Curriculum vitae

INFORMAŢII PERSONALE Bucșea Maria

Strada Nicolae Cristea, nr. 28, 400184 Cluj-Napoca (România)
0748813070
maria_bucsea@yahoo.com
https://free1751.wordpress.com/
Skype maria_bucsea

Sexul Feminin | Data naşterii 16/05/2000 | Naţionalitatea română

STUDIILE PENTRU CARE SE German-Romanian Tandem Project Regensburg-Cluj 2020

CANDIDEAZĂ

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

01/10/2019–Prezent
Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere
Strada Horea, nr. 31, 400202 Cluj-Napoca (România)
https://lett.ubbcluj.ro/
În prezent, studiez Literatură Universală și Comparată și Limba și Literatura Germană, nivel licență.

15/09/2015–30/05/2019 Diplomă absolvire liceu

Colegiul Național „Unirea”, Târgu-Mureș (România)
În timpul liceului, am obținut numeroase competențe în domeniul comunicării și al relaționării
interumane.
Fiind absolventă a unui Profil Umanist, specializarea Filologie Bilingv-Engleză, am deprins
competențe în domeniul comunicării și al limbilor străine. Am partiticipat la numeroase etape ale
Olimpiadelor Naționale de Limba Română, Lectură și Germană, în 2018 reușind să obțin premiul I la
Etapa Națională a Olimpiadei de Limbă Germană Modernă, proba proiect (Rucksackbibliothek).
De asemenea, am obținut certificatul de competență lingvistică în Limba Engleză, Cambridge
Advanced Certificate, în anul 2018.
În plus, am obținut la finalul liceului și o diplomă de atestat în domeniul limbii engleze, care confirmă
aptitudinile mele lingvistice și predarea acestora la nivel de grădiniță.

COMPETENŢE PERSONALE

Limba(i) maternă(e) română

Limbile străine ÎNȚELEGERE VORBIRE SCRIERE

Participare la
Ascultare Citire Discurs oral
conversaţie
engleză C2 C2 C1 C1 C1
Cambridge Advanced Certificate (CAE), C1
germană C1 C1 C1 C1 C1
Niveluri: A1 și A2: Utilizator elementar - B1 și B2: Utilizator independent - C1 și C2: Utilizator experimentat
Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine - Grila de auto-evaluare

Competenţe de comunicare - abilități foarte bune de comunicare cu tinerii, dobândite în urma muncii în echipă din timpul liceului și
în urma participării la voluntariate;
- înțeleg cu ușurință ceea ce își dorește să transmită o persoană prin limbajul mimico-gestual.

22/5/20 © Uniunea Europeană, 2002-2020 | http://europass.cedefop.europa.eu Pagina 1 / 2

 Curriculum vitae Bucșea Maria

Competenţe - bune abilități team management;

organizaţionale/manageriale - îmi place să organizez proiecte, să desfășor o muncă activă în domeniul de interes, abilități pe care
le-am deprins în urma participării la numeroase olimpiade și concursuri naționale;
- creativitatea și ambiția mă definesc.

Competențele digitale AUTOEVALUARE

Procesarea Creare de Rezolvarea de

Comunicare Securitate
informaţiei conţinut probleme

Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator

experimentat experimentat experimentat experimentat experimentat

Competențele digitale - Grilă de auto-evaluare

Certificat de competențe digitale (Bacalaureat) - utilizator experimentat

22/5/20 © Uniunea Europeană, 2002-2020 | http://europass.cedefop.europa.eu Pagina 2 / 2

 SCRISOARE DE MOTIVAȚIE

Subsemnata, Bucșea Maria, studentă la Universitatea Babeș-

Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, în anul I, la
Literatură Comparată și Limba și Literatura Germană, doresc ca,
începând cu anul universitar II, să aplic pentru o bursă de studii,
la Fakultät der Deutsche Philologie, din cadrul insituției Wien
Unversität, pentru o durată de 5 luni.
Solicit aceasta deoarece în prezent studiez Germanistică şi
doresc să urmez cursurile de cultură și istorie germană, pentru a
putea să îmi redactez o lucrare de cercetare în domeniul literaturii
germane.
Menţionez că în anul 2018 am obținut premiul I la Olimpiada
Națională de Limba și Literatura Germană.
Bursa de studiu la Wien Universität mă va ajuta să
dobândesc o nouă experiență de viață și o perspectivă diferită
asupra lumii, mă va ajuta să mă dezvolt personal și îmi va da șansa
să îmi îmbunătățesc abilitățile lingvistice în limba germană.

Cluj-Napoca,
17.03.2020
Bucșea Maria
Tema 4

Descriere bibliografică

• Autor unic:

Petean, Mircea, Mai vorbim. Alte poeme ligure, Florești, Limes, 2020.

Poenar, Horea, Teoria peștelui fantomă. Zece studii și șapte scurtmetraje despre teorie, București,
Tracus Arte, 2016.

• 2-3 autori:

Deleuze, Gilles, Claire Parnet, Dialoguri, traducere din limba franceză și postfață de Bogdan Ghiu,
București, Comunicare.ro, 2017.

Deleuze, Gilles, Felix Guattari, Kafka. Pentru o literatură minoră, traducere și postfață de Bogdan
Ghiu, București, ART, 2007.

• Mai mult de 3 autori:

Achim, Ionel et alii, Dicționar de estetică generală, București, Editura Politică, 1972.

Gorgoi, Lucia et alii, Germanistik im Europäischen Kontext, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014.

• Cu coordonator și autori:

Rațiu, Bogdan (coordonator), Dialog cu textul liric. Practici particulare de lectură, București,
Eikon, 2016.

Ursa, Mihaela (coordonator), Zoe, fii bărbată!, volum îngrijit de Adrian Tătăran și Alexandra
Turcu, Pitești, Editura Paralela 45, 2019.

• Lucrare publicată în volum colectiv:

Chindriș, Mia, Confesiune și ficțiune în Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu, în Monica

Onojescu (coord.), Lectură și interpretare, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2011, p.
89-97.

Fărîmă, Maria, Nomadism muzical. De la arhaic la suprarealism: Ada Milea și DakhaBrakha, în

Mihaela Ursa (coord.), Zoe, fii bărbată!, Pitești, Editura Paralela 45, 2019, p. 195-215.
 • Lucrare publicată în revistă

Bucșea, Maria, Memorie și prezent, în Steaua, 2020, numărul 2, p. 55-56.

Cengher, Alexandra, Cioran rătăcit în timp, în Steaua, 2019, numărul 10, p. 26-30.

• Resurse electronice

Bucșea, Maria, Idolul crud al melancoloiei, în Echinox, 2020, numărul 1, p. 20-21, disponibil la
https://revistaechinox.ro/arhive/echinox-1-2020-
kitsch/?fbclid=IwAR2s5Z6Vk11Ep7iD7XHL4kx4BD04fKOPHpS3dYOVzunW7PrMjtwSFlOf
MQg, consultat în 16.05.2020.

Stan, Roxana, Cu pandemia la psiholog: sfaturi pentru elevi, în Școala9, articol apărut la data de
27.03.2020, disponibil la https://www.scoala9.ro/cu-pandemia-la-psiholog-sfaturi-pentru-
elevi/562/, consultat în 16.05.2020.
Tema 5

Modernitatea este un proiect deschis, în expansiune, care nu și-a epuizat toate resursele
intelectuale. Matei Călinescu consideră că postmodernismul, deși un fenomen distinct, nu e
decât una din cele „cinci fețe ale modernității”, alături de modernism, avangardă, decadență,
Kitsch.1

Postmodernismul e mai unitar decât modernitatea, deoarece modernismul literar este și

modern, prin inovație și experimentalism, dar și antimodern, căci respinge dogma progresului,
critică raționalitatea și atacă civilizația modernă, contribuind la „disoluția unei mari paradigme
integratoare, la fragmentarea a ceea ce reprezenta cândva o unitate deplină”.2

Arta postmodernă ține seama de inserțiile operei de artă în viața cotidiană. Cum susține
Mircea Cărtărescu, ea tinde spre un statut mai puțin elitist, „reîntorcându-se la percepția
ambientală a artei de dinaintea revoluției romantice”.3

Postmoderniștii se revendică de la „poetica nedeterminării” sau a „impreciziei”. 4 În

postmodernism, jocul și joaca sunt concepte definitorii, care transformă conceptul de mimesis
în antimimesis.5 Dar ce mai înseamnă mimesis6 ? A fost conceptul alterat de postmoderniști?

De fapt, conceptul de mimesis a ajuns sub stigmatizare în momentul în care romanticii

au început să creeze procesele imaginative, „jucându-se cu calitățile constitutive ale geniului
artistic”.7

1
Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității (modernism, avangardă, decadență, Kitsch,
postmodernism), traducere de Tatiana Pătruțescu și Radu Țurcanu, București, Editura Univers, 1995.
2
Ibidem, p. 222.
3
Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, București, Humanitas, 1998, p. 8.
4
Matei Călinescu, Op. cit., p. 248.
5
Idem, Literature, Mimesis and Play: Essays in Literary Theory by Mihai Spariosu, în Comparative
Literature, Duke University Press, vol. 38, 1986, p. 87-90.
6
DEX, 2016, s.v. mimesis.
7
Matei Călinescu, Art. cit.
Bibliografie
Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității (modernism, avangardă, decadență, Kitsch,
postmodernism), traducere de Tatiana Pătruțescu și Radu Țurcanu, București, Editura Univers,
1995.

Călinescu, Matei, Literature, Mimesis and Play: Essays in Literary Theory by Mihai Spariosu,
în Comparative Literature, Duke Univesity Press, vol. 38, 1986, p. 87-90.

Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, București, Humanitas, 1998.

DEX. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a 2-a, rev., București, Univers
Enciclopedic Gold, 2016.
Exercițiu (temă), 14.04.2020

Student: Bucșea Maria, LC-GE

1. În timp ce coperta unei teze de licență conține în antet numele instituției (Universitatea
Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere), putem observă că, în cazul copertei unui volum
publicat, în partea de sus a copertei este menționat numele autorului. De asemenea, în
partea de jos a copertei unei teze de licență sunt indicate localitatea și anul de susținere ale
lucrării, pe când, în cadrul copertei de volum, este scris numele editurii la care acesta a fost
publicat. Ca asemănare, putem menționa amplasarea centrală a titlului („Teză de licență”
sau „Manuscrisele medievale occidentale din România. Census”), atât în cazul tezei de
licență, cât și în cadrul volumelor.

2. În cazul paginii de titlu a unei teze de licență, putem observa menționarea în antet a
instituției (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere), care este, în cazul paginii de
titlu a unui volum, înlocuită de numele autorului (sau al coordonaturului). De asemenea,
spre deosebire de pagina de titlu a unei lucrări de licență, în partea inferioară a paginii
volumelor este menționată, pe lângă localitatea și anul publicării, editura la care a apărut
volumul. Pagina de titlu a unei lucrări de licență conține și numele coordonatorului (în
partea stângă), dar și numele autorului lucrării (în partea dreaptă), ambele în majuscule. Ca
asemănare principală între cele două tipuri de pagini de titlu amintim amplasarea centrală
a titlurilor lucrărilor, cu mențiunea că, în cazul unui volum tradus, este menționat imediat
după titlu și numele traducătorului.

3. Descrierea bibliografică a volumelor, în sistem tradițional:

Darmesteter, Arsène, Viața cuvintelor studiată în semnificația lor, traducere din limba
franceză de Alexandru Gafton, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2015.
Papahagi, Adrian (coordonator), Manuscrisele medievale occidentale din România.
Census, Polirom, 2018.
Prezentare: Muzica rock românească

Student: Bucșea Maria, LC-GE

În cadrul prezentării orale pe care ar fi trebuit să o susțin cu colegele mele în data de 2 iunie
2020, mi-aș fi dorit să discut despre muzica rock românească, deoarece este un gen muzical de
care sunt atașată încă din copilărie.

Ceea ce m-a atras din totdeauna la rock-ul românesc este sentimentul de revoltă și rezistența
pe care a impus-o în perioada comunistă, când libertatea individuală era pusă sub semnul întrebării.

Muzica rock și-a făcut apariția în lumea muzicală din România la începutul anilor 1960 și
continuă să existe și astăzi. O carte de specialitate amintește faptul că „muzica rock reprezenta un
curent cultural împotriva politicii oficiale, însă de mare popularitate, iar evoluția sa a fost
influențată puternic de limitările și cenzura promovată de către puterea politică”.1

Deși a cunoscut multe mutații, muzica rock românească rămâne o sursă importantă de
cunoaștere a trecutului și constituie un exemplu viu de cutezanță și curaj în combaterea
extremismului.

1
Nicolau, Cristian, Daniela Caraman, Dicționar rock, pop, folk, București, Humanitas, 1999, p. 17.
Bibliografie

Ionescu, Doru, Timpul chitarelor electrice. Jurnal de călătorie în arhiva TVR, București,
Humanitas, 2005.

Nicolau, Cristian, Daniela Caraman, Dicționar rock, pop, folk, București, Humanitas, 1999.