1

CURS NERVI CRANIENI

NERVII CRANIENI
Cele 12 perechi de nervi cranieni asigura functii motorii, senzitive , vegetative, si
senzoriale ale extremitatii cefalice
Fiecare nerv cranian are o origine reala alcatuita din nucleii nerv cr situati in parenchimul
trunchiului cerebral( cu exceptia perechii I si II) si o origine aparenta alcatuita din locul de
emergenta din nevrax .Trunchiurile acestor nervi strabat invelisurile meningeale si ies din
cutia craniana prin gaurile de la baza craniului , ulterior se distribuie organelor pe care le
inerveaza
Nucleii nervilor cranieni sunt legati de cortexul cerebral prin fasciculele supranucleare

NERVUL OLFACTIV –(PER. I)

Constitue prelungirea periferica a cailor si structurilor olfactive centrale

Anatomie
- primul neuron –cel olfactive Schultze din partea sup a muc nazale( pata galbena), axonii
acestor celule grupate in filete plexiforme=nervul olfactiv, care stabate lama ciuruita a
etmoidului si patrunde in cutia craniana si se termina in bulbul olfactiv
- al doilea neuron –cel mitrale ale bulbului olfactiv =centrul primar olfactiv , axonii acestor
celule formeaza caile centrale olfactive care se termina in centrii olfactivi
secundari( sinusul olfactiv medial , lateral, subst spatiului anterior perforat) si centrii
olfactivi tertiari ( cornul Amon, uncus, nucleul amigdalian)
Examinarea functiei olfactive
- cu ochii inchisi, pentru fiecare nara , se incepe cu partea presupusa bolnava, cu substante
mirositoare
. Tulburarile patologice
- ANOSMIA=pierdere simtului olfactiv – prin lezarea nervului sau cailor olfactive
- cauze –procese expansive ale etj anterior (meningioame olfactive,
mengioame aripa mica a sfenoidului, T orbito-frontale)
- meningite bazale
- fracturi de baza de craniu ( la nivel lamei ciuruite a etmoidului)
- intoxicatii exogene ( cocaina. Alcool, tabagism)
- cauze loco regionale- rinite ,polipi, obstructii nazale, sinuzite
-HIPOSMIA =diminuarea simtului olfactiv
-cauze- DZ, nevroze,sd HIC , traumatisme craniene,in Boala Parkinson, precoce, inaintea
aparitiei sindromului extrapiramidal,in Alzheymer,
-HIPEROSMIE=cresterea capacitatii olfactive
- cauze- migrene, hipertiroidism stari alergice
-ILUZII OLFACTIVE ( pervertirea in recunoasterea diferitilor excitanti olfactivi)- apar in
unele crize epileptice
. parosmia- interpretare eronata a unor mirosuri
. cacosmia – percepe toti excitantii ca mirosuri neplacute
- halucinatiile olfactive –senzatii olfactive nederminate de excitanti externi ( perceptie fara

1|Page
 2

obiect)- are origine corticala =senzatii neplacute

- cauze –boli psihice( schizofrenie, paranoia, psihoze alcoolice)
- crize epileptice temporale
Sindromul FosterKenedy
- anosmie de partea leziunii(lez de bulb olfactiv)
-atrofie optica cu cecitate periferica de partea leziunii( compresie de nerv optic)
- staza sau edem papilar de partea opusa
Etiologie – meningiom sant olfactiv, T Frontale,

NERVUL OPTIC ( PER.II)

Nervul optic face parte integranta din tractul cerebral al cailor optice care asigura functia
vizuala
Anatomia- celulele senzoriale -conurile ( elementele receptoare pt culori in regiunea
centrala maculara a retinei)
-si bastonasele ( din stratul II al retinei, pentru diferentele
luminoase alb-negru , dispuse pe intreaga retina)
- primul neuron- celulele bipolare din stratul a IV al retinei
- al doilea neuron- celula multipolara din stratul VIII a retinei, axonii acestor
deutoneuroni converg spre papila optica si ies din globul ocular prin polul posterior
alcatuind NERVUL OPTIC care intra in endocraniu prin gaura optica .Cei doi nervi
dupa un scurt traiect se unesc inaintea hipofizei alcatuind CHIASMA OPTICA unde
fibrele temporale isi continua traiectul homolateral si fibrele nazale se incruciseaza
De la chiasma pleaca BANDELETE OPTICE care contin fibrele retinei temporale
homolaterale si fibrele retinei nazale controlaterale
- al treilea neuron situat in GANGLIONUL GENICULAT LATERAL , trimite prelungiri axonice
spre scoarta cerebrala –pe cele doua buze ale scizurii calcarine- sub forma radiatiilor
Gratiolet ( radiatiile optice)
- cortexul Occipital - aria 17 a lui Brodman ( aria striata)
Semiologia functiei vizuale cuprinde:
-1 acuitatea vizuala (AV)
- 2 examenul campului vizual (CV)
-3 examenul fundului de ochi( FO)
< 1 . ACUITATEA VIZUALA = capacitatea de a percepe si diferentia forma, miscarea si culorile
obiectelor
- pt fiecare ochi in parte de la o distanta de 5m(Optotipuri)
> ambliopia – diminuarea AV
> amauroza sau cecitate- pierderea vederii
cauze-lez de pol anterior al GO, lez de retina ( angiopatii, degenerescenta pigmentara
primitiva,tromboza arterei centrale a retinei, tromboflebita venei centrale ) nervi
( intoxicatii nicotino- alcoolice, SM, tabes, T, fracturi de baza de craniu), cai optice

2|Page
 3

centrale(bandeleta )

> nictalopia –diminuarea AV in cursul zilei

> hemeralopia- diminuarea AV in amurg si spre seara

Diagnosticul diferential intre cecitatea periferica si cea corticala.

 Lez bilaterala a lob Occipital (aria 17) sau ale fasciculelor lui Gratiolet –pentru Cecitatea
corticala
 Aspectul normal al FO( pt Cecitatea corticala)
 RFM normal( pt cecitatea corticala)
 Nu are constiinta bolii( neaga infirmitatea desi nu se poate orienta , nu recunoste
obiectele, se izbeste de ele)

< 2 . Campul vizual =spatiul pe care-l percepe un GO mentinut in pozitie fixa

- 4 cadrane-2 temporale ( sup si inf) si 2 nazale( sup si inf)
-se examineaza cu ajutorul campimetriei (permetrului)
cu rf de clipire sau de aparare( coma sau la bolnavii necooperanti)
> scotoamele – petele oarbe din CV
- pot fi centrale( lez de macula sau fibre papilo-maculare : nevrita retrobulbara( SM,
intoxicatii alcool si tabac ) , compresii intraorbitare sau intracraniene (tumori
orbitare,glioame sau meningioame de nerv optic , meningioame olfactive sau de aripa
mica de sfenoid)
-periferice –adesea bilaterale
> ingustarea concentrica a CV –deficit periferic regulat sau neregulat
. In caz grave redus la reg maculara=vedere tubulara ( ca prin luneta )
. Ingustarea concentrica regulata –lez retiniana glaucom, isterie
. Ingustarea concentrica neregulata – atrofii optice intraoculare, retrobulbare
> Hemianopsia – deficit pe jumatatea CV a fiecarui GO
- hemianopsia heteronima bitemporala –apare in leziunile mediane ale chiasmei optice: T
hipofizare, cranio-faringioame, meningiom de tubercul selar, anevrisme, carotidiene
- hemianopsia heteronima binazala- apare in lezarea partilor laterala ale chiasmei –apare
destul de rar: arahnoidite optochiasmatice, T de Ventricul III
-hemianopsia laterala homonima –pierderea vederii in jumatatile laterale drepte sau
stangi pentru ambii ochi( temporal dr pt un ochi si nazal dr pt celalat ochi)
. apare in lez cailor optice situate inapoia chismei optice( bandeleta , GGL, radiatiile

3|Page
 4

Gratiolet sau scizura calcarina)

. este situata in partea opusa leziunii cerebrale
- hemianopsia in cadran ( cvadranopsie) –amputarea unei patrimi de CV pt fiecare ochi (sup
sau inf, nazal sau temporal)- F RARA – apare in lez partiale ale fibrelor optice sit inapoia
chiasmei optice
- dubla hemianopsie – lez bilaterale de camp 17, cu pastrarea vederii maculare si RFM

> 3 Examenul de fund de ochi (FO)- oftalmoscop vase reteniene, staza papilara sau atrofie optica

NERVII OCULOMOTORI
1.Nervul oculomotor comun (III)
2.Nervul patetic sau trohlear(IV)
3.Nervul oculomotor extern sau abduncens(VI)
1.Nervul oculomotor comun(III)
Nerv motor
Anatomie
- Nucleul de origine in calota pedenculara ventral de apeductul lui Sylvius
.fiecare ncl are trei formatiuni
-externa din care iau nastere fibre care inerveaza musculara extrinseca oculara
- interna superioara = ncl Edinger- Westphal din care iau nastere parasimpatice pt
constrictia pupilei
- interna inferioara = ncl Perlia care asigura miscarile de convergenta a GO
- Fibrele radiculare –strabat ncl rosu si piciorul pedunculului cerebral, si ies din trunchiul
cerebral in spatiul interpeduncular subarahnoidian , apoi impreuna cu ceilalti oculomotori
intra in peretele sinusului cavernos.
- Intra in orbita prin fanta sfenoidala
- Inerveaza muschii-ridicatorul pleoapei superioare
-dreptul superior( sus si inauntru)
-dreptul intern ( adductia GO)
-dreptul inferior(jos si inauntru)
- oblicul mic mic( sus si in afara)
- Fibre parasimpatice care inerveza muschiul constrictor al pupilei
2.Nervul PATETIC (IV)TROHLEAR
>Nerv motor
>Anatomie
-Nucleul de origine in calota pedunculara , dedesubtul perechii III, in substanta cenusie
periapeductala
- Fibrele radiculare inconjura apeductul lui Sylvius , si apoi se incruciseaza cu cele de partea
opusa , ies din trunchiul cerebral prin partea posterioara a mezencefalului.Intra in sinusul
cavernos impreuna cu ceilalti nervi cranieni, si intra in orbita prin fanta sfenoidala si se
termina in muschiul oblic mare care misca GO in sus si in afara

4|Page
 5

3.NERVUL OCULOMOTOR EXTERN(VI)ABDUCENS

> Nerv motor
> Anatomie
-Nucleul motor este in portiunea pontina a planseului V IV, formand impreuna cu genunchiul
nerv VII eminenta teres
- Fibrele radiculare se indreapta in jos si in afara siies din trunchiul cerebral deasupra
piramidelor bulbare in santul bulbo-pontin, in continuare intra in sinusul cavernos
impreuna cu ceilalti nervi oculomotori, ulterior intra in orbita prin fanta sfenoidala si
inerveaza muschiul drept extern, care determina abductia GO

Nervii oculomotori
Functii
-asigura motilitatea izolata pentru fiecare GO in parte
-asigura miscarile conjugate de lateralitate si de verticalitate ( prin contractia mai multor
muschi) impreuna cu centrii si caile oculogire( supranucleare): pentru miscarile voluntare –
centrii corticali sunt in ariile Frontale (campul 8)si pentru miscarile involuntare –centrii
corticali sunt in ariile Occipitale (campul 19)
Caile oculogire ajung in trunchiul cerebral unde se incruciseaza si se termina in centrii
supranucleari in punte pentru miscarile conjugate de lateralitate, si pentru miscarile
conjugate de verticalitate si de convergenta in mezencefal.De aici prin intermediul
fasciculului longitudinal medial ( FLM) sau bandeleta longitudinala posterioara(BLP) ajung
in nucleii nervilor oculomotori
• Semiologia leziunilor izolate ale nervilor oculomotori
> strabismul =pozitia asimetrica a GO –devierea se face in partea opusa nervului lezat prin
actiunea nervului antagonist
- convergent sau divergent-se accentueaza cand priveste in directia muschiului
afectat
> diplopia= vedere dubla =perceptia a doua imagini in privirea unui singur
obiect( nesuprapunerea imaginii)-se examineaza cu lentile colorate
- poate fi orizontala, verticala, sau oblica
- homonima –de partea ochiului paralizat
- heteronima –de partea ochiului sanatos
> limitarea miscarilor GO( de adductie ,de abductie , supraversie, infraversie)
Pareza nervului oculomotor comun(III)
CLINICA
• Pareza totala ( muscl extrinseca, intrinseca)
-ptoza pleoapei superioare( lasa capul compensator pe spate)
- strabism divergent
- limitarea miscarilor GO cu exceptia abductiei
- diplopie heteronima in privirea binoculara
- usoara exoftalmie( flaciditatii musculare)
- midriaza paralitica

5|Page
 6

. Pareza partiala –in functie de muschiul paralizat

PAREZA NERV PATETIC(IV)

CLINICA - Se intalneste rar
. diplopie orizontala homonima cand priveste in jos- apare la urcatul sau coboratul scarilor
. capul este usor aplecat inainte si de partea bolnava

PAREZA NERV OCULOMOR EXTERN(VI)

CLINICA
- Foarte frecventa
. diplopie orizontala homonima foarte jenanta
. strabism convergent
. limitarea miscarii de abductie
. intoarcerea compensatorie a capului de partea paralizata
NERVII OCULOMOTORI
ETIOLOGIE
LA nivel trunchiului cerebral
- AVC ischemice sau hemoragice ( sd alterne- sd Weber, sd Millard –Gubler, sd Claude)
-Tumori infiltrative( glioame, ependimoame)
-Encefalite
- poliencefalita hemoragica ( sd Gaet Werniche)
• LA nivel troncular unilateral
- anevrism al portiunii terminale a carotidei interne ( ACI ) sau artera comunicanta posterioara
ACoP-pareza III
- sd HIC( hipertensiune intracraniana) –prin fenomenul de angajare temporala si compresia
secundara a nerv III ( fibrele pupilare sunt primele afectate)
- T vf de stanca temporala –pareza VI, V
- sd Gradenigo- pareza VI, V infectie ureche interna, osteita vf stana temporala
-T de unghi ponto-cerebelos- pareza de VI, VIII, VII, V
- sd sinus cavernos –tromboflebita , anevrisme carotidiene, oftalomoplegie dureroasa ( sd
TOLOSA- HUNT)-pareza III, IV, VI, V1
- sd fanta sfenoidala –meningiom de aripa mica de sfenoid-pareza de III, IV, VI, V1, midriaza
- sd de apex orbitar-pareza de II, III, IV, VI, V1
. LA nivel troncular bilateral- meningite bazale, PRN,

PARALIZIA INTERNUCLEARA-OFTALMOPLEGIA INTERNUCLEARA

• Apare in leziuni de trunchi cerebral prin lezarea bandeletei longitudinale posterioare(BLP)
• ANTERIOARA – afecteaza fibrele ascendente-o pareza a muschiului drept intern
controlateral, dreptul extern homolateral se deplaseaza normal, convergenta noramala,
nistagmus orizontal la ochiul care priveste in afara, prezenta paralelismului GO
• POSTERIOARA – lezarea fibrelor posterioare- dreptul extern de partea leziunii este

6|Page
 7

paralizat, ambii drepti interni sunt normali, convergenta N

• Etilogie in SM, tumori infiltrative, AVC

PARALIZIA MICARILOR CONJUGATE

DE LATERALITATE( SD FOVILLE)
• Def –imposibilitatea miscarilor GO spre dreapta sau stanga la care se asociaza si o
hemiplegie opusa leziunii
- lez cailor oculogire deasupra incrucisarii (in port sup a puntii si inf a mezencefalului ) GO
deviati spre partea leziunii si o hemiplegie de partea opusa-bolnavul isi priveste leziunea –
sd Foville I( superior)
-lez cailor oculogire sub incrucisare si deasupra incrucisarii caii cortico-nucleare –deviatie de
partea opusa leziunii-bolnavul isi priveste membrele paralizate-sd Foville II
- lez cailor oculogire si a caiicortico-nucleare sub incrucisare- bolnavul isi priveste membrele
paralizate si are pareza faciala periferica de partea leziunii –sd Foville III
PARALIZIA MISCARILOR CONJUGATE DE VERTICALITATE ( SD PARINAUD)
• Def – imposibilitatea executarii miscarilor de ridicare( supraversie) sau
coborarii( infraversie) a GO
• asociata cu tulburari ale reflexelor pupilare
• produsa prin leziuni pedunculare ( ncl Darkschewitsch si Cajal, a substantei cenusii
periapeductale din regiunea tuberculilor cvadrigemeni anteriori

SEMIOLOGIA PUPILEI

• Musculatura intrinseca a GO cuprinde sfincterul irisului si muschii ciliari

• Fibrele parasimpatice (irido-constrictoare) –orig in ncl Edinger –Westphal( III) si se gasesc
in nerv III. In orbita se despart si fac sinapsa in ggl ciliar, de unde pornesc nervii ciliari
scurti care ajung la iris si muschii ciliari
• Fibrele simpatice (irido-dilatatoare) orig in reg hipotalamica , coboara de-a lingul
trunchiului – cerebral se incruciseaza -maduva cervicala inf in cornul intermedio lateral
centrul cilio-spainal Budge -ies prin radacinile C8-T1 si ajung in lantul cervical si fac
sinapsa in ggl cervical superior- fibrele postggl in plex pericarotidian- nerv III- ggl ciliar –
nervii ciliari lungi –muschii ciliari si iris

7|Page
 8

• Pupila perfect rotunda, cu diametru de 3-4mm,

• RFM –micsorarea pupilei (mioza) la lumina si dilatatie(midriaza) la intuneric
- direct( mioza la GO care primeste stimul luminos) si consensual( mioza la ochiul
nestimulat)
calea RFM –perceptia luminoasa – retina –nerv optic – bandeleta optica –ncl pretectal-ncl E-
W- nerv III cu fibrele eferente parasimpatice-ggl ciliari nervii ciliari scurti- musculatura
irisului
. Rf de convergenta ( de acomodare) –mioza si o contractie a dreptilor interni la apropierea
unui obiect
calea rf de convergenta –retina- nerv optic- bandeleta optica –CGL-radiatii optice-cortexul
occipital-fibre cotico-tectale- centrul pentru convergenta ( complex ncl oculomotor) –
nervul III- musculatura intrinseca si extrinseca( drepti interni,ciliari si iris)

Reflex fotomotor
SEMIOLOGIA PUPILEI
• Rf ciliospinal- midriaza la aplicarea unui stimul dureros la nivelul gatului
- poate fi abolit in lez caii simpatice ( implica fibre iridodilatatoare)
- apare in lez de trunchi cerebral, anevrisme de carotida, afectarea lant simpatic
. Semnul Argyll-Robertson-abolirea RFM
- conservarea rf de convergenta
- anizocorie (inegalitate pupilara) sau mioza bilaterala apare in lues nervos
. Semnul Argyll-Robersonn inversat-abolirea rf convergenta si conservarea RFM, apare in
meningite TBC,encefalita.

SEMIOLOGIA PUPILEI
Sindromul Claude-Bernard Horner:
- mioza( paralizia rf iridodilatator)
- enoftalmie( paralizia m Muller)
- ingustarea fantei palpebrale( paralizia m neted al pleoapei sup)
> lez caii vegetative simpatice
> apare in lez. MS cervico-Toracala( C8-T1)-T, infl, traumatisme
. Trunchi cerebral-port lat a bulb ( sd Wallenberg frecv de origine vasculara )

V Nervul trigemen
• Fibrele sensitive ale trigemenului:

8|Page
 9

• Sensibilitatea regiunii cefalice: tegumentele fetei in cele 3 etaje (cu exceptia unghiului
mandibulei), mucoasele cavitatii bucale,mucoasele foselor nazale, conjunctiva si corneea,
o parte a durei mater intracraniene.
.
Originea aparenta a nervului trigemen
Axonii neuronului sensitiv din ganglionul Gasser trec prin spatiul pontocerebelos,
Apoi patrund in punte

Fibrele sensitive dupa intrarea in punte

• Unele au traiect descendent formand tractul spinal al trigemenului care intra in nucleul
spinal al nervului trigemen gelatinos ce se situeaza de-a lungul tractului, din bulb pana la
limita inferioara a primului segment cervical.
• Altele ascendente scurte:nucleul sensitiv principal al trigemenului , din punte,langa
nucleul motor,
• Restul: ascendente lungi:nucleul mezencefalic al trigemenului

Axonii neuronilor din nucleii sensitivi

• Formeaza in trunchiul cerebral fasciculul cvintotalamic, care se alatura panglicii lui Reil si
se termina in nucleii semilunari ai talamusului ai carui neuroni se proiecteaza in lobul
parietal, ariile 3,1,2.

Fibrele motorii ale trigemenului

• Iau nastere in nucleul motor al trigemenului din punte (ventral de nucleul sensitiv),
• Se alatura fibrelor sensitive avand acelasi traiect,
• Inerveaza muschii masticatori:temporali si maseteri , dar si pterigoidieni, milohioidian si
segmentul anterior al digastricului,
• Ridicarea si coborarea mandibulei, proectia inainte si inapoi a mandibulei, miscarea de
lateralitate a mandibulei.

Semiologia nervului trigemen

• Sensibilitatea tactila, termica si dureroasa in cele trei etaje ale fetei,fara unghiul
posteroinferior al mandibulei(teritoriul C2-C5).
• Explorarea functiei motorii:motilitatea activa, forta segmentara, tonusul si troficitatea
masticatorilor .
• Ridicarea, coborarea, lateralizarea, proiectia anterioara a mandibulei

Pareza unilaterala a trigemenului

• Diminuarea unilaterala a miscarilor mandibulei
• La deschiderea gurii, barbia deviaza de partea bolnava , datorita actiunii muschiului
pterigoidian extern de partea opusa.
• Atrofia temporalilor si maseterilor de partea bolnava

Paralizia bilaterala a trigemenului

9|Page
 10

• Caderea mandibulei

Reflex corneean
• Atingerea corneei :clipit
• Aferenta:trigemen, eferenta nerv facial
• Dispare bilateral in comele f profunde (se inchide foarte jos in bulb-maduva(nucleul spinal
al trigemenului)
Reflexul maseterin
• Percutia arcadei mandibulei (prin abeslang)sau a mentonului:inchiderea mandibulei
• Reflex trigemino-trigeminal:se inchide in punte- mezencefal
• Viu in lacunarismul cerebral sau in SLA

Prietenii si dusmanii omului au reflex maseterin

Nevralgia de trigemen
• Durere fulguranta, f intensa, in teritoriul unui ram al trigemenului(nu depaseste linia
mediana a fetei), declansata de atingerea unor puncte trigger de la nivelul fetei ,apare in
crize paroxistice intre care sunt perioade fara durere.
• Poate fi esentiala sau secundara (SM, Tumori,inflamatii dentare, etc)
• Anticonvulsivante:Carbamazepina, Gabapentina, etc
Cefalgiile trigemino-vegetative
• In zona fronto-orbito-temporala unilateral,
• Insotite de lacrimatie , inrosirea conjunctivei ,edem si ptoza palpebrala, rinoree,
• Ex: Cluster Headache(cefalee in ciorchine): crize repetate care se agrega in anumite
perioade de timp (ciorchini de crize), cate 1-3 crize/zi, urmand apoi intervale variabile
libere de crize.
• F violenta, unilaterala, se instaleaza in 10-20 minute,dureaza cateva zeci de minute pana la
1-2 ore, apare noaptea la aceeasi ora , si foarte frecvent iarna sau primavara.
• Oxigen nazal, anestezice intra nazale, Verapamil, Topamax

10 | P a g e
 11

VII Nervul facial ( CLUSTER HEADACHE )

• Nerv mixt:fibre motorii si sensitivosenzoriale si vegetative.

Componenta motorie: origine: nucleul motor din punte,apoi fibrele motorii inconjoara nucleul
n VI si iau o directie oblica si in jos, parasind trunchiul prin santul bulbopontin.
Intra prin porul acustic intern in canalul auditiv intern sapat in stanca temporalului
• Iese din craniu prin orificiul stilomastoidian
Dupa iesirea din craniu
• Trece prin glanda parotida, se divide in 2 ramuri, temporo-faciala si cervico –faciala si se
distribuie muschilor mimicii
Muschii mimicii
Fibrele sensitive, senzoriale si vegetative ale facialului
• Grupate in nervul VII bis(n. intermediar al lui Wrisberg)
• Au originea in nucleul sensitiv din punte si in nucleul salivator superior situat inapoia olivei
pontine, urmeaza apoi traseul facialului, patrunde in canalul facialului cu care are traiect
pana la ganglionul geniculat.

Nervul VII Wrisberg

• Traiect comun cu facialul pana la prima inflexiune in canalul facialului, in ganglionul
geniculat unde este primul neuron sensitiv.
De la ganglionul geniculat:
• Fibre senzoriale pentru gust in 2/3 anterioare ale limbii(dulce si sarat), fibre pentru
sensibilitatea conductului auditiv extern in portiunea externa, concha urechii si zona
retroauriculara, si fibre vegetative pentru glande lacrimale si glande salivare sublinguale si
submandibulare si pentru vasomotricitatea fetei.
Examinarea n. facial
• Reflex nazopalpebral:percutia radacinii nasului declanseaza clipit.
• Reflex optico-palpebral:clipire la amenintare sau la proiectia brusca de stimul luminos.
• Reflexul corneean: stimularea corneei determina clipit(reflex descris la nervul trigemen)
• Examenul gustului in 2/3 anterioare ale limbii(se aplica pe hemilimba tampon imbibat in
solutie de sare sau zahar si se cronometreaza pana la aparitia senzatiei de gust): ageusie
sau hipogeusie(lipsa sau scaderea gustului), disgeusie(perceptia distorsionata a gustului)
• Simetria fetei, fantele palpebrale, comisurile bucale, santuri nazogeniene, riduri frontale,
etc
• Mimica activa:sa arate dintii, sa se incrunte, sa stranga ochii, sa umfle obrajii, sa fluiere, sa
increteasca pielea gatului.
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA
• Prin lezarea nervului facial sau a nucleului n facial din punte
11 | P a g e
 12

• Paralizie completa a tuturor etajelor fetei, cu imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale, in

opozitie cu paralizia centrala faciala, prin leziuni deasupra nucleului facialului, de obicei in
creier, in care paralizia faciala e preponderenta in etajul inferior si bolnavul poate inchide
ochii(deoarece etajul facial superior se proiecteaza bilateral in cele 2 emisfere cerebrale).
• Cea mai frecventa:paralizia faciala periferica a frigore: inflamatia datorita unei viroze( virus
herpes zoster, virus Epstein Barr, etc) a nervului facial in canalul facialului : edem si
compresie a facialului in canalul osos inextensibil.
• Etiologie:
- lez intranevraxiale-sd vasculare –Milard Gubler, glioame de trunchi
- lez de unghi ponto-cerebelos-neurinoame, meningioame, colesteatoame
- lez in spatiul subarahnoidian-meningite, PRN, sarcoidoza
- lez in stanca temporalului-pareza a frigore, fracturi de satana, zona zoster geniculata ( sd
Ramsay- HUNT)
-lez exocraniene- procese inflamatorii sau tumorale de parotid
Paralizia faciala periferica a frigore
“Trasul curentului” nu este un doar un mit romanesc asa cum se spune !
Paralizia faciala periferica a frigore
• Expunerea la geamul deschis al masinii, capul ud dupa baie, statul in vant, in curent, etc,
• Frecvent primavara si toamna,
• Viroza cu herpes zoster sau Ebstein Barr ori alte virusuri care inflameaza nervul facial in
canalul sau.
• Durere retroauriculara, apoi asimetrie faciala cu lagoftalmie si cu imposibilitatea
contractiei muschiului platysma(pielosul gatului),
• Nu poate inchide ochiul, nu poate increti fruntea, nu poate fluiera, umfla obrazul, incorda
muschiul pielosul gatului, etc
• Poate asocia hipogeuzie daca leziunea este inainte de desprinderea fibrelor
gustative(nervul coarda timpanului)
• Poate asocia hiperacuzie(sunetele auzite sunt prea stridente, zgomotoase) datorita
paraliziei muschiului tensor al timpanului,
• Scade secretia lacrimala, ceea ce asociat cu lagoftalmia poate duce la uscarea corneei si
leziuni ale acesteia(keratita)
Paralizie faciala periferica bilaterala in sindromul Guillon Barre
• Poliradiculonevrita acuta poate induce pareze de nerv facial bilaterale
Paralizia faciala periferica in Borelioza
• Boala Lyme , la noi in tara este inca mult mai rara in comparatie cu popularitatea pe care o
are in presa si in anumite laboratoare care dozeaza anticorpii anti-Borelia.
• Dar, si boala ,si capusa, sunt din ce in ce mai frecvente in tara noastra.
• Se transmite prin muscatura capusei Ixodes, care traieste in padure, pe cerb sau pe
soarecele salbatec.
• Exista in zone montane din Europa centrala infestare endemica .
• Poate induce paralizie periferica faciala.
In alte tari, borelioza poate fi o cauza frecventa de paralizie faciala periferica
• Lyme borreliosis--the most frequent cause of acute peripheral facial paralysis in
childhood].

12 | P a g e
 13

• [Article in German]
• Christen HJ, Bartlau N, Hanefeld F, Thomssen R.
• Source
• Abteilung Kinderheilkunde, Schwerpunkt Neuropädiatrie, Universität Göttingen
Spirocheta Borelia Burgdorferi
si eritemul circinat dupa muscatura de capusa infestata cu Borelia
Paralizia faciala in Borelioza

Nervul VIII
VESTIBULOCOHLEAR
Componenta cohleara(nervul cohlear)
• Face parte din calea auditiva, care incepe la nivelul receptorului auditiv, din
organul Corti, din urechea interna, si se termina in lobul temporal.
• Nervul cohlear este format din axonii protoneuronului senzorial din ganglionul
Corti, aflat in apropierea melcului(cohleei),ale carui dendrite fac sinapsa cu celulele
receptoare din organul Corti.
• Acesti axoni, trec din ganglionul Corti prin canalul auditiv intern din stanca
temporalului(impreuna cu nervul VII), strabat unghiul pontocerebelos si intra in
punte la nivelul santului bulbo-pontin, facand sinapsa in nucleii cohleari din punte.
Calea auditiva
- de la nivelul olivei superioare se proiecteaza bilateral, in ambele emisfere cerebrale
Senzatia de auz
• Sunetul>>vibratia aerului din conductul auditiv extern>>vibratia
timpanului>>vibratia oscioarelor din urechea medie(ciocanelul,nicovala, scarita)>>
vibratia organului Corti din cohlee(ureche interna)>>receptor care transforma
energia mecanica vibratorie in impuls electric>>calea auditiva>>creier unde se
formeaza senzatia de auz .
Surditatea de transmisie
Blocarea transmisiei sunetului(vibratiilor) prin conductul auditiv extern,
timpan,ureche medie (ciocanel,nicovala, scarita) catre urechea interna(cohlee).

Este blocata transmisia pe calea aeriana (a vibratiilor din coloana de aer din
canalul auditiv extern) ,

Vibratiile pot ajunge la urechea interna transmise prin osul mastoidian si al

stancii(pe cale osoasa) si astfel sa stimuleze organul Corti si sa dea senzatie

13 | P a g e
 14

auditiva.

In stadiile initiale sunt afectate frecventele mai joase(care nu se transmit prin medii
mai putin elastice)
Surditatea de perceptie
Lezarea urechii interne(a organului Corti) sau a nervului cohlear,

Vibratiile se transmit atat pe cale aeriana cat si pe cale osoasa pana in urechea
interna la organul lui Corti,

La acest nivel nu se formeaza insa impulsul nervos sau acesta nu poate fi transmis
mai departe pe calea nervului cohlear,

Sunt afectate mai ales frecventele inalte.

Examinarea nervului cohlear

Teste de auditie a vocii
• Vocea soptita are frecvente joase , se aude de la 5-6 m, si se transmite pe cale
aeriana, perceptia ei este afectata mai ales in surditatea de transmisie.
• Vocea cu glas tare, se aude de la 50 m, se transmite atat pe cale aeriana cat si
osoasa, perceptia ei este afectata in surditatea de perceptie (leziuni de ureche
interna)
Examinarea auzului : teste cu diapazonul
• Diapazonul in vibratie in fata urechii: conducerea aeriana
• Diapazonul in vibratie pe craniu:conducere osoasa
• Proba Weber:diapazonul pe linia mediana a craniului :
- normal :perceput egal in ambele urechi
- surditate de transmisie: perceput mai bine de urechea bolnava,
- surditate de perceptie:perceput mai bine de urechea sanatoasa.
• Proba Schwabach:diapazonul pe vertex este perceput in mod normal 20
secunde : - surditate de perceptie:timp prescurtat,
- surditate de transmisie:timp prelungit
• Proba Rinne:diapazonul pe mastoida cat timp este auzit(conducere osoasa), apoi
plasat in fata urechii mai este auzit inca 20-30 s(conducere aeriana)= Rinne
pozitiv(normal),
- surditate de transmisie : diapazonul plasat pe mastoida este auzit timp mai
indelungat, dupa care plasat in fata urechii nu mai este auzit(Rinne negativ).

Patologia auzului:simptome pozitive

• Iritatie, simptome pozitive: acufene, halucinatii auditive, hiperacuzia
• Acufena: senzatie de zgomot in ureche, fie tiuituri(tinnitus), fie pocnituri, bazaituri,
uruituri,etc: simptom frecvent la varstnici, greu de tratat , insotind sau nu
presbiacuzia(scaderea auzului la varstnici), sau exprima , mai rar, prezenta unui
zgomot real produs in zona craniana(malformatii vasculare intracraniene, spasme
ale musculaturii urechii medii, cracmente ale articulatiei temporo-mandibulare),
• Halucinatii auditive:voci, cuvinte , melodii:leziuni de lob temporal

14 | P a g e
 15

• Hiperacuzia: perceptia exagerata, zgomotoasa, neplacuta a sunetelor de

intensitate normala:paralizia faciala periferica(paralizia muschiului scaritei),
migrene, nevroze
Patologia auzului:simptome negative/surditate (hipoacuzie)
• Surditatea de transmisie(otogena):leziuni ureche externa si medie:dop cerumen,
furuncul canal auditiv extern, otoscleroza, otite medii, trauma sonora, etc,
• Surditatea de perceptie(neurogena):leziuni ale organului Corti(ureche interna),
nerv cohlear, sau ale cailor auditive centrale: nevrite toxice(ex gentamicina), tumori
unghi pontocerebelos(ex neurinom de acustic), meningite bazale, fracturi de
stanca.
- leziunile unilaterale pe caile auditive centrale nu produc deficit auditiv deoarece
proiectia lor corticala este bilaterala !(hipoacuzia apare doar in leziuni bilat care
sunt f rare)
• Surditatea mixta:leziuni ale urechii medii si interne (otoscleroza).
Nervul vestibular
• Parte a analizatorului vestibular
• In urechea interna, la nivelul labirintului, in canalele semicirculare, utricula si sacula
se gasesc receptorii vestibulari: sesizeaza pozitia si miscarile capului(acceleratia,
deceleratia),
• De la acestia pleaca dendritele protoneuronilor din ganglionul Scarpa, situat in
conductul auditiv intern,
• Axonii protoneuronilor formeaza nervul vestibular care trece prin conductul auditiv
intern, intra in unghiul pontocerebelos si patrunde in trunchi prin santul bulbo-
pontin, facand sinapsa in nucleii vestibulari din bulb ( planseul ventriculului IV)

Caile vestibulare
• Vestibulocerebeloase (arhicerebel)
• Nucleii oculomotori(FLM)
• Substanta reticulata
• Nucleul vagului(explicatia varsaturilor din sd vestibular)
• Coarnele anterioare maduva (vestibulospinale)
• Cortex(cerebelo-rubro--talamo-corticala sau direct)

Simptome vestibulare
• Vertij: senzatie de rotatie a subiectului sau a obiectelor din jur :de la senzatia
imprecisa de nesiguranta , instabilitate, pana la senzxatia precisa de rotatie intr-un
plan spatial.
• Permanent sau paroxistic, la miscarile capului,
• Asociat cu manifestari vegetative, vagale(greata, varsaturi, paloare sau chiar
lipotimii) sau auditive(acufene)
Modificari de tonus muscular si echilibru
• Legaturile vestibulocerebeloase si vestibulospinale,
• Deviatii tonice ale capului, membrelor si trunchiului,
• Compensate vizual, apar cand se inchid ochii.
• Proba Romberg
• Proba bratelor intinse,

15 | P a g e
 16

• Proba indicatiei
• Proba mersului in stea

Nistagmusul
• Miscare ritmica sacadata, sincrona a globilor oculari, formata dintr-o secusa lenta,
de origine vestibulara, urmata de o secusa de revenire rapida, de origine corticala.
• Este sesizata de examinator secusa rapida, dupa care se defineste sensul
nistagmusului,
• Orizontal,vertical, rotator(girator), orizonto-rotator.
• Secusa lenta, de aceeasi parte cu deviatiile tonice musculare si cu labirintul in
deficit(in sd vestibular periferic)

Probe vestibulare, instrumentale

• Induc un dezechilibru intre cele 2 labirinte prin excitarea sau inhibarea unuia dintre
acestea.
• In mod normal declanseaza un sindrom vestibular periferic de partea labirintului in
deficit( labirintul inhibat sau labirintul opus celui excitat).
• Probe rotatorii:rotatie urmata de oprire brusca:excita canalul semicircular catre
care se produce rotatia:induce vertijj contrar rotatiei.
• Probe calorice:instilatia de apa calda in ureche excita , induce nistagmus cu
componenta lenta contrara urechii instilate(componenta rapida bate spre urechea
instilata),
instilatia de apa rece inhiba si induce nistagmus cu secusa rapida contrara urechii
instilate

Sindromul vestibular periferic

• Leziuni ale labirintului si nervului vestibular
• Este armonic:secusa lenta a nistagmusului si deviatiile tonice sunt de aceeasi
parte cu labirintul/nervul lezat, iar secusa rapida si directia vertijului sunt contrare
leziunii .
• Nistagmusul este orizontal sau orizontogirator,
• Are de multe ori aspect paroxistic,
• Se poate insoti de acufene sau hipoacuzie(coexistenta leziunii cohleare)
• Coexista fenomene vagale(varsaturi, paloare, etc)

Exemple sd vestibulare periferice

• Nevrita vestibulara toxica(ex gentamicina)
• Neuronita vestibulara(viroza care inflameaza nervul):context viral, durata mai lunga
a simptomelor care se remit treptat,
• Vertij benign pozitional: crize de cateva secunde de vertij rotator produs la
ridicarea/intoarcerea capului la scularea din pat sau la culcare:migratia otolitelor in
canalele semicirculare.
• Boala Menniere:vertij foarte violent, insotit de acufene,varsaturi, fenomene
vegetative, panica, produs de cresterea presiunii endolimfatice din labirint,

16 | P a g e
 17

paroxismele apar la intervale variabile,crizele disparand dupa mai multi ani,cand

pacientul isi pierde auzul.
• Tumorile de unghi pontocerebelos(ex neurinomul de acustic): vertij insotit de
hipoacuzie(nerv cohlear) , de pareza faciala periferica(VII), si de hipoestezie
trigeminala(V).

Sindromul vestibular central

-Leziuni ale nucleilor vestibulari sau ale cailor centrale vestibulare
-Nistagmusul poate fi orizontal(mezencefal)
-Este dizarmonic, neconcordanta intre secuza lenta a nistagmusului si deviatiile
tonice,
-Este mai putin intens si de lunga durata,
-Poate asocia semne de trunchi cerebral,
-Ex: scleroza in placi, tumori de trunchi cerebral sau de fosa posterioara,accidente
vasculare vertebro-bazilare(de trunchi)

NERVUL GLOSOFARINGIAN( IX)

Nerv mixt-senzitivo-motorsi cu fibre vegetative parasimpatice
Anatomie:
- componenta motorie- originea reala in portiunea superioara a nucleului ambiguu din bulb,
si iese din trunchiul cerebral prin partea superioara a santului colateral posterior al
bulbului.Paraseste cutia craniana prin gaura rupta posterioara impreuna cu nervii X si XI, si
intra in spatiul retrostilian si se indreapta spre radacina limbii
NERVUL GLOSOFARINGIAN
- componenta senzitiva – asigura sensibilitatea generala a lojei amigdaliene, a faringelui , a a
fetei posterioare a valului palatin, a trompei lui Eustache si casa timpanului
. Axonii protoneuronului senzitiv ajung in bulb si se termina in ncl fasciculului solitar si ncl
dorsal ala aripii cenusii a planseului V IV NERVUL GLOSOFARINGIAN (IX)
Nerv mixt –motor, senzitiv, vegetativ si senzorial
Rol in -deglutitie
-secretie salivara
-functie gustativa

Anatomie si fizologie
- Originea aparenta a nerv IX este reprezentata de 3-4 radacini care ies din parte
craniana a bulbului in santul dintre oliva si pedunculul cerebelos inferior deasupra
radacinii nerv X
• -Fibrele somatice motorii au origine in postiunea superioara a NUCLEULUI
AMBIGUU- situat adanc in formatia reticulata a bulbului .Acest nucleu este
conectat cu tractul cortico-nuclear atat direct cat si prin intermediul unor
interneuroni

17 | P a g e
 18

.inerveaza muschii stilofaringian, stiloglos, palatglos, ridicatorul valulului

palatin,muschiul uvulei, constrictorul superior al faringelui

• -Fibrele somatosenzitive si senzoriale au originea in ganglionii nerv IX

(protoneuronul - ggl superior intracranian Ehrenritter si ggl inferior extracranian
Andersch-ultimul cel mai voluminos asezat in fanta pietroasa de pe fata inf a
stancii temporalului
• -ramurile periferice ale celulelor unipolare din acest ggl transmit >gustul din 1/3
post a limbii ( pt gustull amar)
• >sensibilitatea de la mucoasa 1/3 post ale limbii
loja amigdaliana
mucoasa faringelui
palatului moale
trompa lui Eustachio
sinusul carotidian
• Ggl lui Anderesch este conectat cu ggl cervical superior din lantul simpatic s trimite
fibre la nerv X si VII
• Ramurile centrale ale ggl nerv IX ajung in NUCLEUL TRACTULUI SOLITAR din
bulb ( f apropiat cu ncl nerv intermediar Wrisberg)
• Fibrele vegetative parasimpatice se alatura partii motorii a nerv IX au origine in
NCL SALIVAR INFERIOR sit in formatia reticulata din bulb, si prin nervul mic
pietros superficial agung in ggl otic unde fac sinapsa. Fibrele postganglionare trec
prin nervul auriculotemporal in glanda parotida
• Nervul IX participa cu fibre la cconstituirea nervului depersor carotidian a lui Hering
( impreuna cu fibrele vagale si simpaticedin ggl cervical superior )
• Nervul IX paraseste craniul prin gaura rupta posterioara ( gaura jugulara) inaintea
nerv X si si a nerv XI, apoi trece intre vena jugulara si ACI ( artera carotida interna)
si urmeaza tyraectul muschilor stilofaringian si stiloglos
• Examenul clinc
• Functia motorie-motilitatea peretelui posterior al faringelui –tractiunea spre partea
sanatoasa (semnul cortinei lui Vernet)
- deglutitia pentru solide
. Functia senzitiva –sensibilitatea peretelui post al faringelui , a lojei amigdaliene si a
1/3 post ale limbii – cu o spatula
. Functia senzoriala –sensibilitatea gustativa in 1/3 posterioara a hemilimbii si la nivelul
V-ul lingual pentru gustul amar-solutie cu chinina
. Functia salivara a galndei parotide –prin reflexul salivar la excitantii gustativi
alimentari-hiposecretie sau hipersecretie
. Functia reflexa cuprinde reflexul faringian –excitarea peretelui posterior faringian –in
mod N se obtine contractia musculaturii faringelui si insotita de greata sau /si voma
Rf sinusului carotidian –compresia –determina bradicardie scadere TA, vasodilatatie
periferica
- in unele situatii ( T de glomus carotidian) –determina
hiperexcitabilitate cu reactii vegetative foarte accentuate-sincopa
• NEVRALGIA GLOSOFARINGIANA ESENTIALA
• crize paroxistice cu localizare unilaterala faringiana, la baza limbii sau regiunea

18 | P a g e
 19

amigdaliana cu iradiere spre ureche , unghiul mandibular, sau regiunea

submaxilara
• durata scurta –cateva secunde sau minute( 20-30sec), cu intervale asimptomatice
intercritice( cateva munte pana la ore)
• declansate de deglutitie, cascatul, stranutul, tusea, suflatul nasului,miscarea limbii
• Zonele declansatoare sau “trigger zones “-baza limbii, partea superioara a
peretelui posterior al faringelui, loja amigdaliana
• Fen de insotire-fen vasomotorii –cu inroisirea fetei, uscaciunea gurii, fataimobila,
anxioasa
• Fara modificari neurologice obiective de sensibilitate, motorii, sau gustative

NEVRALGIE GLOSOFARINGIANA SECUNDARA

• Durere continua cu crize dureroase paroxistice
• Durerea de intensitate moderata, si este localizata in reg profunda a gatului
• Hipo sau anestezia lojei amigdaliene
• Semne din partea atingerii motorii a nerv IX
• Semne din partea altor nervi invecinati
• Evolutie progresiva cu agravare si extindere rapida a simptomelor
• Cauze-T infiltrative de baza craniu(rinofaringe), meningioame, neurinoame,
anevrisme ACC, infectii amigdaliene, arahnoidite cerebrale

PAREZA NERVULUI GLOSOFARINGIAN

• disfagie pentru solide( paralizia muschiul constrictor superior al faringelui)-f grava
in leziuni bilaterale, si o modificare a timbrului vocii
• semnul “cortinei lui Vernet”deplasarea faringelui (perete posterior) spre partea
sanatoasa
• Rf.faringian de partea paralizata este diminuat sau abolit
• tulb de sensibilitate –hipoestezie /anestezie pe faringe si 1/3 post a hemilimbii
tulb senzoriale-tulb de gust pentru amar in satele V-ului lingual

NERVUL VAG ( PENUMOGASTRIC)- NERVUL X

Nervul vag este nerv senzitivo-motor care contine atat fibre somatice cat si fibre
vegetative parasimpatice
Este cel mai lung dintre nervii cranieni
Vagus=nomad sau vagabond

Anatomie
• -Fibrele motorii (somatice)-originea in portiunea mijlocie a NUCLEULUI
AMBIGUU din bulb
• >inerveaza constrictorul mijlociu si inferior al faringelui , muschii valului palatin
( impreuna cu nervul XI ram craniana, muschii laringelui ( m laringian superior si
inferior sau recurent)
• -Fibrele senzitive (somatice) –celule protoneuronilor sit inn Ggl JUGULAR, iar
axonii se termina in Ncl TRACTULUI SOLITAR din bulb
• > asigura sensibilitatea durei fosei posterioare, membranei timpanului, mucoasei

19 | P a g e
 20

faringiene ( impreuna cu nerv IX), mucoasei laringiene, peretelui posterior al

conductului auditiv extern si a regiuni tegumentare situate inapoia pavilionului
urechii
• Fibrele vegetative parasimpatice preganglionare visceromotorii au originea in
NUCLEUL DORSAL AL VAGULUI (pneumo-cardio-gastro-enteric) situat in
planseul V IV si fac sinapsa in ggl previscerali din organele respective
• Fibrele viscero-senzitive-protoneuronul este situat in GANGLIONUL PLEXIFORM,
ale carei prelungiri periferice se termina cu interoreceptorii din muc faringiana ,
laringiana,cai respiratorii, tub digestiv.Axonii fac sinapsa in NUCLEUL
FASCICOLULUI SOLITARsi in formatia reticulata
• Nervul vag participa la numeroase REFLEXE-de deglutitie, de tuse, de voma,
sinocarotidian , secretorii gastro-intestinale, si a vaso-motricitatii
• Sinusul carotidian =bifurcatia arterei carotide comune, dilatarea arterei carotide
interne si glomusul intercarotidian
-zona reflexogena cea mai importanta
• Originea aparenta este in santul colateral posterior inapoia olivei .Cele 10-15
filamente care formeaza radacinile nerv X se unesc intr-un trunchi unic si trece pe
sub cerebel ( lob floculo-nodular)si iese din craniu prin GAURA RUPTA
POSTERIOARA ( gaura jugulara) intre nerv IX (ant ) si nervXI (post) .Nervul
coboara in regiunea gatului intre vena jugulara si artera carotida interna pana la
nivel cartilaj tiroid, apoi intre VJ si ACC pana la marginea inferioara a gatului
• Ramurile nerv vag: meningeala si auriculara, faringiana, nerv laringeu superior,
nerv recurent drept dr si stg
Examenul clinic
• -Functie motorii-deglutitia pentru lichide
-motilitatea valului palatin
-laringelui
> valul palatin se examineaza static( pozitia luetei) si dinamic (motilitatea cand se
pronunta vocale ”a” sau “ e“
> deglutia pentru lichide ( refluarea pe nas sau patrunderea in trahee cu rf de tuse)
> examinarea laringelui – caracterul vocii , a tulburarilor respiratorii si a rf de tuse
.voce ragusita voalata (cu tulburari de fonatie pana la afonie) dispnee, stridor
-Functia senzitiva somatica-se cerceteaza sensibilitatea cutanata si mucoasa
pentru
>zona retroauriculara
>perete posterior a conduct auditiv extern
>baza luetei
>faringe
>laringe
>1/3 sup a pilierului valului palatin

-Examenul functiei reflexe:

> reflexul velo-palatin-excitare cu o sonda a peretelui anterior al valului palatin de
ambele parti –se produce o contractie a muschilor ridicatori ai valului

- Examenul functiilor vegetative-urmareste stabilrea tulburarilor care au origine

20 | P a g e
 21

vagala (parasimpatica)
in leziuni bilaterale –apare dispnee, crize de sufocaare, disfagie, tahicardie,
bronhoplegie, paralizie intestinala
• Paralizia unilaterala a vagului
>hemiparalizie velopalatina –hemival cazut, hipoton,
>lueta deviata de partea sanatoasa
> vocea nazonata, bitonalahemianestezie a valului palatin ( disfonie)
> tulburari de deglutitie pentru lichide ( refluarea pe nas)
> hemianestezie a valului palatin in 1/3 sup a pilierilor anteriori si posteriori, si a
faringelui
> Rf velopalatin diminuat sau abolit

• Paralizia bilaterala de nerv vag

>tulburari grave in deglutitia lichidelor
>tulburari de fonatie pana la afonie
>reflexul de tuse abolit
>tulburari vegetative –tahicardie, abolirea refluxului oculo-cardiac, pareze
digestive, bronhoplegie , tulburari de ritm respirator, pareze intestinale

• Pareza unilaterala de nerv recurent mai frecvent de partea stg prin traiect mai lung
( inerveaza toti muschii cu exceptia muschiului cricotiroidian)
>voce ragusita
> pareza ipsilateral a corzii vocale( voce stridenta, nu poate canta )
> tulburari respiratorii
> pastrarea rf de tuse
.Etiologie –la nicvel gat –T pulmonara , T esofagiene, anevrism aortic, limfadenoame,B
Hodgkin
. Pareza bilaterala de nerv recurent
> debut acut –obstructie respiratorie prin opozitia corzilor vocale pe linia mediana-
Traheostomie de uregenta
> debut lent progresiv-stridor , dispnee, tulburari de fonatie, rf de tuse mult diminuat
pana la abolit

N XI NERVUL SPINAL( ACCESOR)

21 | P a g e
 22

Nervul spinal este un nerv motor si este alcatuit din unire unei radacini craniene
cu o radacina spinala. Aceasta unire se mentine pe o scurta distanta , intrucat
fibrele de provenienta bulbara se vor atasa de nervul vag si se distribue prin fibrele
acestuia din urma
• Anatomie
> Ramura craniana( ramura interna)-este mai mica
-originea din partea inferioara a NUCLEULUI AMBIGUU din bulb, si ies din bulb sub
forma de 4-5 filamente ,imediat sub radacina nerv X. Aceasta radacina merge
lateral catre Gaura Jugulara , unde se amesteca cu radacina spinala pentru o
scurta distanta si primeste 1-2 filamente de la ggl jugular al vagului.Trece prin
GAURA RUPTA POSTERIOARA si se divide intr-o ramura interna care
FUZIONEAZA cu nervul vag si se distribue la musculatura laringelui, valului palatin
> Ramura spinala ( ramura externa) este formata din mai multe filamente care ies
dintr-o coloana de neuroni motori ( nucleul spinal) situat in partea laterala a
coarnelor anterioare ale maduvei de la segmentele C1 la C5.Aceste filamente se
unesc pe masura ce urca de-a lungul maduvei spinarii si intra in craniu prin
foramen magnum( gaura occipitala) in spatele arterei vertebrale. Intracranian
radacina spinala se uneste pt o scurta distanata cu radacina craniana. Iese din
craniu prin Gaura jugulara ( gaura rupta posterioara ) –fibrele rad spinale ( ramura
externa mai lunga) coboara inaintea apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale
si intra in musculatura profunda a gatului si inerveaza muschii
SCM(sternocleidomuscular) si trapez
• SCM-flecteaza capul si
- inclina capul de partea in care muschiul se contracta
-roteaza capul de partea opusa
. TRAPEZUL –proeicteaza capul inapoi
- ridica si duce umarul inapoi
- ridica si apropie linia mediana a omoplatului
- inclina capul de partea muschiului contractat

Examenul clinic
> ramura interna este comuna cu fibrele motorii ale nerv X( motilitate valului

22 | P a g e
 23

palatin, deglutitia pt lichide, fonatia si rf velopalatin)

> ramura externa –se apreciaza motilitatea ,tonusul si atrofiile SCM si a
trapezului( miscari de flectare, rotare si inclinare a capului, si ridicarea umarului si
proiectiei inapoi a umarului)
• Pareza nervului spinal ramura externa
> pareza de SCM-stergerea reliefului in repaus si la inclinarea si flectarea capului
de partea leziunii
-hipotonie marcata si FMS scazuta
-atrofie de grade diferite
- capul este inclinat de partea sanatoasa
> pareza bilaterala de SCM-capul in extensie usoara
> pareza de muschi trapez
- umarul de partea leziunii este cazut si dus inainte
- spatiul supraclavicular sters
- dificultate de abductie si ridicare a bratului
- stergere de relief , hipotonia muschiului
- atrofia muschiului
- capul cade inainte( scade FMS de extensie)
ETIOLOGIE –lez la nivel foramen magnum, a reg cervicale superioare( anevrism de AV,
pahimeningita , T cranio-spinale

NERVUL HIPOGLOS (NXII)

• Nervul hipoglos este nervul motor care inerveaza cea mai mare parte a
musculaturii limbii

23 | P a g e
 24

• Anatomie si fiziologie
> originea-in nucleul nervului hipoglos cu partea craniana situata in triunghiul
hipoglosului din planseul ventriculului IV din bulb, si partea caudata coboara in
substanat cenusie a bulbului
> fibrele pornesc din nucleu si se indreapta inafara BLP( bandeleta longitudinala
posterioara) si a LM( lemniscul medial) si ies din bulb sub forma unor 10-15
filamente in santul antero-lateral al bulbului intre oliva si piramida.Nucleul primeste
fibre cortico-nucleare atat ipsilateral cat mai ales din parte opusa si este in contact
cu o formatia reticulata din bulb
> nervul trece prin partea inferioara a fosei cerebrale posterioare si iese din craniu
prin GAURA CONDILIANA ANTERIOARA, apare inapoia nervului vag, trece intre
VJ si ACI, si apoi se distribuie la musclatura limbii
Inerveaza muschii stiglos, hioglos, genioglos si musculatura intrinseca

Examenul clinic –motilitatea limbii

- troficitatea limbii
- pozitia si aspectul in stare de repaus (in situ) si in protruzie
• Pareza unilaterala de hipoglos
-deviere spre partea sanatoasa a varfului limbii ’in situ”
- deviere spre partea bolanava a varfului limbii cand se efectueaza “’protruzia limbii”
- limba este atrofiata de partea leziunii( incretituri)
-fasciculatii musculare ( in leziuni la nivelul nucleului nerv XII si lez se produce lent
produce o iritatie cronica a motoneuronilor )

Pareza bilaterala a nervului hipoglos

- tulburari grave de motilitate –nu se poate mobiliza
- atrofia limbii bilateral
- fasciculatii multiple
- se asociaza tulburari de masticatie,deglutitie, dizartrie
ETILOGIE
- LEZ NUCLEARE- SLA, siringobulbia, T infiltratative, SM, AVC
- LEZ TRONCULARE- meningite, T baza de craniu, Traumatisme cu fracturi de baza
de craniu, punctii suboccipitale, Anevrism de AV, lez cervicale inalte ( + sd C-B- H)
endarterectomii,
Pareza limbii de origine centrala
-prin lez de fascicul geniculat
- fara atrofii si fara fasciculatii
. In leziuni bilaterale ale fasciculului cortico-nuclear( sd pseudo-bulbar)
- se asociaza tulburari functionale importante de masticatie, deglutitie si articularea
cuvintelor( dizartrie), abolirea RFG

24 | P a g e