MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Nr. 3110/C/5333/III-5/2017 23 februarie 2018

Doamnei

judecător Gabriela Elena BOGASIU

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Stimată doamnă vicepreședinte,

Urmare adresei dvs. nr. 778 din 14 decembrie 2017, am onoarea să vă

transmit alăturat punctul de vedere formulat de Ministerul Public în problema de

drept care formează obiectul sesizării de recurs în interesul legii formulat de

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, ce formează obiectul dosarului nr.

3402/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece

recursul în interesul legii, cu termen pentru depunerea raportului la 19 martie

2018 şi termen de judecată la 16 aprilie 2018.

Prin recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii

1
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

de Apel Braşov se solicită pronunţarea unei decizii de unificare a jurisprudenţei

asupra problemei de drept vizând: „Stabilirea naturii litigiilor având ca obiect

drepturi bănești (gradația corespunzătoare vechimii în serviciu sau norma de

hrană) solicitate de jandarmii din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi și

pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență – I.S.U., categorii

de personal cu grad militar care nu au încheiate contracte individuale de muncă,

respectiv dacă acestea sunt litigii de contencios administrativ sau litigii de

muncă; stabilirea competenței materiale și funcționale a primei instanțe în

soluționarea acestor litigii, în funcție de aprecierea statutului de cadru militar al

reclamanților, ca fiind supus unui raport de serviciu specific funcționarilor

publici cu statut special, conform art.5 alin.(1) lit.f) din Legea nr.188/1999,

raportat la art.109 din Legea nr.80/1995 sau unui raport atipic de muncă, conform

art.278 alin.2 din Codul muncii”.

Într-o primă opinie s-a apreciat că față de dispozițiile cuprinse în art. 23

din Legea nr.550/2004 privind Jandarmeria Română și art. 5 alin.(l) şi (2), art. 6 din

Legea nr. 80/1995, în exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii si prevederilor

regulamentelor militare, ofițerii, maiștrii militari, subofițerii sunt învestiți cu

exercițiul autorității publice, și astfel, după cum rezultă din întreaga doctrină,

militarii nu sunt salariați, nu au încheiate contracte de muncă, fiind funcționari

publici și ca atare în considerarea prevederilor art. 266 din Codul muncii s-a

concluzionat că litigiul nu reprezintă un conflict de muncă cu privire la executarea

2
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

contractului individual de muncă al reclamanților, ci un litigiu de contencios

administrativ.

În opinia contrară s-a reținut că pentru calificarea naturii juridice a unor

astfel de litigii, având ca obiect principal drepturi bănești, prezintă relevanță

raportul juridic în temeiul căruia sunt prevăzute a fi acordate. Astfel, potrivit art.

23 alin. (3) din Legea nr. 550/2004, privind organizarea si funcționarea

Jandarmeriei Române, cu modificările si completările ulterioare — „cadrelor

militare din Jandarmeria Romană li se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind

Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare", art. 109 din

Legea nr. 80/1995 stabilind că dispozițiile acestei legi se aplică în mod

corespunzător si „ofițerilor, maiștrilor militari şi subofițerilor aparținând

Ministerului Administrației si Internelor si Ministerului Justiției, respectiv

serviciilor de stat specializate în domeniul apărării și siguranței naționale care,

potrivit legii, au în structurile proprii personal militar.

Având în vedere specificul activității, s-a reținut că statutul cadrelor

militare a fost adoptat ca act normativ cu caracter special, care nu se completează

cu dispozițiile din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,

cadrele militare neputând fi calificate drept funcționari publici în sensul art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 188/1999 și ca atare s-a considerat că acestea sunt litigii de muncă.

* *

3
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Apreciez prima opinie jurisprudenţială ca fiind în litera şi spiritul legii,

pentru următoarele considerente:

Conform dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici1, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al

funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi

fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin

lege competenţa altor instanţe.

Doctrina de specialitate2 a calificat raportul de serviciu al funcţionarului

public ca o formă tipică a unui raport juridic de muncă, raport care deşi distinct de

contractul individual de muncă – arhetip al raportului juridic de muncă – nu este

totuşi esenţial diferit de acesta din urmă, întrucât:

Atât raportul juridic de muncă al salariatului, cât şi cel al funcţionarului

public au o natură convenţională, chiar dacă în cazul celui de al doilea, nu se

întocmeşte un înscris denumit contract. Actul de numire al funcţionarului public –

act administrativ – nu produce niciun efect juridic dacă funcţionarul public nu

acceptă numirea deci dacă nu se realizează un acord de voinţă între funcţionarul

public şi autoritatea/instituţia publică. Or, un astfel de acord de voinţe nu

constituie altceva decât un contract nenumit.

1
Publicată în Monitorul Oficial nr. 365/29 iunie 2007;
2
Şerban Beligrădeanu – Consideraţii asupra raportului juridic de muncă al funcţionarilor publici, precum şi în
legătură cu tipologia raporturilor juridice de mună şi cu o viziune monistă asupra obiectului dreptului muncii –
Dreptul nr. 8/2010, pag. 87-112;
4
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Prestarea muncii/activităţii şi salariul/indemnizaţie, soldă, constituie

reciproc obiect, şi respectiv, cauză atât în privinţa contratului individual de

muncă, cât şi în ceea ce priveşte contractul (nenumit) al funcţionarului public.

Executarea contractului individual de muncă, ca şi executarea funcţiei

publice presupun o relaţie de subordonare a persoanei fizice –salariat/funcţionar

public – faţă de angajator/autoritatea, instituţia publică.

Funcţionarii publici, ca şi salariaţii, îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui

program cu o durată normală a timpului de 8 ore pe zi şi 40 ore pe săptămână, au

concediu de odihnă, răspund disciplinar, pot fi delegaţi, detaşaţi şi transferaţi.

Ce îi apropie şi mai mult de statutul salariaţilor, este faptul că funcţionarii

publici au dreptul să se asocieze în sindicate, să exercite dreptul la grevă şi pe cel

de a demisiona, pot să încheie acorduri colective, asemănătoare contractelor

colective de muncă

Pe lângă această summa divisio, literatura de specialitate3 a identificat o

adevărată tipologie a raporturilor juridice de muncă în cadrul căreia se

evidenţiază în primul rând raportul juridic de muncă al salariaţilor, născut din

încheierea contractului individual de muncă şi reglementat de Codul muncii

(Legea nr. 53/2003).

O a doua categorie de raporturi juridie de muncă este cea a funcţionarilor

publici a căror activitate este guvernată de Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici, care reprezintă dreptul comun în materie.

3
Ibidem
5
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Însă, potrivit art. 5 alin.(1) din această lege, pot beneficia de statute

speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul anumitor

servicii publice, precum structurile de specialitate ale Parlamentului,

Administraţiei Prezidenţiale, Consiliului Legislativ, din serviciile diplomatice şi

consulare, din autoritatea vamală, din poliţie şi alte structuri ale Ministerului

Afacerilor Interne ori din alte servicii publice stabilite prin lege.

Aceasta reprezintă categoria funcţionarilor publici cârmuiţi de statute

speciale precum: poliţiştii (Legea nr. 360/2002); funcţionarii publici cu statut

special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (Legea nr. 293/2004),

funcţionarii publici parlamentari (Legea nr. 7/2006), funcţionarii publici din cadrul

Autorităţii Naţionale a Vămilor (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 10/2004),

funcţionarii publici denumiţi manageri publici (Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului nr. 92/2008), funcţionari publici aflaţi sub incidenţa Statutului

personalului silvic (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2000).

În sfârşit, o ultimă categorie de funcţionari publici sunt militarii, având în

vedere dispoziţiile art. 16 alin.(3) din Constituţie, conform cărora, „funcţiile şi

demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate în condiţiile legii, de

persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară”.

Faptul că Statutul cadrelor militare (Legea nr. 80/1995) nu îi denumeşte ca

atare, nu poate constitui un argument logic pentru ca militarii să nu fie consideraţi

funcţionari publici, întrucât nici pentru alte categorii de personal, reglementările

statuare ale acestora nu utilizează termenul de funcţionari publici, cum ar fi

6
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

personalul de specialitate al instanţelor şi parchetelor 4 şi funcţionarii publici ai

Corpului diplomatic şi consular guvernaţi de Legea nr. 269/2003.

În egală măsură, faptul că militarii nu îşi desfăşoară activitatea în baza

unui contract individual de muncă, nu îndreptăţeşte susţinerea aplicării în

privinţa acestora a dispoziţiilor art. 278 alin.(2) din Codul muncii, conform cărora,

prevederile acestui cod se aplică cu titlu de drept comun şi acelor raporturi

juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în

care reglementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este

incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.

În categoria raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract

individual de muncă pot fi incluse, spre exemplu, munca voluntară de interes

public, prestată de bunăvoie şi în mod gratuit, având ca izvor un contract de

voluntariat încheiat între o persoană fizică, voluntarul şi o persoană juridică,

organizaţia gazdă, reglementată de Legea nr. 78/2014; pompierii voluntari civili

care prestează munca conform Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva

incendiilor; munca prestată în baza unui raport juridic civil – contractul de

prestări servicii; activităţile independente reglementate de Ordonanţa de Urgenţă

a Guvernului nr. 44/2008 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi

4
Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de pecialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
de pe lângă acestea;
Prin decizia nr. 14/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr.
853/18.12.2008, s-a reţinut că raporturile de serviciu ale acestui personal se nasc în urma încheierii unui contract de
drept public în cazul căruia libertatea contractuală a părţilor este în mare măsură suplinită de către legiuitor, şi nu a
unui contract individual de muncă, în accepţiunea Codului muncii.
7
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

economice de către persoane fizice autorizate – PFA5; profesiunile liberale – expert

contabil, notar public, avocat, medic, farmacist, etc.

Pe de altă parte, reglementările speciale ale raporturilor de serviciu ale

militarilor sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă reglementate de

Codul muncii.

Este adevărat că militarii – ofiţerii, subofiţerii, maiştri militari – se află şi ei

într-un raport juridic de muncă cu ministerele, autorităţi publice centrale sau

unităţile militare în serviciul cărora se află, întrucât, de exemplu, acordarea unui

grad militar, condiţie sine qua non pentru intrarea în rândul cadrelor militare în

condiţiile prevăzute în statut, este consecinţa fie a cererii persoanei fizice ce tinde

a face parte din acest scop profesional, fie acceptarea unei propuneri a structurii

militare de resort, deci a unui acord de voinţe, a unui contract (nenumit).

Totodată, obiectul şi cauza unui astfel de contract constituie prestarea

muncii, în condiţii de subordonare, respectiv, remunerarea acesteia prin soldă,

denumirea militară a salariului.6

Aşadar, putem spune, fără teama de a greşi, că şi în privinţa militarilor, ca

şi în privinţa oricăror funcţionari publici, în general, suntem în prezenţa unui

raport tipic de muncă.

Un eventual raport atipic de muncă, de care se prevalează susţinătorii

orientării jurisprudenţiale de la punctul II, nu este amintit în nicio lucrare de

5
Conform dispoziţiilor art. 17 alin.1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 în redactarea de până la
modificarea acestuia prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 46/2011, PFA nu putea angaja cu contract de muncă
terţe persoane pentru desfăşurarea activităţii pentru care a fost autorizată [...]
6
Şerban Beligrădeanu – Consideraţii critice asupra diversităţii nejustificate a reglementărilor legale privind
competenţa materială a instanţelor judecătoreşti în domeniul soluţionării conflictelor de muncă – Dreptul nr.
10/2009, pag. 77-103;
8
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

specialitate în materie, singura referire la o formă „atipică” de raport de muncă

este cea privitoare la magistraţi despre care s-a decis că îşi desfăşoară activitatea în

temeiul unui raport de muncă sui generis7.

Dar, ceea ce particularizează în mod fundamental şi de netăgăduit

raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, faţă de raporturile de muncă ale

salariaţilor, rezidă în faptul că funcţionarii publici sunt purtători ai puterii publice,

pe care o exercită în limitele funcţiei lor. Salariaţii, chiar încadraţi la o autoritate

sau instituţie publică, nu dispun de altfel de atribuţii de putere, ei putând fi priviţi

în raport cu atribuţiile pe care le exercită, doar ca simpli prepuşi ai angajatorului

lor.

În acelaşi sens a statuat şi instanţa de unificare a practicii judiciare 8,

arătând că, „între raportul de muncă al funcţionarului public şi raportul de muncă al

salariatului diferenţa specifică rezidă atât în modul în care se naşte raportul juridic în baza

căruia se prestează munca, cât şi în faptul că funcţionarul public este un agent al puterii

publice, în timp ce salariatul nu.

Funcţionarul public este o instituţie a dreptului public, pe când salariatul este o

instituţie a dreptului muncii.

Funcţionarilor publici li se aplică normele speciale cuprinse în Constituţie, în

Legea nr. 188/1999, în alte reglementări de drept administrativ şi doar în completare

7
Prin decizia nr. 14/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, amintită în precedent, s-a arătat că
magistraţii îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis, care are la bază un acord de voinţă –
contract nenumit, de drept public încheiat cu însuşi statul reprezentat de Preşedintele României şi Consiliul Superior
al Magistraturii;
8
Decizia nr. 14/2008 citată supra;
9
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

normele de dreptul muncii, numai în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice

funcţiei publice”.

În scopul stabilirii competenţei materiale procesuale a instanţelor de

contencios administrativ ori a instanţelor specializate în soluţionarea litigiilor şi

conflictelor de muncă în privinţa litigiilor privind executarea raporturilor juridice

de muncă lato sensu ale anumitor categorii socio-profesionale, pentru a determina

apartenenţa la categoria funcţionarului public şi, deci, existenţa unor raporturi de

serviciu specifice funcţiei publice, instanţa supremă, în jurisprudenţa sa de

unificare, a realizat o analiză complexă, pentru a califica raporturile juridice de

muncă aflate în discuţie.

În primul rând, s-a avut în vedere consacrarea normativă a funcţiei

exercitate, calificarea expresă a acesteia şi a persoanelor care o exercită, ca

funcţionari publici, atribuţiile specifice funcţiei exercitate, precum şi încadrarea

în criteriile prevăzute de art. 2 alin. (1) – (3), art. 4 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr.

188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, modificată şi

completată9.

În calificarea unor raporturi juridice deduse judecăţii, ca fiind

raporturi de muncă sui generis, instanţa supremă a observat că prestarea muncii se

realizează în cadrul unor raporturi sociale care, odată reglementate prin norme de

drept, devin, de regulă, raporturi juridice de muncă. Din această categorie fac

parte raporturile de muncă (de serviciu) ale funcţionarilor publici civili sau

9
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, decizia nr. 3 din 12 mai
2014, publicată în Monitorul Oficial , partea I, nr. 445 din 18 mai 2014; decizia nr. 16 din 29 septembrie 2016,
paragraful 51, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 110 din 9 februarie 2017.
10
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

militari, ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari, ale persoanelor care deţin demnităţi

publice, ale magistraţilor şi magistraţilor-asistenţi, ale personalului auxiliar de

specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea,

al membrilor cooperatori10.

În acest context, Înalta Curte a arătat că raporturile juridice de muncă

se pot fundamenta, fie pe un contract individual de muncă, materializat în urma

încheierii, semnării de către părţi, fie se pot desfăşura şi în lipsa acestuia – în

această din urmă categorie fiind incluşi şi cei care constituie o categorie specială

de personal ce îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui

generis, precum magistraţii, situaţia celor care deţin demnităţi publice fiind

asimilată cu a acestora11 şi a examinat elementele specifice acestor raporturi,

subordonarea şi dependenţa economică a celui care prestează munca12.

Odată calificate raporturile juridice în discuţie, ca raporturi juridice

de muncă sui generis, pentru care nu se încheie contracte individuale de muncă,

litigiile în legătură cu acestea au fost atribuite competenţei materiale a instanţelor

de conflicte de muncă în temeiul art. 1 şi art. 278 alin. (2) din Codul muncii, dacă

prin legile speciale care reglementau aceste raporturi nu se prevedea altfel ori

dacă aceste reglementări speciale nu erau complete 13, sub condiţia ca, o atare

aplicare a Codului muncii să nu fie incompatibilă cu specificul raporturilor

10
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, decizia nr. 16 din 29
septembrie 2016, par. 30, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 110 din 9 februarie 2017;
11
Idem, par. 31.
12
Idem, par. 33, 36.
13
Idem, par. 59, 61.
11
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

juridice de muncă respective, acest din urmă aspect fiind examinat în contextul

specific al problemei de drept deduse pentru soluţionare 14.

În acelaşi context împrejurarea că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu,

anumite categorii de personal îndeplinesc funcţii ce implică exerciţiul autorităţii

publice, nu a fost considerată ca determinantă pentru recunoaşterea statutului de

funcţionar public, în condiţiile în care persoanele care aparţineau acestor

categorii îşi desfăşurau activitatea în temeiul unui contract individual de muncă şi

nu îndeplineau o funcţie publică, în sensul prevederilor Legii nr. 188/1999

modificată şi completată.15

De altfel, art.6 lit.a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor

publici, dispune în mod clar că prevederile acestei legi nu se aplică personalului

contractual salariat, acolo menţionat, precum şi altor categorii de personal care nu

exercită prerogative de putere publică, iar persoanele care ocupă aceste funcţii nu

au calitatea de funcţionar public şi li se aplică legislaţia muncii.

Nu mai puţin adevărat este şi faptul că nu toate categoriile de persoane

care desfăşoară o activitate de putere publică au şi statut de funcţionari publici.

Astfel, deşi persoanele care deţin funcţii de demnitate publică ar putea fi,

eventual, considerate drept o varietate de funcţionari publici, civili, totuşi, legal, o

asemenea asimilare nu este posibilă deoarece, pe de o parte, art. 16 alin.(3) din

Constituţie le enumeră distinct, iar pe de altă parte, art.6 lit.e) din Legea nr.

188/1999 exclude de la incidenţa acestei legi „persoanele numite ori alese în funcţii

14
Idem, par. 64.
15
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, decizia nr. 3 din 12
mai 2014, precit;
12
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

de demnitate publică”16, excludere care, însă, nu este menţionată în cazul

militarilor.

Faptul că nici în Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare 17, ca

drept comun, nici în Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea

Jandarmeriei Române18 şi Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea

Corpului Pompierilor Militari19, ca reglementări speciale, nu se menţionează

expres calitatea de funcţionari publici a militarilor, respectiv, a jandarmilor şi

pompierilor militari, aşa cum se menţionează în Legea nr. 360/2002 privind

Statutul poliţistului şi în Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici

din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, nu înseamnă că aceştia nu au o

astfel de calitate, având în vedere următoarele considerente:

Într-o decizie de dată relativ recentă, motivând admiterea excepţiei de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din O.G nr. 121/1998 privind

răspunderea materială a militarilor, Curtea Constituţională a arătat că, militarii

reprezintă o categorie specială de funcţionari publici20.

Conform art.6 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, în

exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor

militare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii

publice, bucurându-se de protecţie potrivit legii penale.

16
Şerban Beligrădeanu – Consideraţii asupra raportului juridic de muncă al funcţionarilor publici, precum şi în
legătură cu tipologia raporturilor juridice de mună şi cu o viziune monistă asupra obiectului dreptului muncii –
Dreptul nr. 8/2010, pag. 87-112
17
Publicată în Monitorul Oficial nr. 155/20.07.1995;
18
Publicată în Monitorul Oficial nr. 1175/13.12.2004;
19
Publicată în Monitorul Oficial nr. 257/23.10.1996;
20
Decizia nr. 34/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 286/15.04.2016, considerentul 26;
13
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Articolul 23 din Legea nr. 550/2004 prevede următoarele:

„(1) Personalul Jandarmeriei Române se compune din personal militar şi personal

contractual.

(2) Personalul militar al Jandarmeriei Române este format din: cadre militare,

elevi ai instituţiilor militare de învăţământ, soldaţi şi gradaţi profesionişti, militari în

termen şi militari cu termen redus.

(3) Cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispoziţiile Legii nr.

80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Gradaţilor şi soldaţilor profesionişti li se aplică Statutul gradaţilor şi

soldaţilor profesionişti, aprobat prin lege.

............................................................................................................................

(6) Personalul contractual este supus reglementărilor din legislaţia muncii, în

măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel”.

La rândul lor, dispozițiile art. 20 din Legea nr. 121/1996 prevăd că

personalul Corpului Pompierilor Militari se compune din militari şi salariaţi civili.

Prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum şi cele ale

regulamentelor militare generale se aplică şi pompierilor militari, în măsura în

care prin prezenta lege, nu se dispune altfel.

În art. 27 alin.1 se prevede că, în realizarea atribuţiilor ce îi revin potrivit

legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exerciţiul

autorităţii publice.

Potrivit art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea,

14
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de

urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi

completările ulterioare, personalul serviciilor publice comunitare pentru situaţii

de urgenţă, al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă 21 şi al unităţilor

şi instituţiilor subordonate acestuia trebuie să îndeplinească cerinţele de calificare

potrivit standardelor de pregătire şi ocupaţionale pentru profesiile respective şi să

participe la programele specifice de formare profesională continuă.

Alin. (2) şi (3) al aceluiaşi articol arată că, în cadrul serviciilor publice

comunitare, al Inspectoratului şi al unităţilor subordonate acestuia funcţionează

structuri specializate încadrate cu ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, militari

angajaţi pe bază de contract, militari în termen cu termen redus şi personal civil.

Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se aplică prevederile Legii nr.

80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările

ulterioare.

Art. 16 din acelaşi act normativ arată că, personalul serviciilor publice

comunitare profesioniste, al Inspectoratului, al unităţilor şi instituţiilor

subordonate acestuia se compune din :

a) ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri de protecţie civilă, pompieri şi

specialişti;

b) funcţionari publici calificaţi în specialităţile necesare îndeplinirii

atribuţiilor specifice;

21
Denumirile instituţiilor au fost modificate prin art. I pct. 18 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2004;
15
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

c) personal contractual operativ de execuţie, atestat în meseriile de

protecţie civilă, pompieri şi alte specialişti;

d) personal contractual auxiliar.

În art. 17 din aceeaşi ordonanţă se arată că: „Selecţionarea, pregătirea,

încadrarea, numirea, evaluarea, promovarea, recompensarea, sancţionarea, transferul şi

încetarea raporturilor de muncă ale personalului serviciilor de urgenţă profesioniste se

realizează potrivit reglementărilor specifice fiecărei categorii de personal”, iar art.

18 din ordonanţă arată că personalul serviciilor publice comunitare profesioniste

şi al Inspectoratului cu atribuţii de îndrumare, control şi constatare a respectării

legii privind protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor, precum şi de

intervenţie, desemnat potrivit legii, este învestit pe timpul îndeplinirii serviciului,

cu exerciţiul autorităţii publice.

Demn de menţionat este faptul că în niciunul dintre aceste acte normative,

în conferirea atributului de putere publică a exercitării activităţii de jandarm sau

de pompier militar, nu se face disticţie între activităţile operative sau de altă

natură, cum ar fi cele administrative, aşa cum se precizează în alte legi de

organizare şi funcţionare a unor servicii ale statului care utilizează personal

militar22.

22
De pildă, conform dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de
Protecţie şi Pază, modificată şi completată, personalul Serviciului de Protecţie şi Pază se compune din personal
militar şi salariaţi civili, iar pe timpul îndeplinirii atribuţiilor, personalul operativ este învestit cu exerciţiul autorităţii
publice.
Art. 27 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, modificată şi
completată, prevede că personalul Serviciului Român de Informaţii, se compune din cadre militare permanente şi
salariaţi civili, care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative, iar conform art. 35, cadrele din sectoarele
operative sunt funcţionari publici care îndeplinesc atribuţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat
16
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Însă, acest element de specificitate al activităţii nu atrage el însuşi, în mod

singular, atribuirea, în favoarea persoanei care o desfăşoară, a statutului de

funcţionar public, în lipsa încadrării sale într-o funcţie publică civilă sau militară

şi în condiţiile în care raporturile de muncă s-au derulat prin încheierea unui

contract individual de muncă23.

Pe de altă parte, art. 5 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici recunoaşte posibilitatea de a beneficia de statute speciale

anumitor categorii de funcţionari publici în diverse domenii de activitate printre

care, la litera f) se menţionează poliţia şi alte structuri ale Ministerului Afacerilor

Interne.

În aplicarea acestor dispoziţii, a fost adoptat doar Statutul poliţistului prin

Legea nr. 360/2002 pentru restul structurilor din Ministerul Afacerilor Interne, în

care se încadrează jandarmii sau pompierii, nefiind adoptate, până în prezent,

statute speciale în care să se prevadă expres calitatea acestora de funcţionari

publici.

În literatura de specialitate24 a fost semnalată tendinţa exagerată de a se

recurge la reglementări speciale pentru diferite categorii de funcţionari publici şi

de a se „sparge” astfel corpul funcţionarilor publici într-o multitudine de

„subcorpuri” care includ funcţionari publici cu statute speciale.25

23
Mutatis mutandis, decizia nr. 3 din 12 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul
competent să judece recursul în interesul legii , precit;
24
Verginia Vedinaş – Consideraţii referitoare la raportul dintre Statutul funcţionarilor publici şi statutele speciale
aplicabile unorcategorii de funcţionari publici – Dreptul nr. 4/2007, pag. 141-150;
25
Exemplificăm prin Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar; Legea nr. 269/2003 privind
Statutul Corpului diplomatic şi consular; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 10/2004 privind Statutul personalului
vamal;
17
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Dacă pentru anumite categorii de funcţionari publici este neîndoielnică

necesitatea de a se adopta reglementări speciale, având în vedere particularităţile

în ceea ce priveşte cariera, gradele profesionale, drepturile şi obligaţiile,

răspunderea, naşterea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu - cazul

poliţiştilor, al personalului vamal, al personalului diplomatic şi consular – pentru

restul categoriilor, nu există particularităţi atât de pregnante care să justifice

adoptarea de legi organice diferite prin care, de fapt, s-ar prelua în mare măsură

dispoziţiile din legea cadru privind Statutul funcţionarilor publici.

Autoarea citată a învederat totodată necesitatea regândirii soluţiei de

tehnică legislativă, în sensul adoptării unui Cod al funcţionarului public care să

cuprindă într-un singur corp structurat în mai multe părţi, statutul general,

statutele speciale şi codul deontologic al funcţionarului public, arătând că în felul

acesta legislaţia ar avea o anumită unitate şi coerenţă şi s-ar evita reglementările

prin care se derogă, într-un mod nepermis, de la elementele care dau identitate

instituţiei funcţionarului public.

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul că deşi soldaţii şi gradaţii

voluntari sunt în mod evident incluşi în ierarhia militară, aceştia sunt salariaţi,

având un contract de muncă de tip particular.

Astfel, conform art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind Statutul soldaţilor şi

gradaţilor voluntari26: „(1) Soldaţii şi gradaţii profesionişti constituie un corp distinct de

personal militar, recrutat pe bază de voluntariat şi situat la baza ierarhiei militare.

26
Publicată în Monitorul oficial nr. 868/24.10.2006;
18
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

(2) Soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt angajaţi pe baza unui contract în

funcţii prevăzute în acest scop în statele de organizare a unităţilor militare, pe o perioadă

determinată, în funcţie de nivelul de pregătire, starea de sănătate şi aptitudinile acestora

pentru îndeplinirea îndatoririlor militare”.

Faţă de terminologia diferită utilizată de legiuitor în actele normative

anterior menţionate, se poate observa că relaţia dintre noţiunile de „personal

militar” şi „cadru militar” este una ca de la întreg la parte. Astfel, în categoria mai

largă, a personalului militar, sunt incluşi nu numai cadrele militare – „militari

profesionişti” (ofiţerii, maiştri militari şi subofiţerii), categorie prevăzută de art.5

din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, ci şi soldaţii şi gradaţii

profesionişti care constituie un corp distinct de personal militar, dar ale căror

raporturi juridice de muncă se desfăşoară în baza unui contract individual de

muncă.

Această abordare dihotomică există pe parcursul întregii activităţi, fiind

determinată de temeiul diferit al raporturilor juridice de muncă ale celor două

categorii de personal militar (cadre militare cărora li se aplică Legea nr. 80/1995,

modificată şi completată, pe de o parte, şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, cărora li

se aplică Legea nr. 384/2006, modificată şi completată).

În acest sens, art. 52 din Regulamentul disciplinei militare aprobat prin

Ordinul nr. 64/2013 al Ministerului Apărării Naţionale 27, indică la lit.e), pe lângă

sancţiunile disciplinare de la lit. a)-d), comune cu cele aplicabile cadrelor militare

supuse Legii nr. 80/1995 (avertisment, mustrare scrisă, retrogradare din funcţie,

27
Publicat în Monitorul Oficial nr. 399 bis din 3.07.2013;
19
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

amânarea promovării în grad pe o perioadă de la 1 la 2 ani) şi o sancţiune specifică

aplicabilă doar personalului militar reglementat de Legea nr. 384/2006, constând

în desfacerea disciplinară a contractului (de muncă), identică sancţiunii prevăzută

de art. 248 alin.(1) lit.e) din Codul muncii.

Doar personalul militar care are şi statutul de cadru militar şi căruia îi sunt

aplicabile prevederile Legii nr. 80/1995, modificată şi completată, are statutul de

funcţionar public, astfel încât litigiile privind raporturile de serviciu, deci şi cele

privitoare la plata unor drepturi de natură salarială aparţin competenţei

instanţelor de contencios administrativ, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1996,

modificată şi completată, întrucât, pe baza definiţiei din art.2 alin. (2) teza I din

Legea nr. 188/1999, potrivit căreia funcţionarul public este o persoană numită, în

condiţiile legii, într-o funcţie publică şi a prevederilor art. 1, art. 4-6 din Legea nr.

80/1995, cadrele militare - ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, indiferent de

apartenenţa instituţională (Ministerul Apărării Naţionale, Jandarmeria Română,

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţile subordonate) sunt

persoane numite într-o funcţie publică, deci o varietate a funcţionarilor publici,

iar prevederile Legii nr. 188/1999 le sunt aplicabile, cu titlu de reglementare

generală, în lipsa unor prevederi exprese, derogatorii din statutele speciale 28

28
În acelaşi sens, Ş. Beligrădeanu – Consideraţii critice asupra diversităţii nejustificate a reglementărilor legale
privind competenţa materială a instanţelor judecătoreşti în domeniul soluţionării conflictelor de muncă”, precit;
Al. Ţiclea – „Tratat de dreptul muncii. Legislaţie, Doctrină. Jurisprudenţă”, Ediţia a IX-a, actualizată, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p.27; Ş. Beligrădeanu, „Consideraţii asupra raportului juridic de muncă al
funcţionarilor publici, precum şi în legătură cu tipologia raporturilor juridice de muncă şi cu o viziune monistă
asupra dreptului muncii”, Revista Română de Drept Privat nr. 3/2010, p.32; L. Georgescu, A. Cioriciu Ştefănescu, B.
Vlad, „Dreptul public al muncii”, AL. Ţiclea (coord.), Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009, p. 65-66; I. Tr.
Ştefănescu, „Tratat teoretic şi practic de dreptul muncii”, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2017, p.23;
20
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Dimpotrivă, conflictele de muncă ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari aflaţi

în serviciul unităţilor militare în temeiul contractului reglementat de Legea nr.

384/2006 sunt de competenţa jurisdicţiei muncii de drept comun 29, de vreme ce

acest personal militar este angajat pe baza unui contract individual de muncă (pe

durată determinată) având o serie de particularităţi determinate de calitatea de

militar profesionist a celor care prestează munca, esenţial fiind că raportul juridic

de muncă în cauză are un izvor contractual.30

În final se observă că, pentru asigurarea unei rezerve de cadre pentru

Armata Română şi pentru acoperirea deficitului de personal din cadrul acesteia,

dar şi pentru domeniile de ordine publică şi siguranţă naţională, a fost adoptată

Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari 31, iar prin Ordinul nr.

139/2017 al Ministerului Afacerilor Interne32 au fost aprobate Normele

metodologice de aplicare în Ministerul Afacerilor Interne a prevederilor Legii nr.

270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari.

Potrivit art.2 din lege, rezerviştii voluntari pot proveni din rândul

rezerviştilor propriu-zişi, dar şi din cetăţeni care nu au îndeplinit serviciul militar

activ şi care optează pentru îndeplinirea serviciului militar în rezervă în calitate de

rezervist voluntar.

Art. 20 stipulează că Ministerul Apărării Naţionale (respectiv Ministerul

Afacerilor Interne pentru componentele de jandarmi, pompieri, poliţie, poliţie de frontieră

29
Şerban Beligrădeanu – Consideraţii critice asupra diversităţii nejustificate a reglementărilor legale privind
competenţa materială a instanţelor judecătoreşti în domeniul soluţionării conflictelor de muncă”, precit;
30
I. Tr. Ştefănescu, op. cit, p.37;
31
Publicată în Monitorul Oficial nr.846 din 13.11.2015;
32
Publicat în Monitorul Oficial nr. 921 din 23.11.2017;
21
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

etc.- n.ns) poate încheia contracte cu rezerviştii proveniţi din rândul cadrelor

militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti care au încetat raporturile de serviciu

cu aceste instituţii şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.12 alin.(1).

În sfârşit, în privinţa statutului militarilor profesionişti care, la încetarea

raporturilor de serviciu şi trecerea în rezervă, pot deveni rezervişti voluntari în

sensul Legii nr. 270/2015, art. 37 îi denumeşte în mod expres „funcţionari publici cu

statut special”33, astfel încât, se poate considera că prin această reglementare,

controversa asupra statutului militarilor, indiferent de armă, a fost în cele din

urmă lămurită.

* *

Faţă de cele expuse, apreciez că, în interpretarea art. 23 alin. (3) din Legea nr.

550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, modificată şi

completată, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului

Pompierilor Militari, modificată şi completată, art. 15 alin. (2) şi (3) , art. 16 şi art. 17 din

Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, rap. la art. 2 alin. (2) teza I şi

art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată,

modificată şi completată şi art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor

militare, modificată şi completată, sunt de competenţa instanţelor de contencios

33
Art. 37 din Legea nr. 270/2015 prevede că: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cetăţenii români
care îndeplinesc serviciul militar activ în una dintre formele prevăzute de lege, precum şi funcţionarii publici cu
statut special din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, la încetarea
raporturilor de serviciu, în situaţia în care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. f), îşi pot exprima, în
scris, opţiunea de a încheia contract în calitate de rezervist voluntar, în condiţiile legii”.
22
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

administrativ litigiile având ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din cadrul

Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi pompierii din cadrul Inspectoratului General

pentru Situaţii de Urgenţă, personal militar având statutul de cadre militare (ofiţeri,

maiştri militari şi subofiţeri) care nu au încheiate contracte individuale de muncă ci îşi

desfăşoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcţionarilor publici cu

statut special.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 517 din Codul de procedură civilă,

solicit admiterea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere

al Curţii de Apel Braşov şi pronunţarea unei hotărâri prin care să se asigure

interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

PROCUROR GENERAL

AUGUSTIN LAZĂR

23
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro