UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

INDICAȚII METODICE
PENTRU STAGIUL PRACTICIIDE PRODUCŢIE

Chişinău
2018
0
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

DEPARTAMENTUL TEHNOLOGIA PRODUSELOR

ALIMENTARE

TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

INDICAȚII METODICE
PENTRU STAGIUL PRACTICII DE PRODUCŢIE

Chişinău
Editura ,,Tehnica - UTM’’
2018
1
 Indicațiile metodicepentru stagiul de practică de
producţieestedestinat studenţilor programului de studiu0721.2 –
Tehnologia Produselor Alimentare, Facultatea Tehnologia
Alimentelor, cu forma de învăţământ la zi şi cu frecvenţă redusă
care îşi fac stagiul practiciide producţieîn cadrul întreprinderilor
din domeniul alimentar.

Autor: conf. univ.,dr.Liliana Popescu

conf. univ.,dr. Olga Boeştean
conf. univ.,dr. Artur Macari

Recenzent: conf. univ.,dr. Viorica Bulgaru

© U.T.M., 2018

2
 GENERALITĂŢI
Stagiile de practică sunt parte integrantă obligatorie a
procesului educaţional şi se realizează în scopul aprofundării
cunoştinţelor teoretice acumulate de către studenţi pe parcursul
anului/anilor de studii şi formării competenţelor stabilite de Cadrul
Naţional al Calificărilor pe domenii de formare profesională.
Obiectivul fundamental al acestei activităţii este dobândirea de
către studenţi a abilităţilor practice printr-o implicare directă
alături de specialiştii din domeniul specific profesiei.
Competenţe generale dezvoltate în cadrul stagiilor de
practică sunt:
 acumularea de cunoştinţe şi competenţe cuprinse în
activităţile specifice domeniului în care practicanţii îşi desfăşoară
stagiul, prin plasarea lor în situaţii reale de muncă;
 creşterea motivaţiei pentru profesia aleasă, printr-o mai
bună cunoaştere a acesteia în context real de muncă;
 pregătirea practicanţilor pentru încadrarea în câmpul
muncii, prin acumularea de experienţă practică în domeniul vizat;
 formarea de competenţe privind relaţiile interumane în
procesul de muncă (spirit de echipă, abilităţi de comunicare şi
relaţionare, conştientizarea importanţei calităţii muncii).
Stagiile de practică incluse în planul de învăţământ
Tehnologia produselor alimentaresunt obligatorii şi constituie o
condiţie de promovare la anul următor de studii. Rolul deosebit al
stagiilor de practică constă şi în crearea unor condiţii favorabile de
integrare mai rapidă a viitorilor absolvenţi în activitatea practică.
În cadrul programului de studiu Tehnologia produselor
alimentare, sunt planificate treistagii de practică:
 Practica de producţie;
 Practicatehnologică;
3
  Practica de documentare la proiectul de licenţă și
elaborarea proiectului de licență.
În tabelul 1. sunt prezentate informaţiile generale privind
organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică.

Tabelul 1. Informaţii generale privind organizarea şi

desfăşurarea stagiilor de practică
Nr Stagiile de Durata, Numărul
Semestrul
crt practică săptămâni / ore de credite
Practica de 6 săptămâni/
1. 5 6
producţie 180ore
Practica 6 săptămâni/
2. 7 6
tehnologică 180 ore
Practica de
documentare la
proiectul de licenţă 17 săptămâni/
3. 8 25
și elaborarea 750 ore
proiectului de
licență
29 săptămâni /
Total - 37
1110 ore

1. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA STAGIILOR

PRACTICII DE PRODUCŢIE
Stagiul practicii inclus în planul de învăţământ este
obligatoriu şi constituie condiţia de promovare la următorul an de
studiu. Studentul are posibilitatea să opteze între două modalităţi
de efectuare a stagiului de practică individual sau în grup:
a)stagiul individual prevede că identificarea locului de
desfăşurare a practicii este obligaţia studentului;
b)stagiul în grup prevede că responsabilul de practică la
nivel de departament centralizează ofertele de practică ale

4
instituţiilor partenere şi afişează informaţiile pe panourile de
anunţuri ale facultăţii.
Repartizarea studentului la practică se efectuează cu
consimţământul acestuia.
La cerere, activitatea profesională a studentului angajat în
câmpul muncii pe specialitatea/ programul la care îşi face studiile
poate fi considerată ca stagiu de practică în producție cu condiţia
îndeplinirii programului stagiului. Prezentarea raportului cu
rezultatele stagiului de practică este obligatoriu şi în acest caz.
Stagiul de practică al studentului care îşi face studiile la
forma de învățământ cu frecvenţă poate fi echivalat cu perioada de
angajare individuală (confirmată prin certificat de la locul de
muncă) după cum urmează:
a) două luni în timpul semestrelor universitare, când
studenţii se pot angaja prin cumul;
b) patru săptămâni pe perioadele vacanţelor;
c) pe parcursul perioadei de practică din cadrul
calendarului activităţilor didactice.
Studentul de la forma de învățământ cu frecvenţă redusă,
care activează în domeniul corespunzător specialităţii/programului
de studiu, realizează de sine stătător stagiile de practică de
specialitate la întreprinderea unde activează și beneficiază de
consultaţie din partea cadrului didactic responsabil pentru stagiul
de practică respectiv. Acesta este obligat să elaboreze şi să prezinte
Raportul privind stagiul de practică în vederea evaluării, conform
prevederilor planului de învăţământ. Studentul de la învăţământul
cu frecvenţă redusă care activează în alt domeniu decât cel de
studii va fi delegat la practică conform modalităţii acceptate pentru
studenţii învăţământului cu frecvenţă.

5
 Analiza şi validarea locurilor de practică selectate de către
studenţi se realizează de către conducătorul practicii din partea
departamentului de specialitate.
Repartizarea studenţilor în unităţi economice se realizează
în echipe a câte 3-8 persoane în funcţie de posibilităţile
Partenerului de practică.
Preliminar deplasării la practica în producție, studenţii sunt
convocaţi într-o şedinţă de instruire referitor la condițiile de
desfăşurare și de evaluare a stagiului de practică. Studentului i se
va înmâna programul şi caietul stagiului de practică, foaia de
delegaţie şi contractul cu întreprinderea-partener de practică. În
caietul stagiului de practică în mod obligatoriu se propun și sarcini
individuale.
În prima zi de practică, studentul va prezenta partenerului
de practică contractul, iar conducătorului – programul practicii,
structura avizului de evaluare şi caietul stagiului de practică,
semnat de decan şi şeful departamentului de specialitate, ce
urmează a fie completat de către student pe parcursul stagiului şi
semnat de către conducătorul din partea partenerului de practică.
La finalizarea stagiului de practică, studentul prezintă la
departament raportul individual elaborat conform cerinţelor
stipulate în prezenta indicație metodică, la care se anexează, în caz
de necesitate, machete, proiecte, alte materiale elaborate sau
utilizate.

2. SARCINILE DE BAZĂ ALE PRACTICII DE

PRODUCŢIE
În cadrul stagiului de practică de producţie studentul ia
cunoştinţă de obiectele muncii care formează bazele specialităţii şi

6
obţine deprinderi primare în specialitatea aleasă. Stagiul de
practică nominalizat are caracter instructiv individual în cadrul
căruia studentul ia cunoştinţă de utilajele / echipamentele
tehnologice, obţine îndemânări / abilităţi practice în deservirea
acestor utilaje / echipamente şi elaborează produsul/macheta
propriu(e) etc. Sarcinile de bază ale practicii de producţie sunt
următoarele:
 definirea întreprinderii sau a secţiei de fabricare, a
obiectului de activitate, profilul şi capacitatea de producere
a întreprinderii, amplasamentul întreprinderii, volumul şi
gama sortimentală a produselor alimentare şi reţeaua de
comercializare a acestora, accesul la utilităţi, căi de
legătură;
 prezentarea succintă a secţiei/întreprinderii în care au loc
procesele tehnologice;
 descrierea materiilor prime utilizate în procesarea
alimentelor şi aprecierea calităţii materiilor prime la
recepţionare în cadrul întreprinderilor din domeniul
alimentar;
 prezentarea proceselor generale de ingineriedin
industriaalimentară;
 prezentarea condiţiilor practice de realizare a proceselor
generale (materiale, parametri, scop urmărit, influenţa
asupra materialelor);
 exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor din
industriaalimentară;
 descrierea metodelor de prelevare şi eşantionare a probelor
în analize senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice ale
produselor alimentare; metodele de apreciere a calităţii
materiei prime şi a produselor finite;

7
  prezentarea tehnicilor de spălare şi dezinfectare a utilajelor
în cadrul întreprinderilor din domeniul alimentar.

3. CERINŢE LA ÎNTOCMIREA RAPORTULUI PE

PRACTICA
Raportul privind stagiul de practică este elaborat de către
practicant pe parcursul stagiului de practică, este verificat şi
semnat de către conducătorul practicii din partea departamentului
de specialitate şi a unităţii economice. Raportul privind stagiul de
practică în producţie va cuprinde informaţia acumulată în
conformitate cu programul practicii şi analiza acesteia în baza:
cursurilor teoretice studiate; literaturii de specialitate studiate
suplimentar în perioada stagiului de practică; discuţiilor cu
conducătorii stagiului de practică; studiului muncii novatorilor din
producţie, a tehnologiilor şi metodelor performante utilizate de
aceștia; propriilor observaţii efectuate pe parcursul realizării
sarcinilor în cadrul stagiului de practică. Copiile documentelor,
actelor de la întreprindere folosite pentru întocmirea raportului de
practică vor fi anexate la raport. Raportul trebuie să fie elaborat de
către fiecare student în mod individual şi va reflecta analiza,
atitudinea şi concluziile proprii ale studentului. Tematica lucrărilor
preconizate va fi înscrisă în Caietul stagiului de practică (capitolul
1, pagina 6).
Raportul stagiului pe practica de producere este structurat
pe puncte şi include următoarele elemente obligatorii:
Pagina de titlu– informaţiile care trebuie să apară în
pagina de titlu a raportului stagiului pe practică sunt prezentate în
Anexa 1.

8
 Cuprins– raportul va avea un cuprins care să conţină
punctele şi subpunctele însoţite de numărul paginii la care începe
fiecare punct/subpunct.
Introducere– aceasta va conţine: importanţa şi actualitatea
temei / sarcinii abordate; obiectivele generale ale stagiului de
practică; elemente relevante privind tema / sarcinaindividuală
abordate. Introducerea nu se numerotează ca şi punctul;
Capitole– raportul stagiului pe practică va conţine 7 puncte
numerotate crescător, fiecare având, în partea finală o secţiune de
concluzii, care să sintetizeze informaţiile şi/sau rezultatele
prezentate în cadrul acelui punct.
Fiecare punct se poate structura pe subpuncte (nu se
recomandă structurarea mai detaliată – sub-subpuncte, deoarece
lucrarea se fragmentează foarte mult şi îşi pierde din coerenţă).
Punctul 1 – Caracteristica întreprinderii–bază de
practică va include: definirea, profilul şi capacitatea de producere
a întreprinderii; prezentarea amplasamentului întreprinderii, a
volumului şi gamei sortimentale a produselor finite, a reţelei de
comercializare a acestora, precum şi accesul la utilităţi, căi de
legătură a întreprinderii.
Punctul 2 – Organizarea secțiilor de producție în cadrul
întreprinderii va conţine: structura verigilor organizatoricede
producţie, elementele componente şi caracteristicile secțiilor de
producție,definirea activităţilor, organizarea generală a fluxului
tehnologic de producţie, posibilităţi de îmbunătăţire a structurii de
producţie.
Punctul 3 – Metode de conservare a produselor
alimentare specifice întreprinderii va include: metode fizice,
chimice, biochimice aplicate în cadrul întreprinderii.

9
 Punctul 4 – Procedee şi scheme tehnologice de fabricare
a produselor alimentare în întreprinderea/secţia în care s-a
efectuat practica va conţine: descrierea procesului tehnologic de
producere a 2-3 produse alimentare specifice întreprinderii-bază de
practică şi diagrame de flux la fabricarea produselor analizate. La
descriere se atrage atenţie asupra esenţei şi scopului operaţiei
tehnologice, parametrii tehnologici la care se realizează,
modificările biochimice şi fizico-chimice care au loc la această
etapă tehnologică, utilaje tehnologice. La întocmirea diagramei de
flux se recomandă următoarele:
 denumirea fazelor se înscrie în dreptunghiuri care se aşează
succesiv în coloană, în ordinea fazelor procesului
tehnologic;
 tot în acest dreptunghi se trece: numărul fazei, denumirea
fazei, parametrii tehnologici (temperatura, umiditatea,
durata, presiunea, umiditatea relativă a aerului, pH-ul,
aciditatea, conţinutul de grăsime, substanţă uscată etc.)
 în partea stângă se specifică materialele intrate (materiile
prime şi auxiliare);
 în partea centrală, sus, se specifică materia primă de bază şi
în continuare (între dreptunghiurile fazelor procesului de
producere) sunt specificate produsele intermediare şi cele
finite;
 în partea dreaptă se specifică produsele secundare sau
deşeurile de fabricaţie;
 fluxul principal se indică cu linie continuă groasă de
legătură între dreptunghiuri, iar circuitele secundare, cu
linie continuă subţire; sensul de circulaţie se specifică prin
săgeţi; la încrucişare, liniile verticale se întrerup;

10
  intrările şi ieşirile din instalaţie, în afară de cele care vin
din reţelele de utilităţi, se marchează cu o săgeată groasă.
Modelul diagramei de flux la producerea iaurtului este
prezentat în Anexa 2.
Punctul 5 - Depozitarea materiei prime, semifabricatelor
şi produselor finite va conţine: amplasarea, amenajarea şi
suprafaţa depozitelor în planul general de amplasament al
întreprinderii, aranjarea materialelor în depozit, mijloacelor de
depozitare în funcţie de mărimea, forma, greutatea, valoarea şi
perisabilitatea materialelor, echipamentele de manipulare a
materialelor folosite la depozitare, condiţii de depozitare.
Punctul 6 – Activitatea desfăşurată de laboratoarele
uzinaleva conţine descrierea spaţiilor de lucru şi dotării
laboratoarelor. Se vor descrie metodele de prelevare şi eşantionare
a probelor în analize senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice
ale produselor alimentare.Se vor prezenta caracteristicile de
calitate a produselor alimentare şi caracteristicile materiei prime și
ingredientelor utilizate în fabricarea produselor alimentare în
conformitate cu legislaţia naţională. Se vor prezenta metodele de
apreciere a calităţii materiei prime, ingredientelor şi a produselor
finite specifice întreprinderii-bază de practică.
Punctul 7 – Igienizarea în întreprinderilealimentareva
conţine: principiile care stau la baza implementării unor condiții
igienice în industria alimentară, igiena personală, igienizarea
spatiilor din unitățile alimentare, igienizarea utilajelor, igienizarea
mijloacelor de transport, agenții chimici de spălare şi
dezinfecţie,controlul stării de igienă a unitarilor din industria
alimentară.
Concluzii– în această parte a raportului pe practică se
regăsesc cele mai importante concluzii din raport. Concluziile

11
trebuie să fie clare, concise şi coerente.Concluziile raportului
stagiului de practică nu se numerotează ca şi capitol.
Referinţe bibliografice– acestea reprezintă ultima parte a
raportului şi vor conţine lista tuturor surselor de informaţie
utilizate de către student pentru elaborarea raportului stagiilor pe
practică(Anexa 3).
Pentru citare se recomandă folosirea parantezelor pătrate cu
indicarea numărului sursei citate.
Anexe – acestea apar într-o secţiune separată, care nu se
numerotează ca şi punctele. Ele conţin informaţii secundare,
necesare pentru a înţelege mai bine informaţiile prezentate în
corpul principal al raportului. Volumul adăugat prin aceste anexe
nu trebuie să depăşească 25% din volumul de bază al raportului.
Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în textul raportului
pe practică. Anexele se numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2
etc.).
Materialul graficva cuprinde 2-3 diagrame de flux
tehnologic de fabricarea produselor alimentare specifice
întreprinderii-bază de practică.

Redactarea lucrării
Redactarea lucrării reprezintă о etapă importantă astfel ca
să asigure concordanţa între scopurile puse şi materialul expus şi
să se facă corecţiile şi modificării necesare.
Urmează etapa de delimitare şi redactare a textului pe
capitole, subcapitole, concluzii, anexe, figuri, scheme, bibliografie.
Machetarea pe componente şi redactarea se va face astfel ca:
- exprimarea să fie concisă, clară, înlănţuirea logică a
ideilor, abordarea critică a problematicii, originalitate,

12
 să se respecte normele gramaticale precum şi cele
ortografice şi de punctuaţie;
- ideile, opiniile, afirmaţiile din textul lucrării să se
bazeze pe bibliografia consultată şi pe propriile
analize;
- să se facă distincţia între rezultatele anterioare şi cele
formulate de către masterand, astfel ca în text să se
poată depista cu uşurinţă contribuţia adusă de acesta.

Tehnici de redactare
Pentru a respecta о formă unitară a tuturor rapoartelor de
practică, se recomandă aplicarea unor tehnici şi reguli generale de
redactare şi tehnoredactare, reguli prezentate mai jos:
- raportul de practică se redactează în limba română sau rusă;
- se recomandă ca raportul să fie scris/tehnoredactat cu
caractere „Times NewRoman”, 12 pt, la 1,5;
- raportul de practică se organizează pe capitole şi
subcapitole, cu excepţia capitolului introductiv şi a concluziilor;
- titlurile capitolelor şi subcapitolelor pot fi scrise cu
caractere mai mari (13–14 pt.) şi, după necesitate, cu caractere
aldine (bold);
- denumirile figurilor, pozelor, diagramelor, schemelor se
scriu sub acestea (centrate) fiind numerotate (Anexa 4);
- denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind
aliniate la dreapta şi numerotate (Anexa 4);
- ecuaţiile / formulele vor fi centrate, iar numerotarea
acestora se va plasa la sfârşitul rândului (Anexa 4);
- toate formulele (ecuaţiile), tabelele şi elementele grafice
(figuri, poze, scheme) vor fi numerotate în ordine crescătoare
pentru fiecare capitol: prima cifră va indica numărul capitolului,

13
iar a doua - numărul de ordine al elementului în respectivul capitol
(Anexa 4);
- pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabelele
preluate din literatura de specialitate în format electronic (copiere,
scanare), este obligatoriu să se facă trimiterea la literatura de
specialitate, sursele folosite, în locul în care apar în lucrare, cu
indicarea în paranteze pătrate a numărului sursei în lista
bibliografică.

Recomandări stilistice
Raportul pe practică va fi scris în stil impersonal (nu se va
utiliza persoana I-a).Se va folosi un limbaj simplu şi clar.
Informaţiile vor fi comunicate într-o manieră directă şiinteligibilă,
într-o structurare logică şi coerentă.

Exigenţe etice
Raportul de practică trebuie să reflecte integral munca
autorului. Sursele bibliografice vor fi menţionateîn lista
bibliografică. Plagiatul reprezintă un act contrar conduitei
academice. Prin plagiat se înţelege utilizareaideilor sau cuvintelor
unei alte persoane, fără menţionarea sursei. Reprezintă plagiat
şipreluarea fără citare a figurilor, tabelelor, diagramelor şi a
schemelor.

14
 4. TEME CADRU PENTRU SARCINA INDIVIDUALĂ

1. Valoarea nutritivă şi energetică a produsului alimentar.

Calculul valorii energetice.
2. Culturi starter utilizate în fabricarea produselor alimentare.
3. Enzime şi preparate enzimatice utilizate în fabricarea
produselor alimentare.
4. Aditivi utilizaţi în fabricarea produselor alimentare.
5. Arome utilizate în fabricarea produselor alimentare.
6. Produse alimentare cu destinație specială.
7. Produse alimentare cu proprietăţi prebiotice.
8. Produse alimentare cu proprietăţi probiotice. Reglementări
naţionale şi internaţionale privind fabricarea şi etichetarea
produselor alimentare cu proprietăţi probiotice.
9. Produse alimentare cu adaos de vitamine şi / sau săruri
minerale. Reglementări naţionale şi internaţionale privind
fabricarea şi etichetarea produselor alimentare cu adaos de
vitamine şi / sau săruri minerale.
10. Produse alimentare cu denumire de origine sau indicaţie
geografică. Reglementări naţionale şi internaţionale privind
înregistrarea produselor cu denumire de origine sau indicaţie
geografică.
11. Alergeni alimentari. Reglementări naţionale şi internaţionale
privind fabricarea şi etichetarea produselor alimentare care
conțin alergeni.
12. Bioproduse alimentare. Reglementări naţionale şi
internaţionale privind fabricarea şi etichetarea bioproduselor
alimentare.
13. Materiale de ambalare şi ambalaje utilizate în condiţionarea
produselor alimentare.

15
14. Proprietățile reologice ale produselor alimentare. Metode de
determinare.
15. Proprietățile tehnologice ale produselor alimentare. Metode de
determinare.
16. Caracteristicile senzoriale ale produselor alimentare. Metode
de determinare.
17. Caracteristicile fizico-chimice ale produselor alimentare.
Metode de determinare.
1. Însuşirile de panificaţie a făinii de grâu. Metode de
determinare.
2. Indicii de apreciere a însuşirilor de panificaţie ale făinii de
secară. Metode de determinare.
3. Criterii de apreciere a finalității procesului de fermentare a
semifabricatului.

5. EVALUAREA REZULTATELOR STAGIULUI DE

PRACTICĂ
Evaluarea competenţelor dobândite de student pe parcursul
stagiului de practică se face prin examen, de către comisia de
evaluare a practicii, care se desemnează la nivel de departament.
Evaluarea presupune:
a)la finalul stagiului de practică, conducătorul practicii de
la întreprindere întocmeşte un aviz de evaluare a competenţelor
dobândite de către practicant. Rezultatul acestei evaluări va sta la
baza notării practicantului de către conducătorul stagiului de
practică;
b)în cadrul examenului, studentul va prezenta rezultatele
activităţii practice (raport de practică, produse, machete realizate
etc.) conform cerinţelor stipulate în prezenta indicaţie metodică.

16
 Forma de evaluare şi creditele acordate pentru activitatea
de practică sunt indicate în tabelul 1.
Totalizarea rezultatelor stagiilor de practică se efectuează
în cadrul conferinţelor, seminarelor sau a expoziţiilor de creaţie
tehnică, artistică etc., organizate în cadrul facultăţii sau, după caz,
pe programe.
Stagiul de practică se evaluează cu o notă distinctă, în
sistem de 10 puncte. Notele se trec în fișa de examinare și se
introduc în sistemul „Decanat”.
Pentru studentul care a lipsit motivat şi nu a realizat
programul practicii, termenul stagiului de practică se stabileşte
printr-un ordin suplimentar, ţinându-se cont de posibilităţile
desfăşurării acesteia pe parcursul vacanţei sau semestrului ulterior.
Absenţa nemotivată de la stagiul de practică se consideră
drept neîndeplinire a planului de învăţământ pentru anul respectiv.
Nota obţinută pentru stagiul de practică se include în
rezultatele sesiunii respective de examinare, se ia în considerare la
calculul mediei reuşitei studentului.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE

1. AUERMAN, I.L. Tehnologia panificaţiei (traducere din

limba rusă). – Bucureşti, Ed. Tehnică, 1960. – 416pag.
2. BANTEA-ZAGAREANU, V., LUPAŞCO, A., ROTARI, E., et.al,
Analize fizico-chimice ale alimentelor: produse de panificaţie şi
ambalaje. Îndrumar de laborator (Partea 1), Chişinău, U.T.M., 2011, 92 p.

3. BANU, C., NOR, V. şi al. Calitatea şi analiza senzorială a

produselor alimentare. Bucureşti, Editura AGIR, 2007.

17
4. BANU, C., NOR, V. şi al. Calitatea şi controlul calităţii
produselor alimentare. Bucureşti, Editura AGIR, 2002.
5. BANU, C. Principiile conservării produselor alimentare.
Seria „Inginerie alimentară”, Bucureşti: Ed. AGIR, 2004.
6. BOEŞTEAN, O., GHENDOV-MOŞANU, A. Indicaţia
metodică privind elaborarea proiectului de an. Tehnologia
panificaţia. Chişinău Editura „Tehnica, UTM”, 2016. Tirajul 50
ex.– 140 p.
7. BOEŞTEAN, O. Tehnologia Panificaţiei. Note de curs.
Departamentul editorial-poligrafic, UTM, Chişinău. – 2016. –
p.222.
8. BORDEI, D., TEODORESCU, F., TOMA, M. Ştiinţa şi
tehnologia panificaţiei. – Bucureşti: AGIR. – 2000. – 320 p.

9. COSTIN, G. şi al. Produse lactate fermentate. Galaţi,

Editura Academica, 2004.

10. COSTIN, G. şi al. Ştiinţa şi ingineria fabricării

brânzeturilor. Galaţi, Editura Academica, 2003.
11. CROITORU, C. Tratat de știința alimentației și cunoașterea
alimentelor. Volimul I: Bazele alimentației și sănătatea. –
Bucureşti: AGIR. – 2014. – 1866 p.
12. GANEA, G., BERNIC, M., RADUCAN, M. Linii
tehnologice automatizate şi mecanizate din industria de prelucrare
a produselor horticole. Chişinău, 2001.
13. GHENDOV-MOŞANU, A., BOEŞTEAN, O. Proiectarea
tehnologică: produse de panificaţie. Departamentul editorial-
poligrafic, UTM, Chişinău. – 2016. – p.104.
14. Ghid privind elaborarea şi susţinerea proiectelor de licenţă. -
Chişinău, UTM. - 2010.
15. GUZUN, V., MUSTAŢĂ, Gr. și al. Industrializarea laptelui.
Editura „Tehnica-Info”, Chişinău, 2001.
16. JAMBA, A., CARABULEA, B. Tehnologia păstrării şi
industrializării produselor horticole. Chişinău: Ed. Cartea
Moldovei, 2002. - 493 p.
18
17. LEONTE, M. Biochimia şi tehnologia panificaţiei. – Piatra-
Neamţ, Ed. CRIGARUX, 2000. – 463 p.
18. LEONTE, M. Tehnologii şi utilaje în industria morăritului.
Măcinişul cerealelor. – Piatra-Neamţ, Ed. MILLENIUM, 2002. –
613 p.
19. LUPU, O., MOŞANU, A. Procese tehnologice în industria
panificaţiei. Departamentul editorial-poligrafic. Chişinău, 2005.
20. MOLDOVEANU, Gh. Panificațía modernă. - Tipo
Moldova: Iași, 2010. - p. 493.
21. ГОРБАТОВА, К. Биохимия молока и
молочныхпродуктов. С-П, ГИОРД, 2004.
22. ДРОБОТ, В.И. Справочник инженера-технолога
хлебопекарного производства. – Киев: Урожай, 1990.- 280 с.
23. ДРОБОТ, В.И. Технологiчнi розрахунки у
хлiбопекарському виробництвi. Киiв: „Кондор”, 2010. 440стр.
24. ЕРШОВ, П.С. Сборник рецептур на хлеб. Санкт-
Петербург: „Профи”, 2009. 207 стр.
25. ЗАГИБАЛОВ, А.Ф., ЗВЕРЬКОВА, А.С. Технология
консервирования плодов и овощей и контроль качества
продукции. М.: Агропромиздат, 1992. – 352 с.
26. НЕМЦОВА, З.С., ВОЛКОВА, Н.П. Основы
хлебопечения. – М.: Агропромиздат, 1986. -287 с.
27. ОЛЕНЕВ, Ю. Справочник по производству
мороженого, ДеЛи Принт, 2004.
28. ПУЧКОВА, Л., ПОЛАНДОВА, Р. – Технология хлеба.
- Санкт-Петербург: ГИОРД, 2005. – 559 с.
29. ПУЧКОВА, Л., ГРИШИН, А. Проектирование
хлебопекарных предприятий с основами САПР. – М.: Колос,
1994. – 224 с.
30. Сборник технологических и нормативно-технических
документов по производству консервов для детского питания.
Москва, 1986.

19
31. Сборник технологических инструкций по производству
консервов. Том 1. Овощные консервы. Том 2. Фруктовые
консервы. Москва, 1977.
32. Справочник технолога молочного производства.
Технология и рецептуры. Том 1. Цельномолочные продукты.
СП, ГИОРД, 2000.
33. Справочник технолога молочного производства.
Технология и рецептуры. Том 3. Сыры. СП, ГИОРД, 2000.
34. Справочник технолога молочного производства.
Технология и рецептуры. Том 5. Продукты из обезжиренного
молока, пахты и молочной сыворотки. СП, ГИОРД, 2000.
35. ТИХОМИРОВА, Н. Технология и организация
производства молока и молочных продуктов. Москва, ДеЛи
Принт, 2007.
36.  ФАН-ЮНГ, А.Ф., ФЛАУМЕНБАУМ, Б.Л.,
ИЗОТОВ,А.К. и др. Технология консервирования плодов,
овощей, мяса и рыбы. Москва: Пищевая промышленность,
1980. – 338 с.
37. ФАН-ЮНГ,А.Ф. Проектирование консервных заводов.
М., 1976.
38. ЩЕГЛОВ,Н. Г. Технология консервирования плодов и
овощей. М.: Палеотип, 2002. – 380 c.
39. ЯСТРЕБОВ, С.М. Технологические расчеты по
консервированию пищевых продуктов. М., 1981.

ACTE NORMATIVE

1. Hotărârea Guvernului nr. 221 din 16 martie 2009 cu privire la

aprobarea Regulilor privind criteriile microbiologice pentru
produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2009, nr. 59-61, art. 272).

20
2. Hotărârea Guvernului nr. 435 din 28 mai 2010 privind
aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor
alimentare de origine animală (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2010, nr. 247-25, art. 1235).
3. Hotărârea Guvernului nr. 520 din 22 iunie 2010 cu privire la
aprobarea Regulamentului sanitar privind contaminanții din
produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2010, nr. 108-109, art. 607).
4. Hotărârea Guvernului nr. 196 din 25 martie 2011 pentru
aprobarea Regulamentului sanitar privind menţiunile
nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 46-52, art.
229), Hotărârea Guvernului nr. 899 din 03 noiembrie 2017
pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind adaosul de
vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip
în produse alimentare (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2017, nr. 390-395, art. 1008).
5. Hotărârea Guvernului nr. 229 din 29 martie 2013 pentru
aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 69-74, art.
283).
6. Hotărârea Guvernului nr. 711 din 28 august 2014 pentru
aprobarea Normei sanitar–veterinare privind stabilirea
condițiilor de sănătate animală și sănătate publică și de
certificare sanitar-veterinară a importurilor de lapte crud,
produselor lactate, a colastrului și a produselor pe bază de
colastru destinate consumului uman (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2014, nr. 261-267, art. 759).
7. Hotărârea Guvernului nr. 1056 din 15 septembrie 2016 cu
privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind enzimele

21
 alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016,
nr. 315-328, art. 1148, data intrării în vigoare 23 aprilie 2017).
8. Hotărârea Guvernului nr. 1459 din 30 decembrie 2016 cu
privire la aprobarea Metodologiei de analiză și evaluare
calitativă a laptelui și a produselor lactate (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2017, nr. 50-59, art. 115).
9. Hotărârea Guvernului nr. 899 din 03.11.2017 pentru aprobarea
Regulamentului sanitar privind adaosul de vitamine și
minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produse
alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017,
nr. 390-395, art. 1008).
10. Legea nr. 279 din 15 decembrie 2017 privind informarea
consumatorului cu privire la produsele alimentare (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7-17, art. 54).
11. Regulamentul privind organizarea şi desfășurarea stagiilor de
practică a studenților Universității Tehnice a Moldovei,
aprobat la Şedinţa Senatului UTM din 25.04.2017
http://utm.md/acte_normative/interne/Regulament
%20UTM_practica_2017_final.pdf
12. Reglementare tehnică „Produse din carne”, Hotărârea Nr.720
din 28.06.2007.
13. Reglementare tehnică „Carne - materie primă. Producerea,
importul şi comercializarea”, Hotărârea Nr.696 din 04.08.2010.
14. Reglementarea tehnică „Produse de panificaţie şi paste
făinoase”, Hotărârea nr. 775 din 03.07.2007.
15. Reglementarea tehnică „Produse de cofetărie”, Hotărârea nr.
204 din 11.03.2009.
16. Reglementarea tehnică „Sucuri şi anumite produse similare
destinate consumului uman”, Hotărârea nr. 191 din
17.03.2014.

22
17. Reglementarea tehnică „Fructe şi legume uscate
(deshidratate)”, Hotărârea nr. 1523 din 29.12.2007.
18. Reglementarea tehnică „Făina, grişul şi tărâţa de cereale”,
aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 68
din 29.01.2009 (Monitorul Oficial Nr. 23-26 din 06.12.2009).
19. Reglementarea tehnică „Fructe şi legume proaspete destinate
consumului uman ca atare Hotărâre Nr. 957 din 21.08.2007.
20. Reglementarea tehnică ,,Ciuperci. Produse din ciuperci”
Hotărârea Guvernului nr. 1323 din 27.11.2008.
21. Reglementarea tehnică „Fructe, bace şi legume congelate
rapid” Hotărârea Guvernului nr. 1402 din 13.12.2007.
22. Reglementarea tehnică „Gemuri, jeleuri, dulceţuri, piureuri şi
alte produse similare ” Hotărârea Guvernului nr. 216 din
27.02.2008.

23
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Departamentul Tehnologia Produselor Alimentare

RAPORTUL
stagiului practicii de producţie la unitatea economică
S.R.L. (S.A.)Fabrica de unt , or Florești

A efectuat: Timuș Doina

Conducătorul practicii de la UTM: Boeștean Olga

Conducătorul practicii de la unitatea economică:

Loc pentru ştampilă

24
Chişinău, 2020

25
Anexa2

26
 Anexa 3
REGULI PRIVIND ASIGURAREA BIBLIOGRAFICĂ A
TEZEI
1. În lista referinţelor bibliografice primele vor fi enumerate legile,
hotărârile de guvern şialte acte normative, standarde etc. aprobate
de către instituţiile de stat.
2. Referinţele bibliografice sunt prezentate într-o succesiune
numerică, corespunzătoareordinii citărilor lor în text, sau în
ordinea alfabetică a primului element.
3. Citarea, forma scurtă a referinţei inserată în text între paranteze
pătrate, permiteidentificarea publicaţiei din care s-a extras citatul
sau ideea comentată etc. şi indicarealocalizării în cadrul publicaţiei
sursă.
4. Numerele, prezentate sub forma de indici între paranteze
pătrate, inserate în text, trimitla document în ordinea în care ele
sunt citate pentru prima dată. Citările următoareprimesc acelaşi
număr ca şi prima citare. Dacă sunt citate numai anumite părţi ale
unuidocument, după numărul respectiv poate fi dat şi numărul
păginii.
5. În cazul în care lista referinţelor bibliografice este în ordinea
alfabetică a primuluielement şi ea cuprinde mai multe documente
ale aceluiaşi autor diferenţierea dintre elese face prin introducerea
unor elemente suplimentare (anul de publicare, ediţia etc.),dacă
autorul are mai multe lucrări apărute în acelaşi an, se mai adaugă o
literă (a, b, cetc.), diferenţierea se face atât în lista de referinţe
bibliografice cât şi în citare, pentru aasigura corespondenţa exactă
între citare şi referinţă. De exemplu, AUBREY (1973a).
6. Referinţele trebuie să includă elementele necesare de
identificare a documentului carecuprind:
a) Pentru monografii: LOMINADZE, DG. Cyclotron waves in
plasma.Translated by A.N. Dellis; edited by SM. Hamberger. 1 st.
ed. Oxford:Pergamon Press, 1981. 206p. International series in
natural philosophy.
b) Pentru părţile din monografii: PARKER, TJ. and HASWELL,
WD. Atext-book of zoology. 5th ed. Vol. 1. Revised by WD.
27
Lang. London:Macmillan, 1930. Section 12, Phylum Mollusca, p.
663–782.
c) Pentru contribuţii în monografii: WRIGLEY, EA. Parish
registers and thehistorian. In STEEL, DJ. National index of parish
registers. London: Societyof Genealogists, 1968, vol. 1, p.155-167.
d) Pentru articolele din publicaţiile seriale şi culegeri:
WEAVER, Wiliam.The collectors: command performances.
Photography by Robert EmmettBright. Architectural Digest,
December 1985, vol. 42, no. 12, p. 126-133.
e) Pentru tezele conferinţelor: D.Huber, S.Celestina, Phonon
Drag Effect înSb. 8th European Conference of Thermoelectricity,
Krakow, Poland, 18-25September 2004, Book of Abstracts, p.69.
f) Pentru documentele de brevet: Responsabilitatea principală
(depunători);titlul invenţiei; responsabilitate secundară; note; ţara
şi organismul; tipuldocumentului de brevet; număr; data de
publicare a documentului.
g) Materialele non-publicate – vor fi prezentate datele ce vor
permiteidentificarea materialelor date – de exemplu - denumirea
proiectului,worksopului, etc, organizatorii şi alte date de referinţă.
h) Materialele preluate din Internet – se va prezenta link-ul
respectiv, care arpermite accesarea acestuia.
Explicaţii suplimentare:
• Fiecare element al referinţei bibliografice trebuie clar separat de
elementulurmător printr-un semn de punctuaţie (punct, liniuţă etc.)
• Partea din nume prezentată prima să fie cea care dă intrarea în
catalogul debibliotecă, bibliografie, repertorii etc.; prenumele şi
alte elemente secundare senotează după nume. Toate numele
trebuie reproduse în ordinea în care apar însursa de informare;
dacă sunt mai mult de trei nume, celelalte nume pot fiomise,
omisiunea evidenţiindu-se prin adăugarea abrevierii “et. al.”
• Anul publicării se notează cu cifre arabe.
• Dacă o publicaţie în mai multe părţi acoperă mai mulţi ani, se
indică data deînceput şi data de sfârşit.
Anexa 4
A) Figuri, grafice şi desene
28
 Apă rece
Abur

Figura 1.4. Schiţa de principiu a instalaţiei cu funcţionare

discontinuă de producere a brânzeturilor topite.
(Times New Roman, 12pt, centrat)

B) Formule
Aportul de grăsime, prevăzut de standard, se determină
conform formulei:

A SU ×G Su
A gr= ; ( 4.2 )
100

unde: A gr- aportul de grăsime în amestec, kg;

G SU - conţinutul de grăsime în substanță uscată a amestecului,
%.

C) Tabele

29
 Tabelul 1.1.Caracteristicisenzoriale ale laptelui de consum
Caracteristici
senzoriale Condiţii de admisibilitate
Aspect şi Lichidomogen fără impurităţi vizibile şi de
consistenţă sediment. Consistenţă fluidă. Se admite un
strat de grăsime care, prin agitare, dispare fără
a forma flacoane.
Culoare Albă, cu nuanţă uşor gălbuie, uniformă.
Lapte de consum degresat– albă cu nuanţă
uşor albăstruie, uniformă.
Miros Caracteristic laptelui de consum, fără nuanţe
străine
Gust Plăcut, uşor dulceag caracteristic laptelui de
consum, fără nuanţe străine.
Lapte de consum sterilizat – cu gust uşor de
fiert.

30
 CUPRINS
GENERALITĂŢI...................................................................... 3
1. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA STAGIILOR
DE PRACTICĂ DE PRODUCŢIE....................................... 4
2. SARCINILE DE BAZĂ ALE PRACTICII DE
PRODUCŢIE........................................................................... 6
3. CERINŢE LA ÎNTOCMIREA RAPORTULUI PE
PRACTICA........................................................................... 8
4. TEME CADRU PENTRU SARCINA INDIVIDUALĂ. 15
5. EVALUAREA REZULTATELOR STAGIULUI DE
PRACTICĂ....................................................................... 16
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE..... 17
ANEXE............................................................................. 24

31
 TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

INDICAȚII METODICE
PENTRU STAGIUL PRACTICII DE PRODUCŢIE

Autori: Liliana Popescu

Olga Boeştean
Artur Macari

Redactor:
_____________________________________________________
_
Bun de tipar Formatul 60 x 84 1/16
Hârtie ofset. Tipar ofset Tirajul 75 ex.
Coli de tipar …. Comanda nr.
_____________________________________________

2004. U.T.M. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168

Secţia Redactare, Editare şi Multiplicare a U.T.M.
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 11

© U.T.M., 2018

32