociale
exprimate în legi şi în alte documente de politică educaţională, precum şi pe
caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor.

Consider că acest portret, în liniile sale de forţă, nu reprezintă un ideal de

neatins, ci o schiţă posibil de realizat. Învăţătorii şi profesorii sunt cei care pot da
viaţă acestei schiţe. Pentru a depăşi statica portretului, practicienii din învăţământ
au posibilitatea să transpună portretul de pe pânză în trăsăturile absolventului real
al învăţământului gimnazial. Nu am făcut altceva decât să scot la lumină aceste
trăsături, să arăt societăţii cum anume doresc să arate adolescentul de 14-15 ani.
Cunoștințele, abilitățile şi atitudinile vizate de profilul de formare au un caracter
transdisciplinar şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea noului
curriculum.

Disciplina limba și literatura română are propria contribuție în dezvoltarea

profilului de formare a absolventului învățământului gimnazial, văzut ca un nivel
intermediar de deținere a competențelor-cheie. Acesta continuă profilul de formare
a absolventului de clasa a IV-a și deschide poarta către profilul de formare a
absolventului de clasa a X-a.

Învățământul românesc are în vedere următorele competențe-cheie:

1. Comunicare în limba maternă ;

2. Comunicare în limbi străine;

3. Competenţe matematice (A) și competențe de bază în ştiinţe şi tehnologii

(B);

4. Competența digital;

5. A învăța să înveți;

6. Competenţe sociale şi civice;

7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat;

8. Sensibilizare şi exprimare culturală.

Raportându-ne la aceste competențe-cheie, un absolvent de gimnaziu

trebuie: să cunoască și să înțeleagă elementele comune limbii române și altor limbi
moderne, într-o viziune sincronică, să-și exprime punctul de vedere
obiectiv/subiectiv față de textele multimodale cu tematică științifică, să susțină
prezentări folosind mijloace multimedia în scopul convingerii auditoriului, să
realizeze prezentări utilizând imagini/grafice folosind mijloace multimedia, să
integreze informațiile primite de la colegi în textul propriu în scopul autoreglerării
propriei activități, să simuleze situații de comunicare monologată și dialogată
manifestând spirit critic, să-și asculte atent interlocutorii în cadrul lucrului în
echipă, să-și conștientizeze propria poziție de intrare sau de ieșire din dialog, să
identifice informațiile care susțin un punct de vedere , să selecteze informațiile care
contrazic un punct de vedere, să participle la dezbateri privind elementele specifice
culturii naționale și ale altor culturi, să realizeze diferite materiale despre
personalități locale/universal, pe tema ,,Oameni și fapte”.

De aceea consider că disciplina limba și literatura română are un important

rol în formarea adolescentului pentru viață, pentru a răspunde cerințelor unei
societăți în continuă schimbare.