TEMA 3.

NOȚIUNEA DREPTULUI VAMAL

AL REPUBLICII MOLDOVA

Întrebarea 1. Noțiunea, obiectul și metoda dreptului vamal

Dreptul vamal este o ramură, relativ nouă, existența căreia în calitate de ramură a
dreptului, până în prezent nu este unanim acceptată de către specialiștii în drept.
Unii savanți recunosc numai legislația vamală ca o totalitate de norme ce
reglementează relațiile juridice în domeniul activității vamale, negând astfel existența activității
vamale ca unui sistem de norme de drept vamal.
Alții, dimpotrivă, admit prezența unor legături reciproce și legităților ce permit
încadrarea acestor norme în dreptul vamal. Dar nu în calitate de ramură independentă, ci la nivel
de subramură al altei ramuri de drept, cum ar fi dreptul administrativ.
Și, în sfârșit, a treia categorie de juriști, recunosc existența dreptului vamal ca ramură
independentă de drept.
Indiferent de orice în prezent, în condițiile stabilirii unor relații normale de piață, statul
nostru are nevoie de existența dreptului vamal ca ramură independentă de drept. Un atare interes
este condiționat de necesitatea asigurării protecției suveranității vamale și securității economice a
țării, necesitatea intensificării relațiilor Republicii Moldova cu diferite structuri internaționale,
necesitatea protecției drepturilor cetățenilor și a organelor de stat.
O trăsătură definitorie a oricărei ramuri de drept este obiectul și metoda de
reglementare specifice doar ei.
Drept obiect al reglementării juridice în știința dreptului este considerat un grup,
mai mult sau mai puțin omogen, de relații sociale, reglementate de normele unei sau altei ramuri
de drept. Obiectul reglementării juridice este un criteriu de bază al sistematizării normelor
juridice ale oricărei ramuri de drept.
Metoda reglementării juridice reflectă și exprimă tipurile de relații, prevăzute de
legislație, care pot să existe între subiecții implicați în respectivele relații juridice (adică în ce
mod un subiect al unui raport juridic real sau potențial poate interacționa cu celălalt). Acestea pot
fi relații de subordonare sau egalitate. Metodele reglementării juridice, caracteristice unor
anumite ramuri de drept, depind în mare măsură de obiectul reglementării juridice și structura
relațiilor sociale.
Obiectul reglementării juridice vamale se consideră relațiile sociale din domeniul
trecerii bunurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Aria
acestor relații este destul de mare și are un caracter complex, fapt ce este dictat de structura
complexă a activității vamale contemporane.
Raporturile juridice din domeniul activității vamale sunt reglementate nu doar de
normele dreptului vamal dar și de normele altor ramuri de drept: constituțional, administrativ în
mare parte, contravențional, civil, penal, dreptul muncii etc., iar în unele cazuri chiar și de
normele dreptului internațional. Toate aceste raporturi juridice eterogene(diferentiate) după
caracterul său, au o trăsătură comună – ele apar întotdeauna pentru a reglementa ordinea și
condițiile trecerii bunurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM. De aici
rezultă -Anume prezența unei atare trăsături ne permite să vorbim despre existența unui tip de
relații sociale independente, cum ar fi raporturile juridice vamale. Iar complexitatea acestor
relații ne permite să vorbim despre complexitatea dreptului vamal ca ramură.
Astfel, obiectul dreptului vamal îl constituie relațiile sociale ce au un caracter
complex și care apar în urma efectuării activității vamale fiind reglementate de normele juridice
vamale.
În principiu, structura relațiilor sociale din domeniul activității vamale este
determinată de CV al RM. În dependență de scopurile apariției lor, putem evidenția
următoarele tipuri de relații sociale ce constituie obiectul reglementării dreptului vamal:
 1. relațiile sociale legate de organizarea activității vamale în RM precum și de
organizarea serviciului vamal de stat;
2. relațiile sociale legate de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste
frontiera vamală a RM;
3. relațiile sociale legate de drepturile de import și drepturile de export (perceperea
plăților vamale);
4. relațiile sociale legate de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport;
5. relațiile sociale legate de controlul vamal;
6. relațiile sociale legate de controlul valutar;
7. relațiile sociale legate de facilitățile vamale (acordate anumitor categorii de
persoane străine);
8. relațiile sociale legate de activitatea operativă de investigații și de urmărirea
penală efectuată de către organele vamale;
9. relațiile sociale legate de fraude vamale și răspunderea pentru săvârșirea lor;
10. relațiile sociale legate de administrarea statisticii vamale;
11. relațiile sociale legate de atacarea deciziilor, acțiunilor sau inacțiunii organelor
vamale și ale colaboratorilor vamali
12. relațiile sociale legate de participarea RM la colaborarea internațională din
domeniul activității vamale.
Vorbind despre metoda dreptului vamal, putem menționa două metode de bază a
reglementării juridice a relațiilor sociale:
1. metoda imperativă, altfel zis metoda administrativă;
2. metoda dispozitivă, adică metoda civilă (bazată pe egalitatea participanților și pe
libertatea în acțiuni în limitele prevăzute de normele juridice).
Prima metodă este bazată pe relațiile de putere și subordonare a subiecților și
unilateralitatea exprimării voinței. Ea se manifestă prin stabilirea unor dispoziții, prohibiții și
restricții.
A doua este bazată pe principiul egalității subiecților și reiese din ideea – este permis
totul ce nu e interzis de lege.
Întrucât raporturile juridice vamale au un caracter complex, fiecărui tip de relații
sociale îi corespunde o metodă de reglementare juridică, proprie doar lui.
Cu alte cuvinte, caracterului complex al relațiilor sociale din domeniul vamal îi
corespunde metoda complexă a reglementării juridico-vamale, adică aplicarea combinată a
modalităților de influență asupra subiecților raporturilor juridice vamale în privința asigurării
respectării normelor legislației vamale a RM.
Astfel, dreptul vamal este o ramură complexă de drept ce reprezintă un sistem de
norme juridice, stabilite și garantate (sancționate) de stat care servesc la reglementarea relațiilor
sociale care apar se modifică și se sting în domeniul activității vamale și anume a celor legate de
trecerea bunurilor peste frontiera vamală a RM, perceperea plăților vamale, controlul vamal și
alte mijloace de promovare a politicii vamale.

Întrebarea 2. Scopurile și principiile dreptului vamal

Fiecărei ramuri de drept îi sunt caracteristice anumite scopuri și, în acest sens, dreptul
vamal nu este o excepție. Astfel, scopurile de bază ale dreptului vamal sunt:
1. crearea condițiilor de activitate eficientă a organelor vamale și a altor organe de
stat pentru efectuarea activității vamale, dezvoltarea și perfecționarea ei;
2. asigurarea unei organizări științific argumentate a sistemului vamal, care include
structura vamală și alte structuri de stat (executive) ce asigură realizarea politicii vamale;
3. crearea unor condiții de asigurare a drepturilor și libertăților legale ale
cetățenilor la efectuarea activității vamale;
 4. asigurarea respectării drepturilor și executării obligațiilor de către cetățenii RM,
cetățenii străini și persoane fără cetățenie sau cu dubla sau multi cetetenie, precum și de către
persoanele juridice în procesul participării și implicării lor în raporturile juridice vamale;
5. asigurarea respectării priorităților și intereselor social-economice a RM. Este
vorba despre suveranitatea economică, securitatea economică, protecția pieței naționale,
stimularea dezvoltării economiei naționale și activizarea legăturilor RM cu economia mondială.
De rând cu obiectul și metoda reglementării juridice, o importanță deosebită în
structura dreptului o au și principiile juridice.
Principiul este o idee diriguitoare de bază. Principiile dreptului vamal sunt ideile
normative inițiale de la care pornește reglementarea juridico – vamală. Ele pot fi divizate în
principii generale și principii speciale (ramurale).
Principiile generale sunt:
1. Principiul legalității care presupune necesitatea respectării stricte a Constituției
RM, CV RM, altor legi vamale și de altă natură precum și actelor normative subordonate legii de
către toți subiecții dreptului vamal.
2. Principiul umanismului care își găsește reflectarea sa în interzicerea transportării
libere a armamentului, substanțelor narcotice, psihotrope și de altă natură periculoasă peste
frontiera vamală a RM, în existența unor înlesniri în cazul ajutorului umanitar, etc.
3. principiul democratismului care are forme și manifestări multiaspectuale. În
special, art. 254-255 al CV RM stipulează drepturile persoanei atrase la răspundere pentru fraude
vamale, precum și drepturile apărătorulu (avocatului) și/sau reprezentantului contravenientului.
Orice persoană are dreptul să ia cunoștință cu materialele dosarului și să prezinte probe pe acest
dosar. Deasemenea principiul democratismului este reflectat în capitolul XI al CV al RM
“Atacarea actelor administrative, acțiunilor sau inacțiunii organelor vamale și ale colaboratorilor
vamali”:
4. printre alte principii generale putem evidenția de asemenea: princpiul echității,
principiul respectării drepturilor și libertăților omului, principiul priorității normelor juridice
internaționale etc.
Principiile ramurale ale dreptului vamal al RM ele sunt următoarele:
1. principiul unității politicii vamale a RM, ( scopurile și a mijloacele de realizare a
politicii vamale.)
2. principiul unității teritoriului vamal, ce garantează unitatea spațiului economic, libera
circulare pe teritoriul RM a bunurilor, serviciilor și mijloacelor financiare, precum și
inadmisibilitatea fixării frontierelor, taxelor și a altor impedimente pentru această circulare
înafara celor stabilite de stat.
3. principiul unității taxelor vamale stabilite de lege, conform căruia mărimea taxelor
vamale este comună și nu poate fi supusă modificării în dependență de persoanele ce trec bunuri
peste frontiera vamală, de tipul tranzacțiilor și alți factori.
4. tot aici pot fi incluse așa principii ca principiul interdicției introducerii sau scoaterii
unor anumitor categorii de bunuri, principiul alegerii binevole a destinației sau a regimului
vamal etc.

Întrebarea 3. Raportul dreptului vamal cu alte ramuri ale dreptului

Definind dreptul vamal ca fiind o ramură juridică complexă ce reprezintă un sistem

de norme juridice destinate reglementării relațiilor sociale din domeniul dreptului vamal, este
necesar de a examina aspectul corelației dreptului vamal cu alte ramuri ale dreptului. În
primul rând, cu ramurile de bază ale dreptului: constituțional, civil, penal, contravențional și
administrativ. Abia după aceasta este posibilă determinarea exactă a locului pe care-l ocupă
dreptul vamal în sistemul juridic al RM.
Normele dreptului constituțional, consolidând bazele organizării economice și
politice a societății, se consideră fundamentale pentru toate celelalte ramuri ale dreptului,
inclusiv și pentru cel vamal, deoarece principiile generale amintite mai sus, și un șir de alte
principii au o bază constituțională.
Legătura dintre dreptul vamal și dreptul civil se manifestă prin faptul că anumite
compartimente ale dreptului civil au analogii directe în dreptul vamal. De exemplu, contractului
civil de depozit îi corespunde „depozitul provizoriu” (Secțiunea 24 a CV RM) etc.
Dreptul vamal și dreptul penal reglementează relațiile sociale în cazul comiterii unei
așa infracțiuni, cum ar fi, de exemplu, contrabanda (art. 224 CV al RM).
Mai evident și mai multilateral se profilează corelația dintre dreptul vamal și
contravențional și administrativ, deoarece partea preponderentă a relațiilor sociale,
reglementate de normele legislației vamale în sens restrâns, se referă la domeniul reglementării
dreptului contravențional și administrativ, dat fiind faptul că:
- activitatea organelor vamale reprezintă o activitate executiv-dispozitivă a
organelor puterii executive;
- raporturile reglementate de normele dreptului vamal deseori apar împotriva
voinței unuia dintre subiecți;
- față de subiecții raporturilor juridice vamale, în cazul fraudelor vamale, se aplică,
de obicei, măsuri de sancționare contravenționale (disciplinare)
În afară de relațiile reciproce cu ramurile fundamentale ale dreptului RM,
dreptul vamal are unele puncte comune și cu:
1. dreptul financiar, în cadrul controlului respectării legislației valutare a țării;
2. dreptul fiscal, în contextul completării bugetului din contul impozitelor și taxelor;
3. dreptul procesual penal, în cazul executării de către organele vamale a funcțiilor de
urmărire penală;
4. dreptul muncii, în cazul serviciului în organele vamale;
5. dreptul funciar, la utilizarea de către organele vamale a loturilor de pământ în scopuri
vamale;
6. dreptul internațional, în cazul colaborării cu alte state etc.