Sindroame de lobi cerebrali

Emisferele cerebrale

• Emisfera stanga(dominanta la dreptaci): limbajul scris sau vorbit, miscari invatate,

concepte ce rezulta din gruparea informatiilor, gandirea analitica, logica, stiinta.

• Emisfera dreapta:cunoasterea corpului stang, a spatiului stg, a raporturilor dintre corp si

imbracaminte, identificarea fizionomiilor, orientare in spatiu, ordonare in spatiu a lucrurilor sau
simbolurilor(cifre), perceptia timpului, gandire holistica, intuitie, arta, muzica.

Lobul frontal

• De la santul lui Rolando la polul frontal:

• Circumvolutia frontala ascendenta, apoi prima, a doua si a treia circumvolutie orizontala.

• Pe fata inferioara:cortexul orbito-frontal olfactiv

• Frontala ascendenta langa santul rolandic=aria 4, aria motorie primara, cu neuronii

piramidali giganti(neuronul central),

• Anterior de aria 4: arii motorii secundare: aria 6 si apoi aria 8, ultima cu rol in controlul
miscarilor oculocefalogire,

• Anterior si la baz ariei 4:aria 44, aria motorie a vorbirii(centrul lui Broca)

• 2/3 anterioare ale circumvolutiunilor frontale orizontale:ariile 45, 46, 9,

• Polul frontal, aria 10= zona prefrontala

Sindromul de lob frontal:tulburari motorii si praxice

• Hemipareza/hemiplegia controlaterala: aria 4

• Aria motorie suplimentara, aria 6: lezarea ei nu paralizeaza miscarea voluntara izolata pe

grupe de muschi, dar impiedica integrarea actiunilor motorii izolate in miscare sinergica(ex:
poate flecta indexul pe mana dar cand strange pumnul nu il poate flecta mai mult ca pe celelalte
degete),
1
• Lezare A6:apraxii: in stg apraxia bucolinguala cu anartrie, sau agrafia, in partea
superioara:apraxia mersului,

• Lezarea arie 6:eliberarea reflex apucare si de agatare ,

• Lezare aria 8: deviatia capului si globilor oculari spre leziune

Ataxia mersului( frontala)

Mers cu pasi mici, tarsaiti, talpile se lipesc de sol, la pornire paseste in loc, la intoarcere nu
misca decat un picior, incercand cu pasi mici sa pivoteze in jurul piciorului fix, genunchi in
flexie,

In faza avansata:pacientul ramane la pat, cu atitudine fetala(in flexie),

Acompaniaza dementa din boala Alzheymer(intai apare dementa si apoi ataxia) sau din
hidrocefalie(intai ataxia si apoi dementa),

Se asociaza si cu tulburarile sfincteriene( functiile sfincteriene:fata mediala a lobilor

frontali)
Tulburari de functii superioare
Afazia motorie: aria 44
Ariile prefrontale: tulburari psihice cu apatie, abulie,lipsa de atentie, dezinteres fata de cei
din jur si fata de propria persoana, lipsa de initiativa, inadaptare la schimbari,etc/sau
moria: hiperactivitate cu dezinhibitie sexuala, euforie, veselie si ras fara motiv, expresii si
gesturi obscene.

Tulburari de miros

• Anosmia: dupa traumatisme craniene cu interesarea lobului frontal ,

• Halucinatiile olfactive, cel mai adesea cu continut neplacut( cacosmia: simte un miros
urat inexistent): in tumorile cerebrale frontale.

Sindromul de lob parietal

• Limite: anterior santul lui Rolando, in sus marginea emisferica, in jos scizura Sylvius,
posterior santul perpendicular.

• Langa santul Rolando:parietala ascendenta, ariile 3,1,2 sensitive primare, se continua pe

2
fata mediala cu lobul paracentral,

• Posterior de ariile sensitive primare sunt ariile sensitive secundare:5,7

• Inferior: ariile 40, 43, 39

Sindromul sensitiv parietal

• Hemihipoestezie controlaterala,mai ales pt sensibilitatea,superficiala

• Prinderea sensibilitatii complexe corticale: anosognozia(nu constientizeaza ca nu simte),

asomatognozia( nu mai este constient de existenta hemicorpului sau opus), astereognozia(nu
recunoaste prin pipait forma), atopognozia(nu localizeaza stimulul), adermolexia,
hemineglijenta unui hemicorp, inatentia tactila,etc,

• Tulburari de schema corporala: isi percepe eronat corpul, simte si crede ca are mai multe
maini, etc

• Ataxia parietala:consecinta a tulburarii de sensibilitate profunda, postura deformata a

degetelor.
Apraxiile parietale

• Girusul supramarginal stang la dreptaci: apraxie bilaterala ideomotorie

• Ideomotorie= disociatia intre idee si actiunea motorie

• Nu poate face gesturi la comanda: sa salute , sa se inchine, etc, nu poate face

pantomima utilizarii unui obiect(de exemplu sa arate cum se foloseste un ciocan sau un
pieptene),

• Apraxia constructiva:nu poate face constructii cu cuburi,

• Apraxia de imbracare:nu isi poate incheia nasturii, nu isi poate trage manecile, nu se mai
poate imbraca
Tulburari trofice parietale

• Atrofii musculare

• La nivelul muschilor mici ai mainii,

• Adancirea spatiilor interosoase(mana cadaverica), aplatizarea eminentelor

palmare,tenara si hipotenara(mana simiana)
3
 Lobul temporal

• Sub lobul parietal de care il separa scizura sylvius, iar posterior:lobul occipital

• Zona auditivo-senzoriala: I circumvolutie temporala(41,42)

• Zona auditivo-psihica, aria 22

• Zona olfactiva si gustativa(uncusul hipocampic): 23 miros si 34 gust,

• Zona temporala comuna:aria 21:fibre labirintice.

Afazia de lob temporal

Afazie senzoriala, Wernicke
Auditiva(surditate verbala): nu intelege vorbirea
Vizuala(cecitate verbala):nu intelege scrisul,
Alexie: nu intelege litere,
Se poate asocia cu acalculie
Este afazie fluenta.
Tulburarile psihice in sd temporal
Tulburari alimentare: bulimia, foame selectiva pt anume alimente,
Hipersexualitate,
Depresie, euforie, agresivitate,mutism,
Tulburari de memorie si de invatare,
Tulburari cognitive,
Tulburari ale starii de veghe:narcolepsie, stare de vis.

Epilepsia temporala
-Pierderea contactului cu lumea exterioara, stare de vis, cu sentimente agreabile sau
dezagreabile,
-Aura somatica saun viscerala cu componenta emotionala, de obicei dezagreabila,
-Halucinatii auditive, vizuale, vertij, afazie,
-Automatisme masticatorii,activitate repetitiva de deglutitie sau salivatie abundenta

-Tulburari senzoriale temporale

4
 Halucinatii auditive, surditatea doar in leziunile bilaterale,
Tulburari gustative si olfactive(halucinatii),
Tulburari vestibulare: vertij

Lobul occipital
Situat in zona posterioara a creierului, dupa santul perpendicular,
Ariile 17,18,19, in regiunea calcarina sau striata(17), pericalcarina(18), paracalcarina(19),
Arii senzoriale, vizuale
Sindromul de lob occipital
Tulburare de vedere:hemianopsii omonime

Agnozii vizuale:pentru culori, semne grafice(alexie), pentru obiecte, pentru

fizionomii(prosopagnozia),

In cecitatea corticala(leziuni ale ambelor arii vizuale occipitale): pacientul nu

constientizeaza ca nu vede !

Tulburari in perceptia duratei si vitezei miscarilor.

SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL

:::TRUNCHIUL CEREBRAL:::
este situat intre diencefal si maduva spinarii
este alcatuit din bulb ,punte (protuberanta) si mezencefal ( peduncuii cerebrali)
contine formatiuni structurale multiple care determina un tablou clinic polimorf

• ELEMENTE STRUCTURALE
1. CAILE DESCENDENTE
- fasciculele piramidale-asezate ventral , se incruciseaza la nivel bulbar caudal, emite
fibre pentru nucleii motori ai nervilor cranieni( fasc cortico-nuclear) , determina sd
piramidale (nmc) controlaterale deasupra incrucisarii, cu interesarea fetei ( leziunea
deasupra ncl nerv VII)
- fibrele cortico-oculo-cefalogire si bandeleta longitudinala posterioara (BLP)
> implicat in motilitatea conjugata a GO
> determina paralizii conjugate de lateralitate ( sd Foville superior si inferior) si de
verticalitate ( sd Parinaud),
> oftalmoplegii internucleare ( lez de BLP)

- fasciculul central al calotei- asigura legatura dintre diencefal , nucleul rosu si oliva
bulbara , si determina miocloniile velopalatine si a musculaturii faringo-amigadaliene
5
 ( frecventa de 100-200c/sec)
- fibrele simpatice iridodilatatoare –provin din hpotalamus posterior si continua in MS –
determina sd C-B Horner
- fibrele vestibulo-spinale – rol in controlul tonusului muscular

• 2. CAILE ASCENDENTE
- lemniscul medial ( panglica lui Rail mediala) , contine fibrele sensibilitatii
proprioceptive constiente – situat dorsal in tegmentul tr cerebral- determina controlateral
tulburari de sensibilitate profunda ( disociatie tabetica)
- fasciculele spino-talamice –ANTERIOR pentru sensibilitatea tactila situat pe linia
mediana in ½ inf a tr cerebral , si este situat lateral in ½ sup a trunchiului cerebral
impreuna cu cel LATERAL pentru sensibiliatea termoalgica
> determina tulb de sensibilitate superficiala ( disociatie siringomielica ) controlaterala

-fibrele senzitive de nucleii nervilor cranieni

> fibrele cvintotalamice de la perechea V
> fasciculul solitar de la pererchile IX, X, XI
- determina tulburari de sensibilitate in terit acestor nervi
. - fasciculele spinocerebeloase directe ale lui Flechsig trece prin PCI determina sd
paleocerebelos

• 3.NUCLEII NERVILOR CRANIENI

- ncl perechelor III, IV situati in pedunculi
- ncl perechilor V, VI, VII, VIII situati in punte
- ncl perechilor IX, X, XI, XII situati in bulb
DECI:
>Leziune acestor structuri determina clinic Sindroame Alterne motorii sau senzitive-pareza
de nervi cranieni homolaterali si hemiplegie sau hemianestezie controlaterala

• 4 .FORMATII PROPRII DE TRUNCHI CEREBRAL

- pedunculii cerebelosi – fac legatura intre diferitele segmente ale tr cerebral si cerebel
> PCI ( corpul restiform) –contine fibre spinocerebeloase si unele fibre ale sensibilitatii
profunde constiente- determina sd paleocerebel homolateral
> PCM –contine fibre cortico-ponto-cerebeloase- determina sd neocerebelos homolateral

> PCS –contine fibre cerebelo-dento-rubro-talamice si determina un sindrom de

neocerebel Homolateral, cand leziunea este inaintea decusatiei Werniche( inaintea
terminarii fibrelor in nucleu rosu), si un sindrom de neocerebel controlateral cand leziunea
este deasupra decusatiei Werniche

- nucleul rosu –situat in pedunculii cerebrali, are conexiuni cu formatiile extrapiramidale si

cu cerebelul , si determina clinic miscari involuntare –coreice, coreoatetozice, mioclonii, si
un sindroom cerebelos
6
 - substanta neagra- situata in pedunculii cerebrali, si determina clinc rigiditate si tremor
extrapiramidal

• Topografia leziunilor de la nivelul trunchiului cerebral se apreciaza in trei planuri spatiale

< dimensiunea orocaudala –data de nervii cranieni
< dimensiunea ventro-caudala – manifestarile piramidale indica leziune ventrala , cele
senzitive sau cerebeloase indica leziuni dorsale
< dimensiunea transversala ( dreapta –stanga) are ca indicatori nervii cranieni a caror
afectare determina manifestari homolaterale, si semnele piramidale si senzitive determina
semne controlaterale alcatuind sindroame aterne

• Vascularizatie –din sistemul vertebro-bazilar, sistematizat in trei zone

-teritoriul median -irigat de arterele paramediane
- teritoriul lateral – irigat de arterele circumferentiale scurte
- teritoriul posterior – irigat de arterele circumferentiale lungi

SINDROAMELE BULBARE
1. SINDROMUL MEDIAN ( INTEROLIVAR)
-hemiplegie cu respectarea fetei (piramidele)-controlateral
- tulburari de sensibilitate de tip disociatie tabetica ( LM si fasc spinotalamic anterior)-
controlateral
- paralizia de hemilimba cu atrofii si fasciculatii( nucleul XII) –homolateral
--- >determinat de ocluzia art paramediane care iau nastere din arterele spinale anterioare
si din arterele veretebrale
2. SINDROMUL LATERAL BULBAR (WALLENBERG, RETROOLIVAR, DE FOSETA LATERALA )
- cel mai frecvent sd vascular al trunchiului vascular
- vertij, varsaturi alimentare, sughit( singultus) ,fara tulburari de constienta

SINDROMUL WALLENBERG

• - homolateral
< hemianestezia fetei –disociatie siringomielica localizata pred in terit oftalmic, abolirea rf
cornean ( ncl pereche V sau a fibrelor cvinto-talamice)
< paralizia valului palatin, a faringelui, a corzilor vocale, cu tulburari de deglutitie si de
fonatie( ncl ambiguu)
< sd vestibular –vertij, nistagmus orizonato-girator, deviatie tonica( ncl vestibulari)
< varsaturi alimentare, greata ( centrul vomei)
< hemisindrom cerebelos static predominent crural( PCI si corp restiform)
< sd C-B-Horner ( filete simpatice iridodilatatoare)
< singultus , tulb respiratorii( centrii resp din FR)

7
• -controlateral
< hemihipoestezie termoalgica ce respecta fata ( fasciculul spinotalamic posterior) – sd altern
senzitiv
- determinat de ocluzia arterei vertebrale sau a arterei cerebeloase postero-inferioare
(PICA)

• 3 SINDROMUL POSTERIOR
- homolateral- hemisindrom cerebelos si cohleovestibuar( corp restiform, formatiile vestibulo-
cohleare)
- controlateral-hemianestezie pentru sensibiliatatea profunda ( LM )

determinat de artera cerebeloasa postero-inferioara (PICA)

SINDROAME PONTINE

• 1 SINDROMUL MEDIAN( paramedian, anterior)

cel mai frecvent , ramolismentul este localizat in 1/3 mijlocie sau inferioara a piciorului pontin
- in leziuni unilaterale-hemipareza /plegie controlaterala (pur motorie)
- in leziuni bilaterale ( cele mai frecvente) – paraplegie , rar tetraplegie
- in leziunile ventro-caudale= SINDROMUL MILLARD GUBLER( NCL NERVILOR VI si VII)
< paraizie faciala periferica (VII) -ipsilaterala
< paralizie drept extern (VI) – ipsilaterala
< hemiplegie –controlaterala
- apare frecvente in leziuni T sau hemoragive

• 2 SINDROMUL LATERAL ( hemipareza cerebeloasa)

- leziunea cuprinde PCM, radacina perechii V, uneori fibre piramidale si LM
< hemisindrom de neocerebel – homolateral
< hemipareza, hemihipoestezie cu disociatie siringomielica-controlaterala
- determinat de ocluzia art circumferentiale scurte sau ale arterei cerebeloase mijlocii( antero-
inferioare)

• 3 SINDROMUL POSTERIOR ( calotei pontine)

a .infarctul caudal al calotei pontine
< anestezia fetei ( termoalgica- V senzitiv) –ipsilaterala
< prindere a musculaturii masticatorii( V motor) –ipsilateral
8
 < paralizii periferice de VII, VI-ipsilateral
< sd Foville pontin
< hemipareza – controlaterala
< hemianestezie termoalgica ( fasc spinotalamic lateral) – controlaterala
< alte semne- mioclonii velopalatine, ( FCC), oftalmopareze internucleare anterioare sau
posterioare(BLP)

b. infarctul rostral al calotei

< sd Foville superior –ipsilateral
< sd neocerebelos – ipsilateral ( PCS ininte de decusataiWerniche)
< miscari involuntare coreo –atetozice ( fasc dentorubrice) –ipsilateral
< hemihipoestezie globala (LM si fasc spinotalamic lateral)-controlaterala
< alte semne –sd C-B-H ipsilateral, nistagmus orizonatl, rigiditate prin decerebrare,
mutism akinetic ( FR)
- determinat de obliterarea arterelor circumferentiale lungi ( artera cerebeloasa superioara )

SINDROAME MEZENCEFALICE

• 1 SINDROMUL MEDIAN ( ventral)= SINDROMUL WEBER – partea mediana a piciorului

< pareza totala sau partiala de nerv III –ipsilateral
< hemiplegie cu pareza faciala centrala –controlaterala
-determinat de ocluzia vaselor paramediane ce se desprind din artera bazilara , lez
Tumorale

SD. PSEUDOWEBER- determinat de un anevrism de artera comunicanta sau cerebrala

posterioara care comprima nervul III si piciorul peduncular

• 2 SINDROAMELE DE NUCLEU ROSU ( MEDIO-LATERALE)- intereseaza ncl rosu, BLP, nucleu

si fibrele nerv III,(IV), LM, fibrele oculocefalogire
a .Sd Benedick –pareza nerv III –ipsilateral
- miscari involuntare ( coreoatetozice, tremor de postura , intentional)-
controlateral
b. Sd Claude –pareza de nerv III ( rar si nerv IV) ipsilateral
- hemisindrom de neocerebel controlateral
a+b= Sd inferioare de nucleu rosu

SINDROAME MEZENCEFALICE
C. Sd anterior ( superior) de nucleu rosu
- hemisindrom de neocerebel-controlateral
- miscari involuntare ( coreice) –controlateral
SD de nucleu rosu- determinate de
9
 <obliterarea pediculului arterial retromamilar
<tumori
<tuberculoame

• 3 SINDROMUL TEGMENTULUI MEZ4ENCEFALIC determinat de leziuni ale PCS, LM, LL,

substanta cenusie periapeductala, tuberculii cvadrigemeni, comisura alba posterioara , BLP, FR
a .Sd PARINAUD-paralizia miscarilor conjugate de verticalitate( automate si involunatare)
- paralizia covergentei
- areflexie pupilara
lez de tuberculi cvadrigemeni anterior, comisura alba anterioara
obstructie de ACP sau pediculul retromamilar
b.Sd Substantei cenusii periapeductale (KESTENBAUM)
<paralizia miscarilor de verticalitae a GO
<nistagmus retractor, de covergenta, vertical
< anomalii pupilare
< spasm de convergenta <contractia patalogica a pleoapei(s.Collier)
c .Sd ARTEREI CEREBELOASE SUPERIOARE( CALOTA PEDUNCULARA)
< hemisindrom neocerebel-ipsilateral
< sd C-B-H –ipsilateral
< mioclonii-ipsilateral
< hipoestezie termoalgica –controlaterala
<hipoacuzie –controlaterala ( tuberculi cvadrigemeni posterior)
< paralize de nerv IV ( se incruciseaza)

SINDROAMELE MEDULARE

Maduva spinarii situata in interiorul canalului vertebral

• MS are aspect turtit antero-posterior, cu o umflatura cervicala si una lombo-sacrata,

impartita prin doua santuri –anterior si posterior in doua jumatati simetrice

• Pe sectiune transversa –substanta alba apare la exterior formand cordoanele anterioare,

laterale si posterioare, si substanta cenusie sub forma literei “H” formand coarnele anterioare
( motorii) si posterioare( senzitive)

• CORNUL ANTERIOR –motor-protoneuronii cai nmp, alcatuit din celule alfa care inerveaza
muschii striati, si care actioneaza in contractii fine si rapide, celule gama care se termina pe
fusul mucular si are rol in mentinerea tonusului muscular

• CORDONUL POSTERIOR-senzitiv –reperzinta deutoneuronii senzitivi

• REGIUNEA COMISURALA –rol vegetativ

10
• CORDOANELE ( SUBSTANTA ALBA)-formata din axonii celulelor cu origine in maduva, din
axonii descendentiai unor neuroni cerebrali, si din axonii unor celule cu pericarionul in
ganglionul spinal

• VASCULARIZATIA ARTERIALA
- artera spinala anterioara in santul spinal anterior format in regiunea superioara din
artera vertebrala apoi din unirea arterelor radiculare.In regiunea inferioara se
anastomeaza cu arterele postero-laterale
- arterele postero-laterale formate din unirea ramurilor ascendente si descendente ale
ramurilor radiculare

• Exista trei regiuni vasculare vertebrale-

< superioara cervico-dorsala
< intermediar dorsal-mediu
< inferior dorso-lombosacrat irigat in cea mai mare parte de o artera radiculara
descrisa de Adamkiewc T8-L3

SINDROAME MEDULARE

• Fiziologia medulara

• 1 functia reflexa-se efectueaza prin intermediul arcurilor reflexe elementare ale caror
aferente sunt caile sensibilitatii ,iar eferentele sunt fibrele motorii din cornul anterior motor
-rf de extensie sau reflexul miotatic
-rf deflexie –are trei neuroni =rf de aparare fata de stimulii nociceptivi
- rf de flexie si de extensie incrucisata

• 2 functia de conducere
< fascicule ascendente – calea sensibilitatii termoalgice in cordonul antero-lateral, cale
sensibilitatii proprioceptive constiente in cordoanele posterioare
< fascicule descendente –fasciculul piramidal direct (cordon anterior) si incrucisat
( cordonul lateral), caile extrapiramidale( vestibu-spinale, rubro-spinale, tecto-spinala,
olivo-spinala, reticulo-spinala

• I -SINDROAMELE SUSTANTEI CENUSII

11
1 sd de corn anterior( sd nmp)
-paralizie , hipotonie, areflexie osteotendinoasa ,atrofie musculara , reactie de
degenerscenta, fasciculatii ,fara tulburari de sensibilitate - la grupele musculare
dependente de segmentele atinse
2 sd de corn posterior-dureri spontane aparute adesea brusc, initial hiperestezie cutanata
ulterior anestezie superficiala localizata in dermatoamele coerspunzatoare segmentelor
afectate
3 sd comisurii cenusii-disociatie de sensibilitate de tip siringomielic suspendata si bilaterala
limitata la teritoriile cutanate dependente de segmentele lezate

• II SINDROAMELE SUBSTANTEI ALBE

1 sd de cordon lateral
-sd piramidal( hemipareza sau monopareza) homolateral . Cand lez este bilaterala –
paraplegie sau tetraplegie functie de nivelul leziunii
- tulburari de sensibilitate cu disociatie siringomielica controlaterala

• 2 sd de cordon posterior
-tulburare de sensibilitate cu disociatie tabetica( ataxie )- homolaterala
- abolirea ROT
- hipotonie
> Apare in tabes
. 3 sd combinate= sclerozele combinate
- prindere concomitenta a cordoanelor laterale si posterioare
- etiologie- anemie prin deficit de vitamina B12

• III SINDROAME MIXTE

-cuprinde atat substanta cenusie cat si substanta alba

1 Sd DE HEMISECTIE MEDULARA ( sd Brown Sequard)

semnele clinice sunt sublezional
< paralizie motorie homolaterala , ROT vii, rf patologice( Babinski)
< tulburari de sensibilitate profunda homolateral
< uneori banda de anestezie cu caractre radicular prin lezarea radacinii respective
< tulburari vasomotorii homolaterale-roseata, caldura pielii, cianoza, raceala pielii
< anestezie superficiala termoalgica si un grad de hipoestezie tactila -controlateral

• 1 Sd HEMISECTIE MEDULARA
Dupa sediul hemileziunii medulare
< regiunea cervicala- apare o hemiplegie homolaterala

12
 < in segmenetele corespunzatoare originii plexului brahial –C5-T1 –paralizia membrului
superior de tip radicular cu tulburari de sensibilitate si un sd C-B-H bomolateral si pareza
spastica crurala homolaterala
< in regiunea toracala sub T2- monopareza crurala spatica homolaterala , cu anestezie
termolagica sublezionala controlaterala si profunda homolaterala
< in segmentele lombare si lombosacrate –tulburari motorii si senzitive la nivel crural
homolateral

• 2 Sd de SECTIUNE TOTALA MEDULARA

- abolirea motilitatii sub nivelul leziunii
- anestezie sublezionala pentru toate modurile de sensibilitate
- tulburari sfincteriene si sexuale

• Exista trei stadii in evolutia leziunii:

< a. stadiul de soc medular- dureaza 1-3 saptamani –deficit motor total sublezional ,
hipotonie musculara, abolirea ROT, Rf cutanate abdominale abolite, RCP indiferent sau in
extensie, tulburari sfincteriene( retentie de urina si materii fecale)
< b. stadiul de automatism medular- in lez partiala se recapata o parte din motilitate si
sensibilitate
- in caz de setiune anatomica ,maduva sublezionala isi recapata progresiv automatismele –
absenta motilitatii si a anesteziei cu reaparitia ROT, RCP jn extensie, rf de automatism de
tripla flexie , tonusul muscular crescut( spasticitate) , tulburari trofice (escare)
SINDROMELE MEDULARE
c. a treia faza -de disparitie a orcarei activitati reflexe cand apare o infectie (urinara,
pulmonara-stadiul final)

In concluzie- limita superioara a

leziunii medulare este in functie de
nivelul superior al tulburarilor de
sensibilitate si al modificarilor de
reflexe – la nivelul leziunii ROT sunt
abolite, iar sublezional sunt ROT vii

13
 SINDROAMELE MEDULARE

• TOPOGARFIC
> Lez cervicala superioara (C2-C5)
- tetraplegie cu anestezie pt toate formele din reg cervicala in jos
- tulburari respiratorii grave prin prinderea centrului frenic(C3-C5) si a nervilor intercostali
> Lez la nivelul umflaturii cervicale (C5-T1)
-parapareza spastica (piramidala)
- la membrele superioare semne de nmc si semne de nmp(corn anterior) pareza flasca a mb
sup cu amiotrofii, rf stiloradial si bicipital abolit ( C5-C6), in lez C8-T1)- amiotrofii la nivel
muschii mici ai mainii Aran Duchene si un sd C-B-H
> Lez toracala sub T2
-parapareza /paraplegie
- anestezie sublezionala pentru toate modurile
- tulburari sfincteriene

• TOPOGRAFIC

• > Lez umflaturii lombare (L2-L5)

• -paralizie partiala a membrelor inferioare,cu ROT vii , RCP in extensie, tulburari

sfincteriene, tulburari de sensibilitate cu nivel superior oblic conform dispozitiilor
dermatoamelor

• > Lez de epicon (L5-S2)

• -parapareza partiala( deficit proximal), fara spasticitate( fara Babinski ), ROT ahilian
abolit, ROT rotulian normal, tulburari de sensibilitate pe fata antero-externa a gambelor, reg
periano-genitala, tulb sfincteriene si tulb sexuale

• > Lez de con terminal (S2-S5)

• -tulburari de sensibilitate de tip “” anestezie in sa””perianogenitala, fara tulburari

motorii, fara alterarea ROT,tulburari sfincteriene si sexuale

• Dg diferential intre - sd de con-tulb de sensibilitate simetrica uneori cu disociatie

siringomielica, fara dureri, cu fasciculatii, repartitia simetrica a simptomelor,tendinta crescuta la
escare

• - sd de coada de cal- dureri spontane violente cu caracter radicular, tulb de sensibilitate

pt toate tipurile de sensibilitate, repartizarea asimetrica a simptomelor, tendinta redusa la
14
escare

15