1

LAGARE
y F
Pmax Distributia de
x Presiunea viteze în film
z în film
V
V2 =V V
V

Intrare
Iesire hM
α
V1 = 0 dp dp dp
>0 =0 <0
hm h′m dx dx dx
Figura 5.1
∂v x
ρ⋅ = Fmas (x ) + Fpres (x ) + Felast (x ) + Fvasc(x ) (5.1)
∂x
∂v x ∂v y ∂ v z
+ + =0 (5.2)
∂x ∂y ∂z
? = ? (p, T ) sau p = p (?, T ) (5.3)
∂p ∂τ x ∂p ∂τz
= ; = (5.4)
∂x ∂y ∂z ∂y
dv
τ = η⋅ [N/m2 ] (5.5)
dn
∂p ∂  ∂v x  ∂p ∂p ∂  ∂v z 
=  ? ⋅  ; = 0; = η ⋅ 
∂z ∂y 
(5.6)
∂x ∂ y  ∂y  ∂y ∂y 
∂p ∂2vx ∂p ∂p ∂2vz
iar pentru η = ct. pe directia y = η⋅ ; = 0 ; = η ⋅ (5.7)
∂x ∂y 2 ∂y ∂z ∂y 2
∂v x ∂v z
+ =0 (5.8)
∂x ∂z
În cazul interstitiului convergent din figura 5.1 se admit si urmatoarele conditii limita:
- cinematice: la y = 0: v x = 0; v y = v z = 0 si la y = h: v x = v; v y = v z = 0;
(5.9)
- de presiune: la x = 0: p = 0 si la z = ±B/2: p = 0;
- termice: la x = 0: T = T0 si la y = h: T = Th .
1 ∂p
⋅ ⋅ y ⋅ (h − y ) + ⋅ (h − y)
v
vx = −
2 ⋅ η ∂x h
vy = 0 (5.10)
1 ∂p
vz = − ⋅ ⋅ y ⋅ (h − y)
2 ⋅ η ∂x
h h
h 3 ∂p v ⋅ h h 3 ∂p
∫ ∫
Daca q1x = vx dy ⋅ 1 si q1z = vz dy ⋅ 1 , atunci q1x = − ⋅
12 ⋅ η ∂x
+
2
; q1z = − ⋅
12 ⋅ η ∂z
(5.11)
0 0
∂q1x ∂ q1z
+ =0 (5.12)
∂x ∂z
∂  h 3 ∂p  ∂  h 3 ∂p  V ∂h
 ⋅ +  ⋅ = ⋅ (5.13)
∂x  12 ⋅ η ∂x  ∂z  12 ⋅ η ∂z  2 ∂x
∂  3 ∂p  ∂  3 ∂p  ∂h
 h ⋅  +  h ⋅  = 6⋅ η ⋅ V ⋅ (5.14)
∂x  ∂x  ∂z  ∂z  ∂x
dp 12 ⋅ η  v ⋅h 
= − 3 ⋅  q1x + x  (5.15)
dx h  2 
Daca, în punctul în care presiunea fluidului are o valoare maxima (p max), se noteaza cu h *m grosimea peliculei (figura 5.1)
2  y
si dp/dx = 0, va rezulta h *m = − q1x si din (5.10) vx = − v 1 −  , deci o variatie liniara a vitezei în raport cu y. Astfel,
v  h (5.16)
dp  h* − h 
se poate obtine o varianta si mai simpla a ecuatiei diferentiale a presiunilor = 6⋅ η ⋅ v ⋅  m 3 
dx  h 
 
 2

x
h *m − h
Pentru interstitiul sub forma de pana din figura 5.1. rezulta expresia px = 6η⋅v⋅ ∫ dx (5.17)
0 h3
F

P
y V2=0
a) b) c) V

x h0 h(t)
O
V1=0
d) e) Distributia de viteze
Figura 5.3 Figura 5.4

Q – Qz F hM Qi Zona B/2 B/2

Q neportanta Suprafata cuzinet
Zona F Suprafata fus
neportanta
n O2
?m x
O1 ?e ?

D
hm d
he

-z +Z
ae Qz Qz
2 2
f
p Filmul de
αm lubrifiant Distributia axiala a
portant presiunii pentru fusul
Pmax y de lungime finita
Distributia circumferentiala
Figura 5.5 y a presiunii în planul median Distributia axiala a presiunii pentru
fusul de lungime infinita
d  3 dp 
h −  = 12 ⋅ η ⋅ v y (5.18)
dx  dx 
J J
h= + e ⋅ cosθ unde = e + h m . (5.19)
2 2
ε +δ =1 (5.20)
h = 1 + ε ⋅ cos θ (5.21)
∂  3 ∂p   B  ∂  3 ∂p  ∂(1 + ε ⋅ cos θ)
2
p⋅Ψ2
⋅ (1 + ε ⋅ cosθ) ⋅  +   ⋅ (1 + ε ⋅ cosθ ) ⋅  = 12 ⋅ π ⋅ η ⋅
2z
unde x = θ ; z = ; p= . (5.22)
∂x  ∂θ   D  ∂z  ∂z  ∂θ B η⋅ n

Fp = Fie2 + Fip2 = Fr (5.23)

η⋅ ω
Fp = B ⋅ D ⋅So (5.24)
Ψ2
Fip
ϕ = arctg (5.25)
Fie
η⋅ n 1
cp = = (5.26)
pm ⋅Ψ 2
So

cq = 2
Q
(
= f 2 cp , B / D ) (5.27)
D ⋅ B⋅ Ψ ⋅ n

c qz =
Qz
(
= f 3 cp , B/ D ) (5.28)
D ⋅B⋅Ψ ⋅ n
2

µ
cf = f =
Pf
Ψ π ⋅ Fr ⋅ D ⋅ n ⋅ Ψ
= f 4 cp, B / D ( ) (5.29)

(
h m ad = K m ⋅ R max fus + R max cuzinet ) (5.30)
 3

D
h m = δ⋅ Ψ⋅ (5.31)
2
Pf = Pc + Pa + Pl (5.32)
Pf = K ⋅ A e (t − t 0 ) + Qs ⋅ ρl ⋅ c l ( t e + t i ) (5.33)

Ulei

Ulei Ulei
α O2 R
R O1 R
O3 O4

a) b)
c)
Ulei
Ulei

r
O1

e) f)
d)
Figura 5.8

a b c

Figura 5.9 d e f
4
Dupa Drescher [1], pâna la maximum 5⋅10 rot/min, se poate utiliza expresia
p m [10-1 MPa] ≈ 10-4 [rot/min] (5.34)
Deoarece p m = F/(B⋅D), se recomanda B/D = 1,5…2 si ψ =0,5…1.5 o /oo .
Presiunea medie astfel obtinuta se limiteaza la valori de maximum 1÷1,5⋅10-1 MPa.
p∗ ⋅ B ⋅ D
F≈ (5.35)
4
 4

6 ⋅ n ⋅ ? ⋅ r02 ⋅ R ⋅ T
Hs = (5.36)
p al ⋅ h 3 ⋅ 1 + d2
F 1 + δ2 h ⋅k
F= ;k= ⋅
L ⋅ B ⋅ (p al − pe ) 2 2 L ⋅ B ⋅ ( pal − p e ) (5.37)
1+ ⋅δ
3

β F
P β [N] 2 (HD)
P

Limitare pentru HD
O1 O2 O2
O1 1 (GD)

2⋅104 6⋅104 105 n

a) b) c) [rot/min]
Figura 5.10
L = (π⋅Dm/i) - 1
B = (De - Di) / 2 Sector P h
z
M
hP
dreptunghiular h0 v
L echivalent
x xp
B hm δ
θ
De Di xP
Dm
L
Degajare c)
a)
v v
hM hm

L
b) d)
Figura 5.11
Fa Fa
pm = = (5.38)
i ⋅ L ⋅ B π ⋅ Dm ⋅ ϕ ⋅ B
dp  h′ 
= 6 η ⋅ v ⋅  m3  (5.39)
dx h 
η⋅ v ⋅ L  h B
- coeficientul de portanta: c px = = f1 M ,  ;
pm ⋅h 2
 hm L 
Q xs h B
- coeficientul de debit de iesire circumferential: c′qxs = = f 2  M ,  ;
v⋅ B⋅ hm  hm L 
Qzs h B
- coeficientul de debit de intrare lateral: c′qzs = = f 3  M ,  ;
v⋅ B⋅ hm  hm L 
Ff ⋅ L h B
- coeficientul puterii consumate: c fx = = f 4  M ,  .
v ⋅ Fas ⋅ h m  hm L 
Pentru sectoarele inelare mai sunt necesare înca doua elemente:
xp h B
- pozitia relativa a punctului de pivotare: = f 5  M ,  ;
L  m L
h
 5

hp h B
- grosimea relativa a filmului în dreptul punctului de pivotare: = f 6  M ,  .
hm  m L
h
Pf = K ⋅ A c ⋅ ( t − t 0 ) + (Q x + Qz )⋅ ρ e ⋅ c e ⋅ (t e − t i ) (5.40)

P F pr F F+∆F pb+∆pb
pb

h h1

B Q Q1

Pv b c
Qs
S
Qp
Rz
Figura 5.12
a

Qa h F
n n

Figura 5.13.a Figura 5.13.b Figura 5.13.c

∂  3 ∂p  ∂  3 ∂p 
h ⋅ + h ⋅  = 0 (5.41)
∂x  ∂z  ∂z  ∂t 
F = p r ⋅ Ab = p b ⋅ A t ⋅ a f (5.42)
 D  2 
1 −  b  
1   D  
af = ⋅  (5.43)
2 D
 ln b 
 D

 F  h3
Q = a q ⋅  ⋅
 (5.44)
 At  η
 
 
π  1 
a q = ⋅ 1− (5.45)
3   Db 
 1−  
  D 
2
 F  h3 aq
Pp = p b ⋅ Q = a p ⋅   ⋅
 η iar a p = a (5.46)
 At  f
 6

Pf =
π
64
⋅ η⋅
ω2
hm
(
⋅ D2 − D 2b ⋅ (D + D b )
2
) (5.48)

Pt = Pp + Pf (5.49)
P ≈ Pf = Q ⋅ ρ e ⋅ c e (t e − t i ) (5.50)
8 10
9 13

5
4

3 11 12
M 14
2

1 Figura 5.14.a Figura 5.14.b

B π 3
M i max = Fr ⋅ = ⋅ d ⋅ σ ai ≈ 0,1 ⋅ d3 ⋅ σ ai (5.51)
2 32
F B
d≈ ⋅ (5.52)
0, 2⋅ σai III D
F B
d≈ ⋅
(
0, 2 ⋅ 1 − β ⋅ σ ai III
2
) D
(5.53)

σ −1
cσ = ≥ ca
kσ (5.54)
⋅σ r
εm ⋅ γ c
Mt
d≈3 (5.55)
0,2 ⋅ τat
Mt
d≈3 (5.56)
0,1⋅ σ ai
π
+
2

∫p
D
Fr = m ⋅ B′ ⋅ ⋅ cos α ⋅ dα ≈ p m ⋅ B ⋅ D (5.57)
π
2
−
2
Fr
si deci pm ≈ fiind necesar ca pm ≤ pa (5.57′)
B⋅ D
4 F
p max = ⋅ r ≈ 1, 27 ⋅ p m (5.58)
π B⋅D
p m ⋅ v ≤ (p m ⋅ v )adm (5.59)
µ ak ⋅ Fr ⋅ v
Psp f = = µ ak ⋅ p m ⋅ v (5.60)
B⋅D
Pf = K ⋅ A ⋅ (t m − t 0 ) (5.61)

t m = f + t 0 ≤ (t m )adm
P
(5.62)
K ⋅A
 7
2 ρ Fa Fa
1 d d Fa

h
di
d ≈D

B’ initial dupa uzare initial dupa uzare

da P d
pm p min p min
pm Fa Di
Fr B/2 pm α Fr Fa p max
p max
Dm
De
B
a) b) a) va b) va c)
Figura 5.15 Figura 5.16
4 ⋅ Fa
pm =
(
π ⋅ D 2e − D i2 )
≤ pa (5.63)

3⋅ Fa ⋅ (D m − d)
σi = ≤ σi ad unde D m = (D e + Di ) / 2 este diametrul mediu. (5.64)
π⋅d ⋅h2
5.11 Materiale pentru lagare
Datorita modului specific de functionare, o atentie deosebita trebuie acordata la alegerea cuplului de materiale pentru fus-
cuzinet. Celelalte piese componente ale lagarului se executa din materiale obisnuite în practica industriala: fonte, oteluri.
5.11.1 Materiale pentru fusuri
Fusul se executa de regula din acelasi material identic cu al arborelui sau al osiei. Materialul trebuie sa satisfaca atât
conditiile generale de rezistenta mecanica, cât si cele specifice: rezistenta ridicata la uzura, rugozitate mica. Se prefera ca, în cazul
ungerii defectuoase, sa se uzeze cuzinetul care este mai ieftin si mai usor de înlocuit. De aceea, pentru fusuri, se foloseste otel carbon
de cementare sau îmbunatatire (cu duritate de 3 ... 5 ori mai mare decât a cuzinetului). Fusul se rectifica (1 ... 2 µm) astfel ca
rugozitatea sa fie mult mai mica decât grosimea minima a filmului de lubrifiant. La sarcini mari, fusurile se trateaza termic (durificare
superficiala), dupa care se rectifica.
5.11.2 Materiale antifrictiune pentru cuzineti
Materialul trebuie sa satisfaca conditiile de buna functionare chiar si atunci când apar conditii nefavorabile de exploatare care
pot duce la contactul direct fus-cuzinet:
- ungerea saraca de la pornirea sau oprirea masinilor;
- suprasarcini accidentale si/sau functionare cu socuri;
- prezenta impuritatilor în lubrifiant;
- folosirea unui lubrifiant necorespunzator.
La alegerea cuplului de materiale antifrictiune trebuie sa se tina cont si de solutia constructiva adoptata pentru lagar: cuzinet
dintr-o bucata cu piesa de care apartine, cuzinet realizat cu strat de material de antifrictiune (turnat, placat sau asamblat), fus cu
material de antifrictiune (placat sau turnat).
Materialele pentru cuzineti trebuie sa aiba calitati mecano-tribologice, termice, tehnologice si economice.
Principalele calitati mecano-tribologice ale materialelor cuzinetilor sunt:
- buna compatibilitate cu materialul fusului, pentru evitarea gripajului;
- materialul sa permita aderenta uleiului;
- conformitate buna cu materialul fusului (necesara în special la rodaj);
- coeficient redus de frecare cu fusul (chiar fara ungere!);
- sa adere bine la corpul (suport) cuzinetului;
- rezistenta superioara la uzare;
- sa reziste la strivire si la socuri.
Calitatile termice sunt:
- conductivitate termica ridicata, pentru evacuarea eficienta a caldurii;
- coeficient de dilatare termica redus sau apropiat cu cel al fusului;
- rezistenta termica ridicata.
Calitatile tehnologice impun cuzinetilor sa poata fi fabricati usor, prin prelucrari uzuale: turnare, forjare, aschiere, rectificare.
Principala conditie economica este ca piesa finala sa fie ieftina.
Pricipalele materiale folosite la constructia cuzinetilor sunt:
• Fonta cenusie Fc15, Fc20. Fonta este ieftina, dar nu suporta socuri. Se foloseste la cuzineti masivi, nu se preteaza la
turatii mari, necesita ungere bogata; utilizari minore (actionari manuale);
• Fonta cenusie antifrictiune Fc A - 1, - 2, - 3. Prezinta un coeficient de frecare redus cu otelul, dar cere ca fusul sa fie
durificat.
• Fonta cu grafit nodular antifrictiune Fgn A – 1, - 2. Poate înlocui bronzul; are un coeficient de frecare redus si o buna
rezistenta la uzare.
• Fonta maleabila antifrictiune Fm A - 1, - 2. În unele cazuri înlocuieste bronzul.
• Bronzuri Bz 14 T, Bz 6 Zn T, Bz Pb 25, Bz Sn Pb 5, Bz-Sn Pb 22, Bz Al 10 T. Elementul de baza al aliajului este
cuprul. Staniul, element traditional, este scump (deficitar).
Pentru cuzinetii masinilor-unelte aliajul de baza este Cu-Sn.
 8

Bonzurile pentru lagare se utilizeaza în constructia cuzinetilor masivi pentru sarcini si turatii ridicate. Acestea suporta bine
socurile. Aliajele respective se utilizeaza pentru lagare de turbine, motoare lente etc.
Bronzul cu aluminiu se apropie de Cu-Sn dar nu îi atinge performantele.
• Compozitia de lagar pe baza de Sn – „metal alb”, „compozitie”, „babit” Y-Sn 83, Y-Sn 80. Este cel mai bun dar si foarte
scump . Se foloseste la sarcini si viteze mari. Se ajusteaza usor pe fus. Nu rezista la socuri mari. Rezista foarte bine la coroziune.Se
foloseste la cuzinetii multistrat (cu grosimea de 0,08 ... 0,15 mm pentru stratul depus).
• Compozitia de lagar pe baza de Pb Y-Pb Sn 10, Y-Pb Sn 6 Sb 6. Se foloseste frecvent la motoarele clasice înlocuind
compozitiea de Sn care este scumpa. Rezista la socuri. Se utilizeaza pentru cuzinetii vapoarelor.
• Compozitie de lagare pe baza de Cadmiu multistrat are durabilitate ridicata.
• Aliaje pe baza de Al Y-Al Sb 5, Y-Al Sn 6 Cu Ni. Sunt rezistente la uzura si se folosesc la cuzinetii motoarelor. Se
placheaza la rece (au grosimi de ordinul zecimilor de mm). Au o buna rezistenta la oboseala si la temperaturi sub 150°C.
• Materialele sinterizate au bune proprietati autolubrifiante si sunt folosite la masini textile si alimentare.
• Poliamida are prelucrabilitate buna; se poate utiliza în medii cu praf; are conductibilitate termica scazuta.
• Teflonul are un coeficient de frecare redus chiar fara ungere. Se poate folosi, eventual, la ungerea cu apa. Este rezistent
la soc; se aplica în straturi subtiri.
• Textolitul este rezistent la coroziune (ungere cu apa); amortizeaza socurile; se pot realiza cuzineti masivi.
• Lignofin sau lignoston este lemn impregnat. Se foloseste la viteze mici, presiuni medii, ungere cu ulei sau apa. Este
folosit în industria usoara (alimentara, textila) si metalurgica (laminoare).
• Cauciucul folosit la lagare pentru apa (pompe, elice de vapoare).
• Sticla, pietrele pretioase se folosesc în mecanica fina.
• Metalele dure se utilizeaza ca vârfuri de rezemare pentru viteze si presiuni mari la temperaturi ridicate.
• Grafitul se foloseste la cuzineti sinterizati. Se poate lubrifia cu apa. Este recomandat la temperaturi ridicate (180 ...
550°C).