Di.P nr.

73
18.09.2020

Deputat în Parlamentul
Republicii Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

str. Alexandru Lăpuşneanu nr. 28, Chişinău MD 2004,Republica Moldova

Ref. sesizarea nr. 143a

CERERE
privind suspendarea actului legislativ contestat

Prin prezenta PLÂNGĂU Dinu deputat în Parlamentul Republicii Moldova, semnatarul

sesizării înregistrată sub nr.143a la data de 01/09/2020 privind exercitarea controlului de
constituționalitate în privința: Legii nr. 67 din 21/05/2020 pentru modificarea articolului III
din Legea nr. 193/2019 pentru modificarea unor acte legislative, prin prisma prevederilor art.
1, alin. (3), art. 6, art. 23, art.116 alin. (1), art. 123 din Constituție, în temeiul prevederilor art.
71 din Codul Jurisdicției Constituționale, formulezi prezenta cerere, prin care solicit:

 Admiterea cererii privind suspendarea acțiunii actului legislativ contestat;

 Suspendarea acțiunii Legii nr. 67 din 21.05.2020 pentru modificarea
articolului III din Legea nr. 193/2019 pentru modificarea unor acte
legislative până la soluționarea în fond a sesizării nr.143a din 01.09.2020;

În motivarea prezentei cereri, invocăm următoarele circumstanțe de fapt și de drept:

1. Potrivit prevederilor art. 71 din Codul Jurisdicției Constituționale, acțiunea actelor supuse
controlului constituționalității, în speță a Legii nr. 67 din 21/05/2020, sesizate în modul
corespunzător la Curtea Constituțională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite
la alin.(2) poate fi suspendată până la soluționarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii
sau hotărâri definitive.

2. După cum rezultă din motivarea sesizării înregistrate sub nr. 143a, acuzațiile de
neconstituționalitate se referă la intervenția ilegală a Legislativului în autoadministrarea
judecătorească, făcând uz de tehnici legislative defectuoase, în frauda principiului
colaborării puterilor în stat, având inter alia drept finalitate uzurparea independenței
puterii judecătorești, (cap. B, §57-79).
3. Or, acuzațiile aduse în sesizare cu ocazia exercitării puterii de stat de către Legislativ în
frauda principiilor fundamentale ale statalității consfințite de Constituției afectează
Republica Moldova, MD-2004, Chişinău info@parlament.md
Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 105 www.parlament.md
 caracterul democratic al statului, separarea și colaborarea puterilor în stat, independența
justiție în calitatea sa de condiție sine qua non a democrației constituționale și garanție a
respectului drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, (cap. C, §83-97).
4. Reieșind din acuzațiile de violare a Constituției aduse Legislativului cu ocazia adoptării
Legii nr. 67, efectele Legi contestate afectează domenii extrem de sensibile cum ar fi
caracteristicile democratice ale statului, independența puterii judecătorești,
constituționalitatea exercitării puterii de stat, modul de exercitare a puterii de stat conform
principiului separării și colaborării puterilor în stat, încrederea societății în justiție și
certitudinea cetățeanului de a-și avea drepturile sale constituționale garantate de o justiție
independentă, certitudine la care este îndreptățit de a miza în cadrul unui stat democratic,
conform standardelor de echitate în sensul art. 6§1 din Convenție definit de CtEDO.
5. Astfel, domeniile la care se referiră acțiunea Legii nr. 67 și în care ilegal s-a intervenit prin
efectul actului legislativ contestat, în conformitate cu prevederile art. art. 71 alin. (2), lit.
"a", "b", "c" ,"d" din Codul Jurisdicției Constituționale, constituie temei legal de a solicita
suspendarea actului contestat.
6. În cadrul unei democrații constituționale, puterea de stat nu se exercită de o manieră
arbitrară, în frauda regulilor constituționale de colaborare și separarea a puterilor de stat și
a principiilor de organizare a puterilor în stat.
7. Or, în speță justiția în calitatea sa de putere de stat potrivit standardelor constituționale
de echitate a justiției, însușite în temeiul prevederilor art. 4 din Constituție, este în măsură
să garanteze de o manieră eficientă drepturile și libertățile omului, doar cu condiția unei
independențe instituționale, independență care trebuie menținută atât în esență cât și în
aparență.
8. Din considerente expuse supra, susținem că în speță sunt întrunite condițiile în care
potrivit prevederilor art. 71 din Codul Jurisdicției Constituționale dispunem de dreptul
legal de a interveni cu o cerere de suspendare a actului legislativ, constituționalitatea căruia
este contestat și în acest sens, cererea formulată urmează a fi reținută ca fiind admisibilă.

Necesitatea suspendării Legii nr. 67

9. În justificarea necesității suspendării Legii nr. 67, constituționalitatea căreia este
contestată, invocăm un interes general determinat de necesitatea evitării unor consecințe
negative iminente și iremediabile cu referire la imaginea justiției, încrederea societății în
justiție și în constituționalitatea actului de guvernarea, percepția internațională a nivelului
de democrație, parcursului european și încrederea partenerilor de dezvoltare în stabilitatea
democrației, consecvența și ireversibilitatea cursului strategic spre integrare europeană,
asumat inter alia în calitate de obiectiv "strategic" de dezvoltare a statului (§69, §126, §127,
§163 HCC nr.24 din 09/10/2014).
10. După cum s-a indicat în sesizare, (§90-94) în domeniul justiției "aparențele" sunt decisive,
justiția trebuie să inspire deplină încredere, având obligația de a exclude orice dubii în
acest sens, motiv din care intervenția arbitrară a Legislativului în autoadministrarea
sistemului judecătoresc cu ocazia desemnării unui membru al CSM, în locul adunării
generale a judecătorilor, afectează imediat și iremediabil atât aparențele de independență a
CSM cât și și principiile constituționale de exercitare a puterii de stat.
11. Or, actele de autoadministrare judecătorească, exercitate de către un CSM independență
căruia este compromisă prin intervenția arbitrară a Legislativului, nu pot fi desființate sau
remediate în cadrul procedurii de declarare a neconstituționalității Legii nr. 67.
12. Astfel, din momentul introducerii de către coaliția parlamentară majoritară a judecătorului
Pahopol Anatolie în componența membrilor CSM cu preluarea imediată de către acesta a
interimatului prin intermediul unei "acrobații legislative", s-au înregistrat cazuri de
promovare în funcție administrative a unor judecători care au provocat acțiuni de protest și
critici dure atât la nivel național cât și din partea partenerilor de dezvoltare, fapt atestat de
2
 publicațiile media:
(https://www.jurnaltv.md/news/716d7c543b9c8861/membrii-partidelor-de-
opozitie-au-protestat-la-csm.html, declarația lui Peter Michalko,
https://www.facebook.com/peter.michalko1), acțiuni care compromit de o manieră
iremediabilă percepția democrației.
13. De asemenea, în interiorul CSM, acțiunile arbitrare ale președintelui Pahopol Anatolie,
introdus de Legislativ în CSM contrar principiilor constituționale de organizare a justiției,
de modificare unilaterală a ordinii de zi, întreruperea arbitrară a ședințelor CSM au
provocat acțiuni de protest chiar și în interiorul CSM, (din partea membrilor CSM din
rândul reprezentanților societății civile) fapta probat prin declarații publice
(https://sputnik.md/society/20200818/31338071/Un-judector-CSM-a-parasit-
sedinta-in-semn-de-protest-Iata-motivul.html, https://www.realitatea.md/un-
membru-csm-nu-a-participat-la-sedinta-de-astazi-in-semn-de-protest--dupa-
ce-s-a-abrobat-examinarea-unei-noi-agende--fara-a-fi-finisata-cea-din-28-
iulie_113701.html, https://unimedia.info/ro/news/a3a8ff59451c5bfb/doc-
cinci-membri-csm-au-adresat-o-scrisoare-deschisa-presedintelui-igor-dodon-
reclamand-ilegalitati-comise-in-csm.html?fbclid=IwAR1q5D-
Uvo8_esrhTPgkTQJWh8ZyRyS489ue2pwjvdQgc_aesojs2ceHz_k,
https://unimedia.info/ro/news/a3a8ff59451c5bfb/doc-cinci-membri-csm-au-
adresat-o-scrisoare-deschisa-presedintelui-igor-dodon-reclamand-ilegalitati-
comise-in-csm.html).

14. La moment, CSM în privința componenței căreia planează suspiciuni obiectiv justificate de
neconstituționalitate, continuă de a desfășurarea concursuri de promovare în funcții a
judecătorilor și exercitarea altor atribuții funcționale, acțiuni care compromit iremediabil
"imaginea justiției" încrederea în justiției și stabilitatea democrații.
15. Or, încrederea în justiție, este o condiție esențială pentru exercitarea prerogativelor puterii
judecătorești în condițiile unei democrații autentice, motiv din care solicităm intervenția
Înaltei Curți în temeiul art. 71 din Codul Jurisdicției Constituționale în scopul menținerii
aparențelor de independență a justiției și conservarea situației juridice preexistente
intervenției Legislativului în activitatea CSM, reclamată de autorul sesizării ca fiind una
neconstituțională.
16. În acest sens, atenționăm Înaltei Curții, că recenta promovare în funcție a magistratului
responsabil de anularea alegerilor locale în municipiul Chișinău, dur criticată de
reprezentantul delegației UE, de către un CSM compromis prin intervenții politice
defectuoase, reprezintă un veritabil act de prejudiciere a încrederii societății în justiție, a
imaginii justiției și a statului.
17. Or, promovarea în funcție a magistratului responsabil de "sacrificarea democrație"
motivată politic a fost realizată de către un CSM constituit de puterea politică în interesul
căreia s-a acționat, motiv din care se induce aparența că promovarea în justiție se
realizează pe criterii de loialitate puterii politice și în acest sens bănuială rezonabilă în
frauda interesului justiție necesită a fi eliminată.
18. La examinarea admisibilității suspendării Legii nr. 67 cu titlu de măsură provizorie,
solicitate Înaltei Curți, pledăm pentru aplicarea exigențele regulii triplului test, în sensul
definit de CtEDO: suspendarea cu titlu de intervenție provizorie să fie prevăzută de lege,
protejează un interes legitim, să fie necesară într-o societate democratică. (Unistar
Ventures GmbH contra Moldovei, cererea nr. 21151/04, hotărârea din 09 decembrie
2008; Baroul Partener-A contra Moldovei, cererea nr. 39815/07, hotărîrea din 16 iulie
2009).
19. În acest sens, vă rog să rețineți că intervenția Legislativului în activitatea CSM, reprezintă
în esență o excepție în frauda reglementărilor legale de constituire a CSM instituite de

3
 legislativ cu titlu de lege, aparent în scopul asigurării funcționalității CSM până la
convocarea adunării generale a judecătorilor.
20.Or, intervenția Legislativului în activitatea CSM, realizată în condițiile indicate în sesizare,
nu este justificată de scop și nu urmărește un interes legitim sau interes de utilitate publică,
din motivul că la momentul intervenție CSM era o instituție funcțională și derogările în
frauda Constituției nu erau necesare sau utile, cu excepția asigurării dominării CSM de
către Legislativ care avea deja 5 voturi din 11 în cadrul plenului CSM în probleme de
competență constituțională.
21. Per a contrario, suspendarea Legii nr. 67 este solicitată în scopul conservării ordinii
constituționale preexistente și asigurarea menținerii aparențelor de stabilitate a
democrației, aparențele de independență a justiției, conservarea statorniciei echilibrului
constituțional de exercitare a puterii de stat conform principiului separării puterilor în stat.
22. În speță Înalta Curte cu ocazia examinării cererii de suspendare a Legii nr. 67 urmează de a
asigura un just echilibru de proporționalitate dintre interesele deduse judecății și anume
interesul promovat de Legislativ de a suplini în cadrul unui exercițiul evident defectuos de
legiferare componența CSM, până la realizarea unui drept recunoscut prin lege corpului
judecătoresc în locul corpului judecătoresc și interesul promovat de autorul cererii de
suspendare privind asigurarea stabilitatea ordinii constituționale și conformitatea puterii
judecătorești standardelor constituționale în domeniul justiției și excluderea dubiilor în
privința independenței justiției și conformității standardelor democratice a exercițiului
puterii de stat, induse prin Legea nr. 67.
23. Or, în cadrul exercitării controlului de proporționalitate, pledăm pentru acordarea de
prioritate aparențelor de conformitate a reglementărilor naționale standardelor
internaționale în domeniul justiției, stabilității reglementărilor legale și neadmiterea
arbitrară a excepțiilor provizorii "situative" în frauda principiilor constituționale de
exercitare a puterii de stat.
24. În acest sens, intervenția individuală a Legislativului în activitatea CSM, cu ocazia
introducerii judecătorului Pahopol Anatol în componența CSM prin intermediul Legii nr.
67, în frauda principiilor constituționale de exercitare a puterii de stat și statului
constituțional a puterii judecătorești, reprezintă o excepție provizorie de la principiile
constituționale, justificată de circumstanțe și neadmisă de lege.
25. Or, restrângerea acțiunii unor reglementări constituționale se admite doar în cazurile
expres stabilite de Constituție, motiv din care suspendarea Legii nr. 67, reprezintă în esență
suspendarea unui abuz de drept în frauda Constituției până la examinarea în fond a
acuzațiilor de neconstituționalitate, fără a aduce atingere principiilor sau valorilor
constituționale.
26. Suspendarea Legii nr. 67, fără a se aduce atingere ordinii constituționale este justificată de
necesitatea excluderii compromiterii în continuare a activității CSM și apărarea aparențelor
de independență a puterii judecătorești și conformitate justiției standardelor
internaționale aprobate de națiunile civilizate, în calitate de condiție sine qua non de
exercitare a prerogativelor judecătorești.

Dinu PLÂNGĂU,
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova