Sunteți pe pagina 1din 28

MANAGEMENTUL DIVERSITĂŢII CULTURALE

- NOTE DE CURS -

CURS 3

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Punctul de plecare al globalizării este
întotdeauna localizat în VEST, iar restul lumii
este absorbită sau încorporată progresiv, mai
mult sau mai puţin pasiv în acel tip de
realitate.

(Bădescu&Mihăilescu, 2011)

Globalizarea accelerată a lumii actuale aduce


nu numai avantaje, despre care ni se
vorbește curent, ci și dezavantaje, despre
care se vobește mai puțin sau deloc.

(Corbeanu, 2014)

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


OBIECTIVE:

 Cunoaşterea teoriilor culturale ale globalizării;

 Cunoaşterea aspectelor generale privind modul de abordare a


noţiunii de cultură;

 Înţelegerea impactului globalizării asupra diversităţii culturale

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Teorii culturale ale globalizării

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


GLOBALIZAREA
INTEGRARE LA NIVEL PLANETAR

Culturală

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


GLOBALIZAREA
Răspândirea la nivel global:

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Teorii culturale ale globalizării:

 Diferenţialismul cultural
 Premisa: existenţa diferenţelor fundamentale între culturi;
 Descriere: se consideră că diferenţele fundamentale dintre culturi
nu pot fi distruse de globalizare sau de alte procese interculturale;
schimbările au loc doar la suprafaţă, dar ceea ce este puternic
înrădăcinat într-o cultură nu variază;
 Consecinţă: rezistenţa culturală la schimbare;

Diversitate culturală?

Culturi închise!

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Exemplu: S. Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor

Criteriu distinctiv: religia

- Civilizaţia vestică: vestul Europei, America de Nord, state derivate din statele
europene (Australia, Noua Zeelandă)
- Civilizaţia ortodoxă: statele ortodoxe
- Civilizaţia Americii Latine (hibrid între Civilizaţia vestică şi populaţia locală -
structuri sociale şi politice distincte de Europa şi SUA)
- Civilizaţia musulmană
- Civilizaţia sinică (China, Coreea, Singapore, Taiwan şi Vietnam)
- Civilizaţia japoneză (sinteză între civilizaţia chineză şi popoarele altaice)
- Civilizaţia Africii subsahariene

Autorul consideră că la baza conflictelor, în viitor, vor sta diferenţele religioase şi


culturale, iar alianţele se vor face în funcţie de proximitatea cultural-religioasă.

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


 Convergenţa culturală
 Premisa: există diferenţe culturale, dar şi fenomene de aculturaţie
 Descriere: globalizarea provoacă o uniformizare la nivel global;
societăţile dominante îşi impun propria cultură (imperialism
cultural), dar în procesul de asimilare au loc unele modificări şi
pentru ele
 Consecinţe: aplatizare, omogenitate, uniformitate
 Observaţie: în management şi marketing putem vorbi de modele
globale - izomorfism organizaţional, ofertă globală (ex. cartea de
credit, lanţuri de magazine şi restaurante etc.).

Diversitate culturală?

Aculturaţie, asimilare

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Ex: Standardizarea managementului

 corpus unitar de reguli şi principii

Direcţii ale standardizării:

 La nivel de Reglementări instituţionale, juridice sau administrative

 Reguli unitare de audit (control, comparaţii)

 Recunoaşterea sau Impunerea eficacităţii unui management

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Ex: Izomorfismul organizaţional: configuraţiile
organizaţionale la Mintzberg

Organizaţii birocratice STANDARDIZARE!

 Organizaţia antreprenorială – simplă, plată


 Organizaţia de tip mașină (birocratică mecanicistă): standardizare,
formalizare
 Organizaţia birocratică profesională: standardizare + profesionişti
 Organizaţia divizionară (diversificată) - sediul central susține o
serie de divizii autonome/semiautonome care iau propriile decizii și
au propriile lor structuri
 Organizaţia inovatoare ("adhocracy") – flexibilitate + experţi
 Organizaţia misionară – misiune, standardizare norme
 Organizaţia politică (ideocratică) - ideologia

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Hibridarea culturală

 Premisa: diferenţele culturale există şi lumea devine din ce în ce


mai pluralistă
 Descriere: procesele globale în contact cu realităţile locale
generează forme hibride noi de cultură
 Consecinţe:

Fragmentare

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Diversitate culturală?

Acceptare, valorizare - NORMALITATE

FLEXIBILITATE
Organizaţii flexibile (metafore post-birocratice, Toffler )
FLEX – ORGANIZAŢII

Organizaţia pulsatilă – adaptare la context


Organizaţia cu „două feţe”– cu două moduri de operare

Organizaţia „comisarilor” – însărcinaţi să controleze/raporteze

Organizaţia „biro-baronească” - birocraţie + aghiotanţi

Organizaţia „sconcşilor” - probleme neclare; emană energii

Organizaţia „auto-start” - proiecte în spaţiul virtual; creativitate

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Cauze ale hibridării: SCENELE (FLUXURILE GLOBALE)

etnice media tehnice financiare de idei

INTERPRETARE
Reacţii de jos
în sus

Redefinire
Subminare

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Ex. standardizare + adaptare (tipologia practicilor MRU)

Modele organizaţionale standardizate


+
Practici locale

GLOCALIZARE

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Perspective privind accepţiunea noţiunii de cultură

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Ce înţelegeţi prin noţiunea de cultură?

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Cultura...

(1) dezvoltarea anumitor facultăţi ale spiritului prin cunoştinţe


achiziţionate care permit dezvoltarea sensului critic, gustului,
judecăţii
(2) ansamblul aspectelor intelectuale proprii unei civilizaţii, unei
naţiuni;
(3) formarea şi dezvoltarea minţii, rafinamentul gustului şi
manierelor câştigat prin această formare;
(4) structurile sociale şi religioase precum şi manifestările
intelectuale şi artistice;
(5) Hugues de Varin: fiecare obiect, fiece gest, orice mediu;
(6) soluţiile găsite de om şi grup problemelor;
(7) ansamblu de fenomene cifrabile, care pot fi cumpărate şi vândute;
(8) domeniu al economiei în care marjele beneficiare sunt foarte mari;
(9) producţia culturală (idei, teorii, opere de artă);
(10) materie primă;

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Cultura... = maniera specifică de a gândi, de a simţi, de a acţiona

FENOMEN COLECTIV !!!

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Perspectiva funcţionalistă
 Cultura – funcţie

Determinism cultural!
© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs
G. Hofstede: cultura = programare mentală ierarhizată

Norme şi valori
(nivel mixt)

Asumţii de bază
(nivel implicit)
Artefacte

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


E. Hall: cultura = comunicare; fapt social total

Partea imergentă,
ascunsă, tăcută
Limbajul nonverbal

Criterii de decodaj:
Partea emergentă, Timpul
a cuvintelor Spaţiul
Contextul cultural

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Fons Trompenaars şi Charles Hampden-Turner :

cultura = ansamblu de universuri care pot fi reconciliate


- răspunsuri găsite de indivizi la problemele cu care
se confruntă

Individualism Colectivism

- aptitudinea de a concepe în acelaşi timp două idei


opuse (RECONCILIEREA VALORILOR)

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Perspectiva antropologiei interpretative
 fenomenele culturale au un aspect arbitrar,
 nu sunt răspunsuri la probleme, ci o percepere simbolică a lumii
 culturile = moduri unice de a da sens lumii (procese active de
construire a sensului)
 Cultura = OBIECT CONSTRUIT
 Cultura = SISTEM PURTĂTOR DE SENS
 Individul nu este determinat în comportamentele şi valorile
sale !
 Individul reacţionează în funcţie de sistemul de sensuri !

 CUM???

 Accent pe fragmentarea culturală!


© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs
Perspectiva funcţionalist-interpretativă, cu caracter instrumental

Cultura este ...


acea entitate supraorganică,

cu evoluţie lentă în condiţii normale,

achiziţionată şi transmisă în special pe baza învăţării tacite,

care oferă un cadru de existenţă şi funcţionare unitar membrilor unui


grup,

mai mult sau mai puţin performant,

dar care poate fi ameliorat în situaţii de contact cultural.


(A. N. Onea)

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


 Întrebări:
 Care sunt teoriile culturale ale globalizării? Dar accepţiunile privind
noţiunea de cultură? Cum vedeţi legatura între teoriile globalizării şi
sensurile diferite ale noţiunii de cultură?
 Care sunt caracteristicile culturii? Cum poate fi ea valorizată în
management?
 Standardizarea managementului este coerentă cu managementul
diversităţii culturale ?
 Care este nivelul posibil de standardizare ?
 De ce se dezvoltă noi modele/tipuri de structuri organizaţionale?
 De ce avem nevoie de practici variate în MRU?
 Cum suntem sprijiniţi în management/MRU de o abordare
funcţionalist-instrumentală a culturii?

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


 Bibliografie selectivă:
 Appadurai, Arjun (1998). Modernity at Large: Cultural Dimensions
of Globalization. Minneapolis: University of Minnesota Press.
 Huntington, S. P. (1998). Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii
mondiale, Antet, Bucureşti.
 Onea, A. N. (2011). Diversitate culturală în management: o
abordare interregională. Editura Universităţii" Alexandru Ioan
Cuza".
 Ritzer, G. (2010). Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi
paradoxurile abundenţei. Bucureşti, Editura Humanitas.
 Zait, D. (2002). Management intercultural. Valorizarea diferentelor
culturale. Editura Economică, Bucureşti.

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs


Vă mulţumesc pentru atenţie!

© Angelica- Nicoleta Neculăesei (2018), Managementul diversităţii culturale. Note de curs

S-ar putea să vă placă și