Balan Oana-Alexandra sociologie 15.05.

2020

INSTITUȚII SOCIALE

 Definiție

Familia este una dintre realitățile sociale cele mai intime nouă. În sens sociologic, familia
este definită drept grup natural și social fundamental, caracteristic tuturor societăților, bazat
pe căsătorie și rudenie.

 Caracteristici:

1. Este formată din persoane prin relații de căsătorie, sânge, adopție;

2. Membrii familiei, de regulă, locuiesc sub același acoperiș, alcătuind un singur menaj;
3. Este compusă din persoane ce interacționează, comunică în cadrul rolului de soț-soție,
mamă-tată;
4. Menține și perpetuează o cultură comună, derivă în principal din cultura societății
date.

Familia este unicul grup social caracterizat prin determinări naturale, biologice, în care
legaturile de dragoste și consangvitate capătă o importanță primordială.
Familia de origine este grupul din care face parte individul prin naștere, în acest caz
raporturile parentale și filiale sunt dominante, acest tip de familie asigurând protecția și
socializarea descendenților.
Familia conjugală este constituită prin alegerea partenerului și are ca fundament
căsătoria, înțeleasă ca uniune liber consimțită între 2 persoane de sex opus, în condițiile legii și
cu scopul întemeierii unei familii. Existența familiei elementare produce feluri speciale de relații
sociale:
1. Parinți-copii;
2. Copiii acelorași părinți;
3. Soț și soție ca părinți ai acelorlași copii.

Familia nucleară este compusă dintr-un bărbat și o femeie căsătoriți și urmașii lor. Nașterea
copiilor declanșează fenomenul rudeniei. Rudenia este legătura de sânge și, prin reglementare
legală, și legătură judiciară dintre două sau mai multe persoane care au un antecesor comun.
Distanța dintre rude se măsoară cu ajutorul gradului de rudenie, grad ce se stabilește în
funcție de numărul nașterilor, adică al generațiilor.

A. Structura familiei

Fiecare societate are un sistem familial propriu. Acestea se diferențiază între ele după:
1. gradul de cuprindere a grupului familial
2. modul de stabilire a rezistenței noilor cupluri
3. forma de transmitere a moștenirii
4. modul de exercitare a autorității în cadrul familiei.

Page 1 of 4
Balan Oana-Alexandra sociologie 15.05.2020

În raport cu gradul de cuprindere a grupului familial, familia se poate limita la soț, soție și
copiii lor minori (familia nucleară) sau poate cuprinde un număr mare de rude de sânge (familia
extinsă).
În raport cu modul de exercitare a autorității în cadrul familiei, sistemele familiale pot fi:

1. patriarhale – autoritatea este deținută de bărbatul cel mai în vârstă

2. matriarhale – autoritatea este deținută de femeia cea mai în vârstă sau de soție
3. egalitare – puterea si dreptatea sunt sensibil egale distribuite între soț și soție

B. Funcțiile familiei

a. Funcția biologică de sexualitate și reproducere, care asigură descendența cuplurilor.

b. Funcția economică
1. în familiile tradiționale, bunurile necesare familiei, folosite pentru autoconsum,
erau produse în gospodărie;
2. în familiile moderne, principala funcție este cea de consum și mai puțin cea de
producție.
c. Funcția de socializare a copiilor prin care familia asigură condiții pentru însușirea și
transmiterea valorilor sociale, favorizează, prin îndeplinirea diverselor rolurilor în
familie, integrarea socială.
d. Funcția de suport emoțional, care rezultă din relațiile intime de lungă durată și care
asigură securitatea afectivă a fiecărui membru al familiei.

Modul în care familia își satisface funcțiile specifice este influențat de o serie de factori:
1. Caracterul totalitar sau democratic al societății
2. Nivelul de dezvoltare economică
3. Nivelul general de instrucție și educație
4. Legislația și politicile sociale

C. Căsătoria – moment al întemeierii familiei

 Caracteristici:
a. Căsătoria ca aranjament familial, în care părinții căutau pentru fiica (fiul) lor o persoană
care să răspundă unor criterii, îndeosebi de vârstă, avere, apartenență și să dispună de
calitățile necesare într-o gospodărie.
b. Căsătoria ca strategie patrimonială, strategie de gestiune a averii; acestă atenție acordată
averii (zestrei) poate fi extinsă asupra întregii societăți tradiționale.
c. Căsătoria ca legătură izvorâtă din dragostea împărtășită a partenerilor.
d. Noua alianță – intrarea în viața conjugală coincide mai puțin, sau precede căsătoria.

Page 2 of 4
Balan Oana-Alexandra sociologie 15.05.2020

Familia în societățile tradiționale și în cele moderne

Nr Criterii de diferențiere Societăți tradiționale Societăți moderne

1. Numărul de parteneri Unul (monogamie) Unul (monogamie)
conjugali Mai mulți (poligamie)
2. Cine face alegerea Părinții sau rudele pentru a Alegerea este făcută în
partenerului întării puterea familiei mod deliberat de parteneri
3. Relațiile de putere Diferite perioade de Tendințe de egalizare a
dominație a bărbatului puterii bărbat - femeie
(patriarhale)
4. Relația părinți - copii Autoritate și dominanță Democratizarea relației
părintească părinți-copii; mult mai
multă toleranță
5. Structura extinsă nucleară

Factorii care stau la baza întemeierii căsătoriei îșu pun amprenta asupra relațiilor dintre
parteneri, părinți – copii, soț - soție și rude, familie și alte instituții sociale. Cei mai importanți
factori sunt:

a. Similaritatea în sistemele de valori si atitudinale, în trăsăturile de personalitate;

b. Complementaritatea nevoilor și a satisfacerii lor, care formează unitatea cuplului

D. Noile modele familiale în perioada de tranziție

1. Celibatul reprezintă un model de menaj în care individualitatea se afirmă în

deplină libertate.

Cauzele pot fi de natură obiectivă și subiectivă.

a. Cauzele de natură obiectivă

- Cauze de ordin sexual (impotență sexuală, dificultăți de adaptare sexuală);
- Cauze de ordin psihorelațional (stări depresive, complexe de inferioritate);
- Cauze de ordin material (constrângeri economice, lipsa locuinței).
b. Cauze de natură subiectivă
- Existența unor imagini deformate asupra familiei și asupra sarcinilor ei;
- Lipsa de curaj în asumarea responsabilităților familiale și parentale;
- Psihotraume, cauzate de conflictele conjugale grave în familia de origine.

Consecințe:
1. Se diminuează nupțialitatea și natalitatea
2. Dezechilibre geografice pe termen lung

Page 3 of 4
Balan Oana-Alexandra sociologie 15.05.2020

Familiile fără copii reprezintă o formă a restructurării familiei, cu o pondere importantă

în țara noastră și totodată un model spre care se orientează o parte semnificativă a populației
tinere.
În cadrul familiilor fără copii, axul central al vieții familiale nu îl mai reprezintă copiii, ci
cuplul soț-soție, care devin centrul de greutate în jurul căruia gravitează dorințele, așteptările,
speranțele, plăcerile. Un alt motiv important care a dus la apariția și dezvoltarea acestui tip de
cuplu este emanciparea femeii. Libertatea de a fi mamă, de a da viață, se înțelege ca o datorie
față de ceilalți, de umanitate în general.
Concubinajul reprezintă un model de asociere, un mod de a trăi împreună, al cuplurilor
moderne, în afara contractului căsătoriei.
Familiile monoparentale sunt reprezentate de menajele formate dintr-un singur părinte și
copiii acestuia, menaje ce pot apărea în urma divorțului, abandonului familial, decesul unuia
dintre părinți, a adopției realizate de o persoană singură, sau a creșterii copiilor în afara
căsătoriei.

E. Instabilitatea familiei

Poate fi determinată de o multitudine de cauze interne și macrosociale care pot degenera

în violență, abuz, abandon, divorț. Deși familia trebuie asociată cu stabilitatea, echilibrul,
moralitatea și durabilitatea, în multe situații ea devine opusul acesteia.

Page 4 of 4