CONTABILITATE

An 3 ● Nr. 28 ● iulie 2011

L
CAZ PRACTIC
Solu]ii eficiente pentru cele mai presante probleme de contabilitate
A C T U A
Înregistrarea în
Cuprins:
contabilitate a unei facturi
1. Înregistrarea în
Se poate înregistra în contabilitate, pentru a justifica
banii cheltuiţi din casă, o factură de la Metro cu cheltuieli de
contabilitate a unei facturi
protocol pe numele administratorului firmei, plătită cash?
2. Înregistrări contabile
Potrivit pct. 2 din Norma metodologică de întocmire şi în cazul clienţilor incerţi
utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobată prin sau în litigiu
O.M.E.F. nr. 3.512/2008, documentele justificative trebuie să
cuprindă următoarele elemente principale: 3. Curs valutar pentru
– denumirea documentului;
– denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul/adresa
înregistrarea unui transfer
persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul;
– numărul documentului şi data întocmirii acestuia; 4. Ajutor financiar
– menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii nerambursabil pentru PFA
economico-financiare (când este cazul);
– conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când 5. Contract de prestări
este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;
– datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economi-
servicii. Întocmirea
co-financiare efectuate, după caz; facturii
– numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor
care răspund de efectuarea operaţiunii economico-finan- 6. Important de ştiut:
ciare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar pre-
ventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile
Înregistrarea TVA în cazul
respective, după caz; unei achiziţii
– alte elemente menite să asigure consemnarea completă a
operaţiunilor efectuate. 7. Înregistrări contabile
Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabi- pentru reevaluarea unei
litate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în
condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de
clădiri
normele legale în vigoare.
8. Înregistrarea în
Art. 155 alin. (5) lit. f) din Codul fiscal precizează că fac- contabilitate cu obiecte de
tura cuprinde în mod obligatoriu denumirea/numele şi adresa inventar
beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de
înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fis-
cală ale beneficiarului, dacă acesta este o persoană impo-
9.Transferul mijloacelor fixe
zabilă sau o persoană juridică neimpozabilă.
Din coroborarea acestor prevederi rezultă că factura eli-
10. Plata efectuată fără
berată pe numele administratorului nu poate dobândi cali- factură
tatea de document justificativ şi, în consecinţă, nu poate fi
înregistrată în contabilitate.

RENTROP & STRATON 1

CONTABILITATE ACTUAL

Înregistrări contabile în cazul clienţilor

incerţi sau în litigiu

Care sunt înregistrările contabile de ajustare ce trebuie efectuate pentru scoaterea din evidenţă a unui
client declarat în faliment în baza unei hotărâri definitive şi irevocabile? Nu sunt constituite comisioane. Când
trebuie constituite provizioanele, atunci când creanţa este înregistrată la „clienţi incerţi şi în litigiu“?

În conformitate cu punctul 189 din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene şi Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene, creanţele incerte se înre-
gistrează distinct în Contabilitate (contul 4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu’’ sau în conturi analitice ale con-
turilor de creanţe, pentru alte creanţe decât clienţii). De asemenea, atunci când se estimează că o creanţă nu se
va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai
poate recupera. Înregistrarea ajustării pentru depreciere (cont 491 ,,Ajustări pentru deprecierea creanţelor –
clienţi’’ se efectuează în corespondenţă cu un cont de cheltuială (cont 6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind
ajustările pentru deprecierea activelor circulante’’).

Pentru că, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, calculul impozitului pe profit se realizează încă
trimestrial, înregistrarea ajustării ar trebui efectuată la data producerii evenimentului care generează caracterul
incert al creanţei.

La momentul închiderii procedurii falimentului, în baza unei hotărâri definitive şi irevocabile, se va proce-
da la scoaterea din evidenţă a creanţei, în corespondenţă cu contul de cheltuială specific (ct. 654 ,,Pierderi din
creanţe şi debitori diverşi’’) şi totodată se va înregistra anularea ajustării pentru depreciere prin corespondenţă
cu contul de venituri specific (ct. 7814 ,,Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante’’).

Din punct de vedere fiscal, reglementările aplicabile sunt prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Normele metodologice de aplicare a Codului fis-
cal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, conform art. 22 din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul la deducerea provizioanelor constituite
în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabil, care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;

2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a fali-
mentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
3. nu sunt garantate de o altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

În legătură cu scoaterea din evidenţă a creanţelor, în conformitate cu prevederile articolului 21, alineat (2),
litera n) punctul 1 din Codul fiscal, sunt deductibile fiscal pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a cre-
anţelor neîncasate în cazul în care procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecă-
toreşti.

De asemenea, în legătură cu taxa pe valoarea adăugată aferentă, conform art. 138 din Codul fiscal, baza de
impozitare se reduce în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate nu se poate încasa
din cauza falimentului beneficiarului, ajustarea fiind permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecă-
toreşti definitive şi irevocabile de închidere a procedurii falimentului. Pentru aplicarea ajustării, furnizorul va
emite o factură fiscală de stornare a facturilor anterior emise, la care va ataşa hotărârea judecătorească în baza
căreia a efectuat ajustarea.

2 iulie 2011
 CONTABILITATE ACTUAL

Curs valutar pentru înregistrarea unui

transfer
O persoană juridică română şi-a deschis un cont ban- 625 = 542 6.202,5 lei
car în Italia, la banca A, în euro. Nu a fost nevoită să îşi ,,Cheltuieli cu deplasări, ,Avansuri de
deschidă şi sediu permanent. Activitatea societăţii constă detaşări şi transferuri” trezorerie”
în lucrări şi prestări servicii efectuate clienţilor italieni.
Societatea încasează în contul din banca A 1.000 de 3. Comisioane bancare 200 de euro în data de
euro în data de 12.05.2011, 5.000 de euro în data de 25.05.2011:
24.05.2011, plăteşte din acelaşi cont 1.500 euro diurne
luna aprilie 2011 în data de 25.05.201, comisioane ban- 627 = 5124 827 lei
care 200 de euro în data de 25.05.2011 şi transferă o (200 x 4,135)
sumă de 4.000 de euro în contul în euro al societăţii ,,Comisioane bancare” ,,Conturi la bănci
deschis la o bancă din România. La ce curs valutar se în valută”
înregistrează acest transfer de 4.000 de euro în contul din
România? Se calculează diferenţe de curs valutar? 4. Transfer o sumă de 4.000 de euro în contul în euro al
societăţii deschis la o bancă B din România în
Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009, pct. 172. – 25.05 2011:
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi
a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor 581 = 5124 16.540 lei
efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută. Pct. 173. – (1) (4.000 x 4,135)
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se ,,Viramente interne” ,,Conturi la bănci
înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, în valută”
comunicat de Banca Naţională a României, de la data
efectuării operaţiunii. 5124 = 581 16.540 lei
(4.000 x 4.135)
Monografie contabilă: „Conturi la bănci ,,Viramente interne”
în valută”
1. Societatea încasează de la clienţi în contul din
banca A:
Notă:
– 1.000 de euro în data de 12.05.2011 (presupunem
curs BNR în 12 mai 4,21 lei/euro) La transferul dintr-un cont în altul nu se calculează
diferenţe de curs valutar.
5124.A = 4111 4.210 lei
(1.000 x 4,21) La ce curs valutar se înregistrează acest transfer de
,,Conturi la bănci în valută” ,,Clienţi” 4.000 de euro în contul din România? Transferul se înre-
gisterază la cursul BNR de la data efectuării operaţiunii.
– 5.000 de euro în data de 24.05.2011 (presupunem
curs BNR în 24 mai 4,13 lei/euro) Se calculează diferenţe de curs valutar?

5124 = 4111 20.650 lei Lunar, elementele monetare exprimate în valută

(5.000 x 4,13) (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acre-
,,Conturi la bănci în valută” ,,Clienţi” ditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută)
se evaluează utilizând cursul de schimb valutar comuni-
2. Plăteşte din acelaşi cont 1.500 euro diurne luna cat de Banca Naţională a României valabil la sfârşitul
aprilie 2011 în data de 25.05.2011 (presupunem lunii.
curs BNR în 25 mai 4,135 lei/euro): Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavo-
rabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din dife-
542 = 5124 6202,5 lei renţe de curs valutar, după caz.
(1500 x 4,135)
,,Avansuri de trezorerie” ,,Conturi la bănci Astfel, în cazul nostru, la 31.05.2011 (presupunem
în valută” curs BNR 4,275 lei/euro):

RENTROP & STRATON 3

CONTABILITATE ACTUAL

– evaluare disponibilităţi băneşti – Ct. 5124. A: La 31.05.2011 se înregistrează evaluarea soldului în

valută:
Încasări (euro) Plăţi (euro) 300 euro x 4,275 = 1.282,5 lei
1.000 1.500
5.000 200 665 = 5124 8 lei
4.000 (1.282,5 – 1.290,5)
= 6.000 = 5.700 ,,Cheltuieli din diferenţe ,,Conturi la bănci
de curs valutar” în valută”
Sold final: 300 euro
– evaluare disponibilităţi băneşti – Ct. 5124.B:
Încasări (lei) Plăţi (lei) 4.000 euro x 4,275 lei = 17.100 lei
4.210 6.202,5
20.650 827 5124 = 765 560 lei
16.540 (17.100-16.540)
= 24.860 = 23.569,5 ,,Conturi la bănci ,,Venituri din
în valută” diferenţe de curs
Sold final 1.290,5 lei valutar”

Ajutor financiar nerambursabil pentru

PFA
Ajutorul financiar nerambursabil acordat Persoane-
lor Fizice Autorizate din Fondul European pentru Agri-
cultură şi Dezvoltare Rurală în cadrul Măsurii 112
(instalarea tinerilor fermieri) reprezintă venituri ale pe-
rioadei în care se încasează aceste ajutoare şi se iau în
considerare la stabilirea venitului net impozabil al
perioadei?
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de
plată apărute în legătură cu o activitate indepen-
dentă;
f) veniturile înregistrate de casele de marcat cu me-
morie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe
autovehiculele de transport persoane sau bunuri în
regim de taxi.

Conform prevederilor art. 42 lit. r) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi com-
pletările ulterioare, sunt venituri neimpozabile subvenți-
ile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă sub-
venţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Veniturile încasate din fondurile europene neram-
bursabile sunt asimilate subvenţiilor şi li se aplică același
regim de impozitare.
Art. 42 alin. (2) din Codul fiscal defineşte venitul brut
ca fiind:
a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor
în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comer-
ciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o
activitate independentă;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul
afacerii, utilizate într-o activitate independentă,
inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după în-
cetarea definitivă a activităţii, cu excepţia reorga-
nizărilor, cănd se păstrează destinaţia bunurilor;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o
activitate independentă sau de a nu concura cu o
altă persoană;
Astfel, venitul brut cuprinde venituri din vânzarea de
produse şi de mărfuri, venituri din prestarea de servicii şi
executarea de lucrări, venituri din vânzarea sau închirie-
rea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri
obţinute din exercitarea activităţii, precum şi veniturile
din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile
băneşti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi
altele asemenea. În venitul brut se includ şi veniturile
încasate ulterior încetării activităţii independente, pe baza
facturilor emise şi neîncasate până la încetarea activităţii.
În definiţia venitului brut nu este cuprins venitul din
subvenţii sau împrumuturi nerambursabile.
Mai mult, la alin. (3) din acelaşi articol se specifică
faptul că nu sunt cuprinse în venitul brut: aporturile în nu-
merar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute
la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării aces-
teia, sumele primite sub formă de credite bancare sau de
împrumuturi de la persoane fizice sau juridice, sumele
primite ca despăgubiri, sumele sau bunurile primite sub
formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
Prin asimilare cu cele menţionate mai sus putem con-
cluziona că nici fondurile nerambursabile nu constituie
venituri impozabile, fiind sume primite cu titlu gratuit
fără obligaţia rambursării acestora.

4 iulie 2011

Contract de prestări servicii.
Întocmirea facturii
O societate a încheiat un contract de prestări ser-
vicii în Grecia pentru execuţie lucrări construcţii
tubulatură şi structuri, lucrări sudură, în calitate de
subcontractor. Locul prestării şi contractorul –
Grecia. Care este modul de întocmire a facturii, şi
anume operaţie neimpozabilă în România? Se declară
în declaraţia 390, la rubrica TVA ce menţiune se face?
Din informaţiile oferite, reiese că societatea din
România a efectuat o operaţiune de livrare intracomu-
nitară de servicii. Conform descrierii serviciilor, Codul
fiscal precizează la articolul 133 alineatul (4) lit. a) că
locul prestării se consideră a fi ,,locul unde sunt situate
bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate
în legătură cu bunurile imobile, inclusiv serviciile
prestate de experţi şi agenţi imobiliari, de cazare în
sectorul hotelier sau în sectoare cu funcţie similară,
precum tabere de vacanţă sau locuri amenajate pentru
camping, de acordare de drepturi de utilizare a
bunurilor imobile, pentru servicii de pregătire şi coor-
donare a lucrărilor de construcţii, precum serviciile
prestate de arhitecți şi de societăţile care asigură
supravegherea pe şantier”.
În calitate de furnizor al serviciilor intracomu-
nitare, societatea din România are următoarele obli-
gaţii contabile şi fiscale din punctul de vedere al TVA:
– firma trebuie să solicite partenerului din Grecia
codul de înregistrare în scopuri de TVA, valabil,
emis de către autorităţile fiscale din Grecia;
– după primirea codului comunicat de către
partenerul din Grecia (contractorul) trebuie veri-
ficată valabilitatea codului pe site-ul european de
validare a numărului de înregistrare pentru TVA –
VIES.
În situaţia în care partenerul din Grecia este o per-
soană impozabilă din punctul de vedere al TVA, şi
datorită faptului că locul prestării este în Grecia,
impozitarea se va face în Grecia, deci societatea din
România va emite o factură fără TVA.
Valoarea serviciului prestat se va înscrie pe factura
în euro, iar în contabilitate se va înregistra în jurnalul
de vânzări ca echivalent în lei al sumei facturate în
euro, la cursul valutar în vigoare la data emiterii fac-
RENTROP & STRATON
CONTABILITATE ACTUAL
turii. În Jurnalul de vânzări valoarea acestei facturi se
va completa pe coloana de livrări intracomunitare de
bunuri şi servicii scutite de taxă pentru a se asigura
concordanţa dintre jurnalul de TVA şi înregistrarea
efectuată în decontul de TVA pe rd. 3 ,,Livrări de
bunuri sau prestări de servicii pentru care locul
livrării/locul prestării este în afara României (în UE
sau în afara UE), precum şi livrări intracomunitare de
bunuri, scutite cf. art.143 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul
fiscal”.
Operaţiunea de livrare de servicii intracomunitare
se va declara şi în declaraţia 390 ,,Declaraţie recapitu-
lativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomu-
nitare“, în luna în care s-a emis factura către partenerul
din Grecia.
De asemenea, trebuie să existe o concordanţă între
valoarea declarată în decontul de TVA, pe rd. 3 şi suma
declarată în declaraţia 390 pe rd. P – Prestări intraco-
munitare de servicii.
Nedepunerea sau depunerea de astfel de declaraţii
cu sume incorecte ori incomplete se sancţionează – cu
amendă de 2% din suma totală a achiziţi-
ilor/livrărilor/prestărilor de servicii intracomunitare
nedeclarate sau, după caz, din diferenţele nedeclarate
rezultate ca urmare a declaraţiilor incorecte ori incom-
plete.
Amenda se reduce cu 50% în situaţia în care per-
soana impozabilă corectează declaraţia recapitulativă
până la termenul legal de depunere a următoarei
declaraţii recapitulative conform art. 2191 din O.G.
nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, repu-
blicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Nu se sancţionează contravenţional persoanele care
corectează declaraţiile recapitulative până la
împlinirea termenului legal de depunere a acestora. De
asemenea, nu se sancţionează contravențional per-
soanele care, ulterior termenului legal de depunere,
corectează declaraţiile ca urmare a unui fapt neim-
putabil persoanei impozabile.
Totodată, conform art. 1.582 din Codul fiscal,
începând cu 1 august 2010, inclusiv pentru prestările
de servicii intracomunitare, societatea din România
are obligaţia înregistrării în Registrul operatorilor in-
tracomunitari.
5
CONTABILITATE ACTUAL

Important de știut!
Înregistrarea TVA în cazul unei achiziţii

Care este procedura dacă furnizorul din Ungaria facturează cu TVA 25%, deşi ambele persone sunt
plătitoare de TVA în cazul achiziţionării unui album foto?

Factura a fost emisă cu TVA pentru că furnizorul nu a avut dovada transportului şi/sau un cod valabil de
TVA (pe VIES – prin înregistrarea în ROI).
În acest caz, potrivit art. 147 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoana impozabilă sta-
bilită în România poate beneficia de rambursarea TVA achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii
efectuate în alt stat membru, în condiţiile prevăzute în norme.

TVA aferentă se înregistrează în două moduri:

1. se introduce în costul de achiziţie dacă nu se solicită decontarea;

2. se înregistrează pe 461 în aşteptarea decontării (nu se face operaţiunea de taxare inversă).

Această achiziţie nu se înregistrează în D390.

Înregistrări contabile
pentru reevaluarea unei clădiri
O clădire în contabilitate este înregistrată cu va-
loarea de 1.573.000 lei. În anul 2010 a fost făcută
reevaluarea clădirii şi valoarea clădirii a scăzut la
853.000 lei. Ce înregistrări se fac în contabilitate?
Pentru început se calculează valoarea contabilă
netă ca diferenţă dintre valoarea contabilă brută (va-
loarea de intrare în patrimoniu) şi amortizarea con-
tabilă. Apoi se compară rezultatul reevaluării cu
această valoare contabilă netă.
Valoarea contabilă netă = Valoarea de intrare –
Amortizarea fiscală
Presupunem că valoarea contabilă netă este de
1.573.000 lei
6813 = 212 720.000
„Cheltuieli de exploatare „Construcţii”
privind
ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor”
Această formulă contabilă este valabilă doar în
cazul în care nu s-au mai efectuat reevaluări anterioare
asupra clădirii respective, care să fi avut ca efect înre-
gistrarea unui surplus de reevaluare pentru acea
clădire. Dacă s-a înregistrat anterior un surplus de
reevaluare atunci descreşterea actuală faţă de valoarea
contabilă netă va avea ca efect o scădere a rezervei din
reevaluare, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve
şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă
neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

Valoarea justă = 853.000 lei
Valoarea justă este mai mică decât valoarea con-
tabilă netă.
Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere faţă
de valoarea contabilă netă, atunci minusul din reeva-
luare faţă de valoarea contabilă netă se va înregistra în
contul 6813, prin formula contabilă:
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal, cheltu-
ielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor
fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reeva-
luări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora, nu
sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Regulile privind amortizarea se vor aplica
activului respectiv având în vedere valoarea acestu-
ia, determinată în urma reevaluării, începând cu
anul 2011.

6 iulie 2011
 CONTABILITATE ACTUAL

Înregistrarea în contabilitate cu
obiecte de inventar
O societate a achiziţionat imitaţie de piele de la un furnizor pentru confecţionarea unor scaune. Această
imitaţie a fost dată către alt furnizor care confecţionează scaunele. La sfârşit s-a făcut înregistrarea în con-
tabilitate cu obiecte de inventar. Ce înregistrări contabile trebuie făcute, având în vedere că furnizorul care le
confecţionează facturează servicii?

1. Achiziţie materie primă (piele scaune):

% = 401
301 „Furnizori”
,,Materii prime”
4426
,,TVA deductibilă”

2. Înregistrare aviz cu materiale transmise la terţi pentru prelucrare:

351 = 301
,,Materii şi materiale aflate la terţi” ,,Materii prime”

3. Recepţia produselor finite şi înregistrarea producţiei”

345 = 711 (la cost de producţie)
,,Produse finite” ,,Venituri aferente costurilor
stocurilor de producţie”
601 = 301 (materialele consumate)
,,Cheltuieli cu materia primă” ,,Materii prime”
% = 401 (facturarea serviciului)
,,Furnizori”
628
,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”
4426
,,TVA deductibilă”
301 = 351 (materialele rămase şi
,,Materii prime” ,,Materii şi materiale reîntoarse în gestiune)
aflate la terţi”

4. Trecerea produselor în categoria obiectelor de inventar:

321 = 345
,,Materii prime în curs de aprovizionare” ,,Produse finite”

CONTABILITATE L
Publicație editată de: RENTROP & STRATON

Membru fondator al B.R.A.T.

ACTUA
Redactor-șef: Răzvan Tănase
Coordonator: drd. Raymonda Elena Hagiu
Consultanți: drd. Paul Soviani, drd. Monica Julean
Director Divizie Editorială: Răzvan Tănase
Manager Produs: Simona Păun
DTP: Mirela Vasilescu
Corectură: Elvira Panaitescu
Redacția: Bdul Națiunile Unite nr. 4, Gemenii Center,
sector 5, București; Telefon: 021.317.25.81
E-mail: contabilitateactual@rs.ro; Internet: www.rs.ro
Corespondență: Ghișeul extern 3 – O.P. 39,
sector 3, București
Editură recunoscută CNCSIS conform deciziei nr. 284/11.09.2007
Președinte: George Straton
Director General: Florin Cåmpeanu
Director Creație-Producție: Cristina Straton
Director Economic: Mariana Nețoiu
Director Comercial: Mădălina Apostol
© 2011 – RENTROP & STRATON
ISSN: 2066-8104
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, arhi-
vată sau transmisă sub nicio formă și prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electro-
nice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, fără permisiunea \n scris din partea
editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionată
vreunei persoane fizice sau juridice care acționează sau se abține de la acțiuni ca
urmare a citirii materialelor publicate \n această lucrare.

RENTROP & STRATON 7

CONTABILITATE ACTUAL
Transferul mijloacelor fixe
Sunt înregistrate în contabilitate mai multe mijloace
fixe cu valoare mai mică de 1.800 lei, din anii precedenţi.
Se poate face transferul acestor mijloace fixe în obiecte
de inventar şi să fie amortizate total? Cum se face trans-
ferul din mijloc fix în obiect de inventar, iar dacă acel
mijloc fix este amortizat parţial sau integral ce înre-
gistrări contabile trebuie să fie făcute?
Conform pct. 92 din Reglementările contabile con-
forme, aprobate prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009, activele
trebuie să îndeplinească două condiţii pentru a fi consi-
derate active fixe, respectiv să fie deţinute şi utilizate în
producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriate terţilor sau în scopuri administrative
şi să aibă o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Condiţia de valoare la intrarea în patrimoniu (plafonul
minim de 1.800 lei) este doar o condiţie de natură fiscală,
prevăzută la art. 24 alin. (2) din Codul fiscal.
La momentul achiziţiei, societatea nu a optat pentru
includerea lor direct în cheltuielile de exploatare, ci pen-
tru recuperarea contravalorii lor pe seama deducerilor de
amortizare fiscală. Dacă societatea a decis scoaterea lor
din activele imobilizate, iar decizia este susţinută de cau-
ze concrete în cazul celor parţial amortizate, potrivit Legii
nr. 15/1994, art. 21: ,,scoaterea din funcţiune a mij-
loacelor fixe se face cu aprobarea consiliului de adminis-
traţie al agentului economic”. În opinia noastră nu se pot
trece pe obiecte de inventar, ci doar scoase din funcţiune
în baza deciziei şi a procesului-verbal de casare.
Plata efectuată fără factură
Societatea A plăteşte de multe ori cu CARD (POS) şi
nu aduce documentele justificative. Cum trebuie să pro-
cedeze contabilul fiscal şi contabil cu aceste plăţi efectu-
ate, dar la care nu poate obţine facturile?
Bonul fiscal emis de aparatele de marcat fiscale
reprezintă doar document care atestă efectuarea plăţii.
Pentru a putea înregistra în contabilitate cheltuiala plătită
cu bonul fiscal şi a deduce respectiva cheltuială la calcu-
lul impozitului pe profit trebuie să avem un document
justificativ.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în con-
tabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ
numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile
prevăzute de normele legale în vigoare.
În lipsa facturii se pot justifica cheltuielile efectuate
fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a
bunurilor achiziţionate (nota de intrare-recepție), fie cu
alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de
cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele
8 iulie 2011
Trebuie avut în vedere şi art. 24 care spune –
,,Constituie contravenţii la normele privind calcularea şi
înregistrarea amortizării capitalului imobilizat în active
corporale sau necorporale următoarele fapte, dacă nu sunt
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să
fie considerate infracţiuni:
e) modificarea, pe parcursul duratei normale de
funcţionare a mijlocului fix, a duratei şi a regimului de
amortizare, stabilite conform art. 8, 18 și 19.
Monografie contabilă:
– Scoaterea din gestiune a imobilizărilor corporale
integral amortizate:
281 = 21x
,,Amortizări privind
imobolizările corporale”
– Scoaterea din gestiune a imobilizărilor corporale
parţial amortizate:
% = 21x
281
,,Amortizări privind
imobilizările corporale”
6583
,,Cheltuieli privind activele cedate
şi alte operaţii de capital”
Scoaterea din gestiune se face cu proces-verbal de
casare şi decizie cf. Legii nr. 15/1994.
respective fiind aprobate de persoana care autorizează
efectuarea acestor (vezi O.M.F.P. nr. 3.512/2008 privind
documentele financiar-contabile).
În concluzie, numai dacă avem documentele justifica-
tive precizate mai sus putem înregistra în evidenţa con-
tabilă şi deduce la calculul impozitului pe profit cheltuiala
cu bunurile, serviciile, execuţiile de lucrări plătite, în baza
bonului fiscal emis de aparatele de marcat fiscale, cu
numerar sau cu cardul.
În ceea ce priveşte deducerea taxei pe valoarea adău-
gată, aceasta se exercită numai în baza facturii întocmite
conform art. 155 din Codul fiscal sau în cazul achi-
ziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal dacă
sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului
şi numărul de înmatriculare al autovehiculului, având în
vedere şi O.U.G. nr. 34/2009.
CTU028