1

SARCINA NORMALA

DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN PRIMUL TRIMESTRU (SAPTAMANA 1- 20 )

I.ANAMNEZA
AMENOREEA = lipsa menstruatiei - are valoare la o femeie tanara , sanatoasa , normal
menstruala
 Ne intereseaza data ultimei menstruatii normale pentru a calcula varsta
gestationala si data probabila a nasterii
 Dg.# al amenoreei : lactatia, menopauza, anemii severe, casexia, boli
consumptive grave , cauze locale (malformatii , sinechii, etc.)
 Tulburari digestive :greata, varsaturi, sialoree, modificari ale gustului si
mirosului , pirozisul, constipatia
 Tulburari urinare : polachiurie
 Tulburari neuro-psihice :iritabilitate , emotivitate, dereglarea orarului somn-
veghe
 Senzatia de gonflare generala si tensiune mamara
II.EXAMENUL CLINIC GENERAL
INSPECTIA – vom cauta modificarile gravidice generale : masca de sarcina, pigmentatia
liniei albe, aparitia de varice sau hemoroizi, cresterea in greutate, pigmentatia organelor
genitale
-la ex.sanilor : hiperpigmentatia areolei mamare , apatritia areolei secundare
PALPAREA – ex.sanilor: glanda mamara marita de volum , turgescenta si dureroasa , la
exprimarea mamelonului putandu-se exterioriza uneori o picatura de colostru
- Palparea abdomenului : la sf.primului trim.se poate palpa uterul
suprasimfizar , la cateva laturi de deget si fundul uterului la jumatatea
distantei pubo-ombilicale
PERCUTIA SI ASCULTATIA – nu furnizeaza date in primul trimestru
III.EXAMENUL LOCAL
 CU VALVELE – OGE hiperpigmentate ,pereti vaginali de culoare violacee, turgescenti ,
uneori cu mici varicozitati; umectarea vaginului este mai intensa; fanta vulvara este mai
dehiscenta , cu orificiul vulvar lax, ce permite introducerea cu usurinta a valvelor si a
degetelor examinatorului
 TACTUL VAGINAL COMBINAT CU PALPAREA ABDOMINALA – se face in acelasi timp ; ne
ofera elemente care se refera la :
 Vulva si vagin – supletea peretilor, hiperumectarea si catifelarea lor, relatii asupra
fundurilor de sac vaginale
 Colul uterin – este ramolit, inmuiat, de consistenta scazuta ,catifelat( la negravide ,
colul are consistenta varfului nasului si la gravide are consistenta buzelor )
 2

 Istmul uterin – este suplu, inmuiat, permitand apropierea degetului intravaginal de

cel transabdominal in timpul palparii si hipermobilizarea corpului uterin fata de col
 Corpul uterin – forma devine globuloasa , umpland fundurile de sac laterale ;
consistenta scazuta , moale , chistica la sf.primului trim.; elasticitate si contractii
percepute prin modificarea consistentei sub mana datorita reactivitatii crescute a
miometrului gravid; in mod normal, uterul nu este dureros la palpare si mobilizare
PRINCIPALELE SEMNE MATERNE DE SARCINA ( DE PROBABILITATE )
1.SEMNUL HEGAR = inmuierea istmului uterin
2.SEMNUL MC DONALD ( AL BALAMALEI ) = mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de
istm/col
3.SEMNUL BUDIN – NOBLE = umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin
globulos
4.SEMNUL BONNAIRE = consistenta pastoasa a corpului uterin care poate fi deprimat digital cu
usurinta
5.SEMNUL PISCACEK = dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul dand
formei uterului aspect neregulat , cu un corn mai mare si altul mai mic
6.SEMNUL HOLZAPFEL = datorita consistentei pastoase , uterul gravid scapa cu greu din mana ,
fata de cel negravid care aluneca intre degete ca samburele de cireasa

DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN TRIMESTRUL II ( SAPTAMANA 21-28 )

Se bazeaza mai putin pe modificarile organismului matern si mai mult pe elementele furnizate
de prezenta fatului in cavitatea uterina.
I.ANAMNEZA- va preciza o amenoree de peste 20 saptamani , cresterea progresiva de volum a
abdomenului si perceperea de catre gravida a primelor miscari fetale
II.EXAMENUL CLINIC GENERAL
Inspectia – ex.sanilor :hiperpigmentare areolara , schita de areola secundara , retea
venoasa vizibila
-ex.abdomenului –marit de volum, depaseste putin ombilicul,linia alba
pigmentata,prezenta vergeturilor pe flancuri si coapse
-OGE-imbibitie edematoasa, culoare violacee
Palparea – sanilor-picaturi de colostru
-abdomenului –este ocupat de o formatiune globuloasa care devine ovoida ,
contractila , remitenta , pastoasa ; la 24 saptamani , uterul are 20 cm , la 28 sapt.are 24
cm; uneori la palpare se percep miscarile active ale fatului ; palparea profunda
evidentiaza semnul balotarii abdominale ( lichidul amniotic este in cantitate mare in
raport cu dimensiunile mici ale fatului si se deplaseaza in uter la imprimarea unei
miscari bruste )
 3

Ascultatia batailor cordului fetal (BCF) – este posibila din saptamana a 21-a de sarcina ;
se asculta cu stetoscopul obstetrical monoauricular , sediul de ascultatie fiind variabil
din cauza miscarilor active ale fatului , mai frecvent auzindu-se periombilical ; frecventa
normala a BCF sunt 120-140/min..ritmice,grupate 2 cate 2 , cu prima bataie puternica ,
intre ele existand o pauza mai scurta decat intre fiecare grup de batai
III.EXAMENUL LOCAL
 CU VALVELE –mucoasa vaginala si exocervicala de coloratie violacee, colul uterin cu
orificiul extern punctiform sau in fanta transversala , de obicei inchis , in aria sa
aflandu-se dopul gelatinos
 TACT VAGINAL COMBINAT CU PALPAREA ABDOMINALA – col moale si deplasat in
sus iar prin fundurile de sac vaginale se pune in evidenta semnul balotarii
vaginale ;corpul uterin este marit de volum pana in regiunea supraombilicala ,
contractil , pastos

DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN TRIMESTRUL III ( SAPTAMANA 29-40 )

Este un dg.de certitudine furnizat de prezenta uterului gravid si a fatului in cavitatea uterina.
I.ANAMNEZA- amenoree de peste 28 saptamani , marirea progresiva de volum a abdomenului ,
prezenta miscarilor fetale
EX.CLINIC GENERAL –are aceleasi modificari ca in trim.II
Palparea abdomenului
 superficiala- formatiune ovoidala, contractila ,pastoasa , cu axul mare
longitudinal , IFU= 35-36 cm
 profunda –se incepe in regiunea hipogastrica si evidentiaza polii fetali:in
reg.hipogastrica se percepe o formatiune dura , rotunda, regulata = polul cefalic
al fatului ; la fundul uterului –o formatiune inegala , neregulata, de consistenta
inegala = polul pelvin; intr-unul din flancuri se va palpa un plan dur , convex care
leaga cei 2 poli = spatele fetal; in flancul opus = partile mici fetale
Ascultatia BCF – are sediul maxinm la ½ distantei dintre spina iliaca antero-superioara si
ombilic , de aceeasi parte cu spatele fetal
EX.LOCAL- se constata colul de consistenta moale in totalitate iar prin fundurile de sac vaginale
laterale se pune in evidenta prezentatia

AMNIOCENTEZA

Este o investigatie invaziva care se efectueaza la gravidele cu risc ( > 35 ani, cu

imcompatibilitate de Rh, cu AHC de boli genetice , etc)pentru a depista anumite infectii sau
afectiuni genetice .Nu este o metoda de screening adica nu se poate efectua la toate gravidele
deoarece poate sa creasca riscul de avort .
 4

Utilitatea amniocentezei
Diagnosticarea unor afectiuni genetice grave precum sdr.Down
Stabilirea gradului de maturitate a plamanului viitorului nou-nascut cand se
suspicioneaza o nastere prematura de cauze diferite (plamanul este unul din organele
care se matureaza la sfarsitul gestatiei , inainte de nastere , o nastere prematura putand
determina complicatii respiratorii grave )
Dg.unei infecti intrauterine care ar putea pune in pericol mama si copilul
Detectarea unor anomalii date de incompatibilitatea de grup sau Rh(mamele cu
gr.sangvin diferit sau cu Rh diferit pot forma anticorpi impotriva celulelor sangvine ale
copilului care va determina anemie hemolitica ( afectiune grava care poate influenta
dezvoltarea normala a copilului sau poate da anomalii neurologice )
Defecte genetice confirmate de amniocenteza
Anomalii cromozomiale :sdr.Down, sdr.Edwars, afectiuni grave caracterizate prin
malformatii ale membrelor si organelor , cu retard mintal accentuat ;amniocenteza are
specificitate de 95% in dg.acestora
Afectiuni genetice precum: fibroza chistica ( boala care afecteaza plamanul , pancreasul
si gl.salivare ), siclemia (afectiune care determina anemie grava ), boala TAY-SACHS
(afectiune metabolica ), boala Huntington (determina grave tulburari neurologice si
retard mintal ) - aceste afectiuni nu pot fi depistate de triplu test care se face la sf.trim.I
ci doar prin amniocenteza
Identificarea unor anomalii de tub neural precum spina bifida (anomalii ale coloanei
vertebrale ) sau anencefalia (dezvoltarea minima a encefalului )
Doar 5% din gravidele cu risc au o anomalie de acest fel .Amniocenteza nu identifica toate
anomaliile congenitale, de ex. despicatura palatina.