Pancreatita acuta este considerata a fi rezultatul “evadarii” enzimelor pancreatice activate din celulele acinare in

tesuturile inconjuratoare. Majoritatea cazurilor sunt legate de o afectiune a tractului biliar (un calcul migrat din tractul
biliar, de obicei cu diametrul mai mic de 5mm) sau de ingestia masiva de alcool.
Mecanismul fiziopatogenic nu este cunoscut cu exactitate dar, pot fi implicate edemul sau obstructia ampulei Vater,
care duc la reflux biliar in ductele pancreatice sau uneori poate fi vorba de lezarea directa a celulelor acinare.
Pe langa aceste cauze frecvente de pancreatita acuta exista numeroase alte cauze cum ar fi:
-hipercalcemie
-traumatisme abdominale
- hiperlipemiile (chilomicronemia, hipertrigliceridemia)
- medicamente (sulfonamide, diuretice tiazide)
- vasculite
- infectii virale (oreion)
- pancreatita postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda (CPER) care apare la 5-10 % dintre pacientii care
fac aceasta investigatie.

Caracteristicele esentiale ale pancreatitei acute sunt:

- instalarea brusca a unei dureri epigastrice profunde, adesea iradiata posterior
- greata
- varsaturi
- transpiratii
- slabiciune
- sensibilitate abdominala
- distensie abdominala
- febra
- leucocitoza (cresterea numarului de globule albe)
- hiperamilazemie (cresterea amilazei plasmatice)
- hiperlipazemie (cresterea lipazei serice)
- episoade anterioare similare in istoric, adesea legate de consumul de alcool.
Semne si simptome
Sus

Durerea abdominala epigastrica, cu debut in general brusc, este constanta si severa, exacerbata adesea de mers si
pozitia decliva si ameliorata in pozitie sezanda sau flectata inainte. In general durerea iradiaza posterior insa poate
iradia si in dreapta sau la stanga (durere in “bara”).
Pacientii prezinta greata si varsaturi iar in crizele severe pot prezenta transpiratii, astenie si anxietate. 
Criza poate fi precedata de ingestia recenta de alcool sau de un pranz copios. In unele cazuri pacientul isi aminteste
si afirma ca a mai avut astfel de simptome, dar de intensitate mai mica sau relateaza existenta unor colici biliare in
antecedente.
Abdomenul este sensibil la palpare mai ales in etajul superior dar de cele mai multe ori nu se remarca aparare
musculara, rigiditate sau sensibilitate la decompresie. Ileusul paralitic asociat determina distensie abdominala si
disparitia zgomotelor intestinale. De regula, pacientii prezinta febra (38,5 – 39 grade celsius), tahicardie, hipotensiune,
sunt palizi, iar tegumentele sunt reci si umede. Majoritatea bolnavilor au o usoara tenta icterica. Uneori se palpeaza o
formatiune tumorala la nivelul etajului abdominal superior, reprezentand pancreasul edematiat sau un pseudochist
pancreatic. 
Insuficienta renala acuta (de obicei prerenala) apare uneori in fazele precoce ale pancreatitei acute.
Diagnostic
Sus

In general, pentru aprecierea severitatii pancreatitei acute alcoolice la debut precum si pentru pancreatita datorata
altor cauze sunt aplicate anumite criterii denumite criteriile Ranson.
Se poate afirma pe baza criteriilor Ranson ca evolutia va fi probabil severa si ca vor aparea complicatii de tipul
necrozei pancreatice, daca la internare sunt prezente 3 sau mai multe din urmatoarele criterii:
1. varsta peste 55 de ani
2. glicemie peste 200 mg/dl
3. numarul de leucocite peste 16000/mm
4. LDH seric peste 350 unitati/l
5. GPT peste 250 unitati/l.
In cazul pancreatitei acute internarea intr-o unitate spitaliceasca este obligatorie. Astfel ca, la 48 de ore de la
internare, se considera factori de prognostic nefavorabil urmatoarele modificari de laborator:
- hematocritul scade cu mai mult de 10%
- presiunea arteriala a oxigenului este mai mica de 60 mmHg
- ureea serica creste cu mai mult de 5 mg/dl
- calcemie mai mica de 8 mg/dl
- deficit de baze peste 4 mEq/l
- sechestrare hidrica estimata a fi mai mult de 6 litri.
Investigatii
Sus

Investigatiile de laborator pot evidentia urmatoarele modificari:

- cresterea numarului de leucocite (10000-30000/mm3)
- proteinurie (proteine in urina)
- glicozurie (glucoza in urina)
- cilindrii granulosi in urina
- hiperglicemie (cresterea valorii glicemiei)
- hiperbilirubinemie (cresterea bilirubinei totale)
- cresterea ureei sangvine
- cresterea valorii fosfatazei alcaline
- modificarea testelor de coagulare.
In cazul in care diagnosticul de pancreatita este confirmat si se constata valori mari ale transaminazelor hepatice
(GPT>80ui/l) se poate afirma o posibila cauza biliara.
Investigatiile imagistice recomandate in pancreatita acuta sunt:
- radiografia abdominala simpla
- ecografia abdominala
- tomografia computerizata a abdomenului.
Ecografia abdominala este o metoda neinvaziva, accesibila intr-o unitate spitaliceasca, insa datorita distensiei
abdominale ecografia, fata de tomografia computerizata este o metoda mai putin precisa, dar reprezinta investigatia
de electie daca se suspicioneaza o pancreatita secundara litiazei biliare.
Radiografia abdominala simpla poate identifica calculi biliari, ansa intestinala destinsa (“ansa sentinela”), cel mai
frecvent in hipocondrul stang, atelectazia liniara focala a lobilor pulmonari inferiori, cu sau fara revarsat pleural.
Tomografia computerizata (CT) la nivelul abdomenului poate fi utila pentru evidentierea pancreasului marit, atunci
cand diagnosticul de pancreatita este incert, pentru identificarea pseudochisturilor si pentru diferentiearea
pancreatitei de alte posibile leziuni abdominale de severitate extrema. Efectuata la 3 zile dupa debutul afectiunii
acute, CT cu substanta de contrast are o valoare deosebita pentru identificarea zonelor de necroza pancreatica ce
necesita interventie chirurgicala. Utilizarea substantei de contrast intravenos creste riscul de aparitie a insuficientei
prerenale si trebuie evitata cand valoarea creatininei depaseste 1,5 mg/dl. De asemenea examenul tomografic poate
depista prezenta bulelor de gaz, semn al infectiei cu germeni anaerobi.

Cele mai frecvente complicatii care apar in urma unei pancreatite acute sunt:
- necroza pancreatica aseptica sau septica poate complica evolutia unei pancreatite in aproximativ 10% din cazuri si
este responsabila de cea mai mare parte a deceselor. Pancreatita necrozanta este o forma severa de pancreatita
acuta, identificata de regula prin tomografie computerizata cu substanta de contrast. In cazul in care persista durerea
abdominala, accentuata fiind insotita de febra, leucocitoza marcata si bacteriemie se instituie pancreatita necrozanta
infectata si necesita antibiotice cu spectru larg si adesea debridare chirurgicala
- abcesul pancreatic este un proces supurativ, caracterizat printr-o ascensiune febrila, leucocitoza, sensibilitate locala
la palpare precum si, prin aparitia dupa 2-3 saptamani de evolutie a pancreatitei acute, a unei formatiuni tumorale
epigastrice. Se poate insoti de revarsat pleural stang sau de splenomegalie secundara trombozei venei splenice.
- pseudochisturile pancreatice sunt depistate prin tomografie computerizata in faza acuta a bolii. Acestea sunt colectii
lichidiene incapsulate cu un bogat continut enzimatic (enzime pancreatice). Complicatiile pseudochisturilor includ
infectia, hemoragia, ruptura (ascita pancreatica) si obstruarea unor structuri adiacente. Desi evolutia
pseudochisturilor nu este bine cunoscuta, se pare ca cele cu diametru mai mic de 6 cm se pot resorbi spontan.
- complicatii pulmonare – la pacientii cu forme grave ale bolii pot sa apara atelectazie, revarsat
pleural, pneumonie sisindrom de detresa respiratorie
- insuficienta renala – este de cauza prerenala datorita hipovolemiei secundare sechestrarii lichidiene in patul
pancreatic, precum si ileusului (ce are drept conseciinta acumularea unor cantitati masive de lichide in intestinul
destins).
Alte complicatii ce pot fi intalnite dupa un episod de pancrteatita acuta sunt complicatiile metabolice,
hipomagneziemia si hiperglicemia. Hemoragiile gastrointestinale pot sa apara prin gastrita de stres, ruptura de
pseudoanevrism sau varice gastrice prin tromboza venei splenice.
Aproximativ 10% din cazurile de pancreatita acuta se cronicizeaza. Diabetul zaharat sau insuficienta pancreatica
exocrina se instaleaza rareori dupa un singur episod acut

Tratament

La majoritatea pacientilor pancreatita acuta este o boala usoara care cedeaza spontan in decurs de cateva zile. 
Masurile generale specifice in pancreatita acuta este intreruperea aportului oral de alimente si lichide, repaus la pat
iar la pacientii cu durere moderata si ileus se indica aspiratia nasogastrica.
Analgezicele narcotice sunt de regula recomandate pentru ameliorarea durerii. Se recomanda meperidina, in doze
pana la 100-150 mg de 3-4 ori pe zi. Doza trebuie redusa la pacientii cu disfunctie severa hepatica sau renala.
Alimentatia pe cale orala nu va fi reluata pana in momentul disparitiei durerii si reluarii zgomotelor intestinale.
Initial se inlocuieste volumul de lichide sechestrat in spatiul extraplasmatic prin administrarea de lichide intravenos.
Ulterior cand este posibil se incepe cu administrarea de lichide si se trece treptat la o dieta normala, saraca in
grasimi, glucide in functie de toleranta fiecarui pacient. In cazurile severe se recomanda nutritia parenterala totala si
interzicerea alimentarii orale cel putin 7-10 zile.
In cazul hipocalcemiei se administreaza gluconat de calciu intravenos. Prezenta infectiilor, confirmata prin efectuarea
de culturi din sange, urina, sputa si din lichidul pleural (daca este prezent) necesita terapie antibiotica sustinuta

 leucocitoza;

 hiperbilirubinemie in 15-25% din cazuri;

 hiperglicemie (in forme grave);

 hipocalciemie (in prima zi).

 teste inflamatorii:VSH si proteina C crescuta

cresterea ureei sangvine

- cresterea valorii fosfatazei alcaline