Sunteți pe pagina 1din 61

ΨΑΛΜΟΙ PSALMI PSALMII 

 
Ψαλμὸς Α΄Psalmos A´ PSALMUL 1   
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ· Psalmos to David; Psalmul lui David;  
ἀνεπίγραφος anepigrafos nescris deasupra παρ' 'εβραίοις.  par evreis. la evrei. 
 
1.  ΜΑΚΑΡΙΟΣ MAKARIOS  FERICIT  ἀνήρ, anir,  bărbatul (omul), ὃς  os  care  οὐκ 
ἐπορεύθη  uk  eporefthi 
1 n‐a  umblat  ἐν  βουλῇ  en  vuli  în  sfatul  ἀσεβῶν,  asevon, 
necinstitorilor , καὶ ke și ἐν ὁδῷ en odo în calea ἁμαρτωλῶν amartolon păcătoșilor οὐκ 
ἔστη, uk esti,  n‐a stătut, 2καὶ ἐπὶ ke epi  și pe  καθέδρᾳ kathedra  scaunul  λοιμῶν limon 
pierzătorilor (leproșilor)  οὐκ ἐκάθισεν. uk ekathisen n‐a șezut.    
2. Ἀλλ᾿ ἤ ali Ci ἐν τῷ νόμῳ en to nomo în legea Κυρίου Kiriu Domnului τὸ θέλημα 
to thelima (e) voia αὐτοῦ, aftu lui, καὶ ke și ἐν τῷ νόμῳ en to nomo în legea αὐτοῦ aftu 
Lui μελετήσει meletisi va cugeta ἡμέρας imeras ziua καὶ νυκτός. ke niktos. și noaptea.    
3. Καὶ ἔσται Ke este Și va fi ὡς τὸ ξύλον os to xilon ca pomul (cel) τὸ πεφυτευμένον 
to  pefitevmenon  răsădit  παρὰ  τὰς  διεξόδους  para  tas  diexodus  lângă  izvoarele  τῶν 
ὑδάτων, ton idaton, apelor,  ὃ τὸν καρπὸν o ton carpon care rodul αὐτοῦ aftu  său δώσει 
dosi  va da  ἐν καιρῷ αὐτοῦ, en kero aftu,  în vremea sa,  καὶ τὸ φύλλον αὐτοῦ ke to filon 
aftu și frunza lui οὐκ ἀπορρυήσεται· uk aporiisete; nu va cădea; καὶ πάντα, ke panda, și 
toate, ὅσα ἂν ποιῇ, osa an pii, câte ar face, κατευοδωθήσεται. katevodothisete. vor spori.  
4. Οὐχ οὕτως Uh utos Nu sunt așa οἱ ἀσεβεῖς, i asevis, necinstitori, οὐχ οὕτως, uh 
utos, nu sunt așa, ἀλλ᾿ ἢ ὡσεὶ ali osi ci ca χνοῦς, hnus, praful, ὃν ἐκρίπτει on ekripti ce‐
l spulberă ὁ ἄνεμος o anemos vântul ἀπὸ προσώπου τῆς γῆς. apo prosopu tis ghis. de pe 
fața pământului.   
5. Διὰ τοῦτο Dia tuto Pentru aceasta οὐκ ἀναστήσονται uk anastisonde nu se vor 
scula (nu vor învia)  ἀσεβεῖς ἐν κρίσει, asevis en krisi,  necinstitori la (întru) judecată, 
οὐδὲ  ude  nici  ἁμαρτωλοὶ  amartoli  păcătoșii  ἐν  βουλῇ  en  vuli    în  sfatul  δικαίων.  dikeon. 
drepților.  
6. Ὅτι Oti Că γινώσκει ghinoski știe (cunoaște) Κύριος Kirios Domnul ὁδὸν odon 
calea  δικαίων,  dikeon,  drepților,  καὶ  ke  și  ὁδὸς  odos  calea  ἀσεβῶν  asevon 
necinstitorilor ἀπολεῖται. apolite. va pieri.   
 
Ψαλμὸς Β΄ Psalmos B' PSALMUL 2 
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ· Psalmos to David; Psalmul lui David;  
ἀνεπίγραφος anepigrafos nescris deasupra παρ' 'εβραίοις.  par evreis. la evrei. 
 
1.  ΙΝΑΤΙ  INATI  PENTRU  ce  ἐφρύαξαν  efriaxan  s‐au  întărâtat  ἔθνη,  etni, 
neamurile,  καὶ ke  și  λαοὶ lai  popoarele  ἐμελέτησαν emeletisan  au cugetat  κενά; kena? 
cele deșarte?  
2. Παρέστησαν Parestisan Statut‐au de față  οἱ βασιλεῖς i vasilis împărații  τῆς γῆς, 
tis ghis, pământului, καὶ ke și οἱ ἄρχοντες i arhondes boierii συνήχθησαν sinihthisan s‐
au adunat  ἐπὶ epi τὸ αὐτὸ to afto împreună  κατὰ kata  asupra  τοῦ Κυρίου, tu Kiriu, 
Domnului, καὶ κατὰ ke kata și asupra τοῦ χριστοῦ αὐτοῦ. tu hristu aftu. unsului Său.   
                                                           
1  
  Ἀσεβῶν  se  traduce  corect  cu  necinstitorilor;  criteriul  de  deosebire  a  celor  credincioși  este  bunacinstire.  Este  foarte 
important, vedem căci chiar în primul stih din Psaltire Duhul Sfânt ne face atenți să nu umblăm în sfatul oricui, fie el și 
cleric,  trebuie  cercetat;  Sfântul  Maxim  Mărturisitorul  nu  asculta  de  patriarhi  ce  se  numeau  „credincioși”,  „ortodocși”, 
fiindcă erau necinstitori; Mântuitorul ne‐a făcut atenți că fiecare dintre noi avem a da seamă pentru sufletul nostru (Matei 
8,  34‐38;  16,  24‐25)  și  că  numai  de  cei  al  căror  cuvânt  este  „Da  da,  nu  nu”  (Matei  5,  37),  cei  care  țin  cuvântul  Lui,  cei 
2binecinstitori putem asculta. 
 Λοιμῶν se traduce cu leproșilor;  și prin aceasta se arată că nu ne putem îndreptăți să ascultăm nici de  vre‐un mai mare al 
nostru, care are catedră, când propagă erezia, nici măcar odată, că ne pierdem sufletul.  
 

1
3.  Διαρρήξωμεν Diarixomen  Să rupem  τοὺς δεσμοὺς tus desmus  legăturile  αὐτῶν, 
afton, lor, καὶ ke și ἀπορρίψωμεν aporipsomen să lepădăm ἀφ᾿ ἡμῶν af imon de la noi 
τὸν ζυγὸν ton zigon jugul αὐτῶν. afton. lor.   
4.  Ὁ  κατοικῶν  O  katikon  Cel  ce  locuiește  ἐν  οὐρανοῖς  en  uranis  în  ceruri 
ἐκγελάσεται αὐτούς, ekghelasete aftus, va râde de dânșii,  καὶ ke   și  ὁ Κύριος o Kirios 
Domnul ἐκμυκτηριεῖ αὐτούς. ekmiktirii aftus. îi va batjocori pe ei.   
5.  Τότε Tote  Atunci  λαλήσει lalisi  va grăi  πρὸς αὐτοὺς pros aftus  către ei  ἐν ὀργῇ 
αὐτοῦ, en orghi aftu, întru urgia Lui, καὶ ἐν τῷ θυμῷ αὐτοῦ ke ento thimo aftu și întru 
mânia Sa ταράξει αὐτούς. taraxi aftus. îi va tulbura pe ei.    
6.  Ἐγὼ δὲ κατεστάθην Ego de katestathatin  Iar Eu sunt pus  βασιλεὺς ὑπ᾿ αὐτοῦ, 
vasilevs ip aftu, împărat de Dânsul,  ἐπὶ Σιὼν epi Sion  peste Sion  ὄρος oros  muntele 
τὸ  ἅγιον  αὐτοῦ,  to  aghion  aftu,  cel  sfânt  al  Lui,  διαγγέλλων    dianghelon  vestind  τὸ 
πρόσταγμα Κυρίου. to prostagma Kiriu. porunca Domnului.  
7. Κύριος Kirios Domnul εἶπε ipe a zis πρός με· pros me: către Mine: Υἱός μου   Iios 
mu  Fiul  Meu  εἶ  σύ,  i  si,  ești  Tu,  ἐγὼ  σήμερον  ego  simeron  Eu  astăzi  γεγέννηκά  σε. 
gheghenikase. Te‐am născut.  
8. Αἴτησαι παρ᾿ ἐμοῦ, Etise par emu, Cere de la Mine, καὶ δώσω σοι ke doso si și voi 
da Ție ἔθνη ethni neamurile τὴν κληρονομίαν σου, tin klironomiansou,  moștenirea Ta, 
καὶ τὴν κατάσχεσίν σου ke tin katashesinsu  și biruința (stăpânirea) Ta  τὰ πέρατα τῆς 
γῆς. ta perata tis ghis. marginile pământului.  
9. Ποιμανεῖς αὐτοὺς Pimanis aftus 
4 Paște‐vei (Păstori‐vei)3 pe ei  ἐν ράβδῳ σιδηρᾷ, en 
ravdo sidira, cu (în)  toiag de fier,  ὡς σκεύη κεραμέως  os skevi kerameos  ca vasele 
olarului συντρίψεις αὐτούς. sindripsis aftus. zdrobi‐vei pe dânșii. 
10.  Καὶ νῦν,  Ke nin,  Și acum  βασιλεῖς, σύνετε· vasilis, sinete; împărați, înțelegeți; 
παιδεύθητε,  pedefthite,  învățați‐vă,  πάντες  pandes  toți  οἱ  κρίνοντες  i  krinondes  care 
judecați τὴν γῆν. tin ghin. pământul.  
11.  Δουλεύσατε Dulevsate  Slujiți  τῷ Κυρίῳ to Kirio  Domnului  ἐν φόβῳ, en fovo, cu 
(în)  frică,  καὶ  ἀγαλλιᾶσθε  αὐτῷ    ke  agaliasthe  afto  și  vă  bucurați  Lui  ἐν  τρόμῳ.  en 
tromo. cu (în) cutremur. 
12.  Δράξασθε παιδείας, Draxasthe pedias,  Luați învățătură,  μήποτε ὀργισθῇ Κύριος 
mipote  orghisthi  Kirios  ca  nu  cumva  să  Se  mânie  Domnul  καὶ  ἀπολεῖσθε  ke 
apolisthe și să pieriți ἐξ ὁδοῦ δικαίας. ex odu dikeas. din calea cea dreaptă. 
13.  Ὅταν  ἐκκαυθῇ  Otan  ekafthi  Când  se  va  aprinde  ἐν  τάχει  entahi  degrab  ὁ 
θυμὸς αὐτοῦ, o timos aftu, mânia Lui,  μακάριοι πάντες  makarii pandes  fericiți toți  οἱ 
πεποιθότες i pepithotes cei ce nădăjduiesc ἐπ᾿ αὐτῷ. ep afto. spre Dânsul.  
 
Ψαλμὸς Γ΄ Psalmos Γ΄ PSALMUL 3  
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ, Psalmos to David, Psalmul lui David, ὁπότε ἀπεδίδρασκεν opote apedidrasken când fugea 
ἀπὸ προσώπου Ἀβεσσαλὼμ apo prosopu Avesalom de la fața lui Avesalom τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ. tu iiu aftu. fiul său. 
   
1.  ΚΥΡΙΕ, KIRIE,  DOAMNE,  τί ἐπληθύνθησαν ti eplithinthisan  ce s‐au înmulțit  οἱ 
θλίβοντές  με;  i  thlivondes  me?  cei  ce  mă  necăjesc?  Πολλοὶ  Poli  Mulți  ἐπανίστανται 
epanistande se scoală ἐπ᾿ ἐμέ. ep eme. asupra mea.  
2. Πολλοὶ Poli Mulți λέγουσι legusi zic τῇ ψυχῇ μου· ti psihi mu: sufletului meu: Οὐκ 
                                                           
3  
  Ποιμανεῖς se traduce cu  păstori‐vei, aici nu este cuvântul βόσκε care se traduce cu  paște; corect traduse aceste amândouă 
cuvintele le găsim în Evanghelia după Ioan  21, 15‐17. Păstorul păstorește oile, se îngrijește tot timpul de ele, nu numai că le 
paște, Păstorul nostru a spus: „Datu‐Mi‐s‐a toată puterea în cer și pe pământ. Drept aceea mergând învăţaţi toate neamurile, 
botezându‐i pe ei în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învăţându‐i pe dânşii să păzească toate câte am poruncit 
vouă; și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin” (Matei 28, 18, 20).
4  
 Ἐν se traduce mai mult cu în, întru, decât cu cu. Aici este arătat că Păstorul nostru, Hristos, ne păstorește nu precum vrea 
și face Papa și cei care sunt într‐un duh cu el, adică cu toiag de fier, ci întru El, în lepădare de sine, întru Crucea Lui, după 
cum cântăm la taina sfântului botez: Câți în Hristos v‐ați botezat în Hristos v‐ați îmbrăcat (Gal. 3, 27).  
 

2
ἔστι Uk esti  Nu este  σωτηρία αὐτῷ sotiria afto  mântuirea lui  ἐν τῷ Θεῷ αὐτοῦ. en to Theo 
aftu. întru Dumnezeul lui.  
3.  Σὺ  δέ,  Κύριε,  ἀντιλήπτωρ  μου  εἶ,  Si  de  Kirie,  avdiliptor  mu  i,  Iar  Tu,  Doamne, 
sprijinitorul meu ești, δόξα μου doxa mu  slava mea  καὶ ὑψῶν τὴν κεφαλήν μου. ke ipson 
tin kefalin mu. și Cel ce înalți capul meu.  
4.  Φωνῇ μου Foni mu  Cu glasul meu  πρὸς Κύριον ἐκέκραξα, pros Kirion ekekraxa, 
către Domnul am strigat,  καὶ ἐπήκουσέ μου ke epikuse mu  și m‐a auzit  ἐξ ὄρους ἁγίου 
αὐτοῦ. ex orus agiu aftu. din muntele cel sfânt al Lui.  
5.  Ἐγὼ  ἐκοιμήθην  Ego  ekimithin  Eu  m‐am  culcat  καὶ  ὕπνωσα·  ke  ipnosa;  și  am 
adormit;  ἐξηγέρθην,  exigerthin,  sculatu‐m‐am,  ὅτι  Κύριος  ἀντιλήψεταί  μου.  oti  Kirios 
avdilipsete mu. că Domnul mă va sprijini.  
6. Οὐ φοβηθήσομαι U fovithisome Nu mă voi teme ἀπὸ μυριάδων λαοῦ, apo miriadon 
lau,  de mii de popoare,  τῶν κύκλῳ συνεπιτιθεμένων  μοι. tin  kiklo  sinepitithemenon  mi. 
care împrejur mă împresoară.  
7.  Ἀνάστα, Κύριε, Anasta, Kirie,  Scoală, Doamne,  σῶσόν με, soson me,  mânuiește‐
mă,  ὁ Θεός μου, o Theos mu,Dumnezeul meu,  ὅτι σὺ ἐπάταξας oti si epataxas  că Tu ai 
bătut  πάντας  pandas  pe  toți  τοὺς  ἐχθραίνοντάς  μοι  tus  ehthrenondas  mi  cei  ce  mă 
vrăjmășesc  ματαίως,  mateos,  în  deșert,  ὀδόντας  ἁμαρτωλῶν  odondas  amartolon  dinții 
păcătoșilor συνέτριψας. sinetrpsas. ai zdrobit. 
8. Τοῦ Κυρίου Tu Kiriu A Domnului ἡ σωτηρία, i sotiria,este mântuirea, καὶ ἐπὶ τὸν 
λαόν  σου  ke  epi  ton  laon  su  și  peste  poporul  Tău  ἡ  εὐλογία  σου.  i  evlogia  su. 
binecuvântarea Ta.  
 
Ψαλμὸς Δ΄ PSALMUL 4   
Εἰς τὸ τέλος, ἐν ψαλμοῖς· Întru sfârșit, în psalmi; ᾠδὴ τῷ Δαυΐδ. cântarea (oda) lui David. 
 
1.  ΕΝ τῷ ἐπικαλεῖσθαί με  ÎNTRU chemarea mea εἰσήκουσάς μου,  m‐ai auzit,  ὁ Θεὸς τῆς 
δικαιοσύνης  μου·  Dumnezeul  dreptății  mele;  ἐν  θλίψει  ἐπλάτυνάς  με.  întru  necaz  m‐ai 
desfătat.  Οἰκτείρησόν με  Îndura‐Te spre mine  καὶ εἰσάκουσον  și ascultă  τῆς προσευχῆς μου. 
rugăciunea mea.   
2. Υἱοὶ ἀνθρώπων, Fiii oamenilor, ἕως πότε până când βαρυκάρδιοι; grei la inimă? Ἱνατί 
ἀγαπᾶτε ματαιότητα Pentru ce iubiți deșertăciunea καὶ ζητεῖτε ψεῦδος; și căutați minciuna?   
3.  Καὶ γνῶτε  Și cunoașteți  ὅτι ἐθαυμάστωσε Κύριος  că minunat a făcut Domnul  τὸν 
ὅσιον αὐτοῦ· pe cel cuvios al Său; Κύριος εἰσακούσεταί μου Domnul mă va auzi ἐν τῷ κεκραγέναι 
με πρὸς αὐτόν. întru strigarea mea către Dânsul.   
4.  Ὀργίζεσθε, καὶ μὴ ἁμαρτάνετε·  Mâniați‐vă, și nu păcătuiți;  ἃ λέγετε ἐν ταῖς καρδίαις 
ὑμῶν, de cele ce ziceți în inimile voastre, ἐπὶ ταῖς κοίταις ὑμῶν κατανύγητε. întru așternuturile 
voastre vă umiliți.   
5. Θύσατε θυσίαν δικαιοσύνης Jertfiți jertfa dreptății καὶ ἐλπίσατε ἐπὶ Κύριον. și nădăjduiți 
în Domnul.   
6.  Πολλοὶ λέγουσι·  Mulți zic:  τίς δείξει ἡμῖν τὰ ἀγαθά;  cine va arăta nouă cele bune? 
Ἐσημειώθη ἐφ᾿ ἡμᾶς  Însemnatu‐s‐a  peste noi  τὸ φῶς τοῦ προσώπου σου, Κύριε.  lumina feței 
Tale, Doamne.   
7. Ἔδωκας εὐφροσύνην Dat‐ai veselie εἰς τὴν καρδίαν μου· în inima mea; ἀπὸ καρποῦ σίτου, 
οἴνου καὶ ἐλαίου αὐτῶν ἐπληθύνθησαν. din rodul grâului, vinului și al untului de lemn al lor 
ce s‐au înmulțit. 
8. Ἐν εἰρήνῃ ἐπὶ τὸ αὐτὸ κοιμηθήσομαι În pace împreuna mă voi culca καὶ ὑπνώσω, și voi 
dormi,  ὅτι σύ, Κύριε,  că Tu, Doamne,  κατὰ μόνας  îndeosebi  ἐπ᾿ ἐλπίδι κατῴκισάς με.  întru 
nădejde m‐ai așezat.   

3
Ψαλμὸς Ε΄ PSALMUL 5   
Εἰς τὸ τέλος, ὑπὲρ τῆς κληρονομούσης· Întru sfârșit, pentru cea moștenitoare;  
ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalmul lui David.   
 
1.  ΤΑ  ρήματά  μου  Graiurile  mele  ἐνώτισαι,  Κύριε,  ascultă‐le,  Doamne,  σύνες  τῆς 
κραυγῆς μου· înțelege strigarea mea;   
2.  Πρόσχες  Ia aminte  τῇ φωνῇ  glasul  τῆς δεήσεώς μου,  rugăciunii mele,  ὁ βασιλεύς 
μου  Împăratul meu  καὶ ὁ Θεός μου.  și Dumnezeul meu.  Ὅτι πρὸς σὲ προσεύξομαι, Κύριε· 
Căci către Tine mă voi ruga, Doamne;   
3.  Τὸ  πρωῒ  Dimineața  εἰσακούσῃ  vei  auzi  τῆς  φωνῆς  μου,  glasul  meu,  τὸ  πρωῒ 
παραστήσομαί σοι dimineața voi sta înaintea Ta καὶ ἐπόψει με, și mă vei vedea,   
4.  Ὅτι  οὐχὶ  Θεὸς  θέλων  ἀνομίαν  σὺ  εἶ·  Că  Dumnezeu,  Cel  ce  nu  voiește 
fărădelegea,  Tu  ești;  οὐ  παροικήσει  σοι  πονηρευόμενος,  nu  va  locui  lângă  Tine  cel  ce 
viclenește,   
5.  Οὐδὲ  διαμενοῦσι  παράνομοι  Nici  vor  petrece  călcătorii  de  lege  κατέναντι  τῶν 
ὀφθαλμῶν  σου.  în  preajma  ochilor  Tăi.  Ἐμίσησας  πάντας  Urât‐ai  pe  toți  τοὺς 
ἐργαζομένους cei ce lucrează τὴν ἀνομίαν· fărădelegea;   
6.  Ἀπολεῖς  πάντας  Pierde‐vei  pe  toți  τοὺς  λαλοῦντας  cei  ce  grăiesc  τὸ  ψεῦδος. 
minciuna.  Ἄνδρα  αἱμάτων  Bărbatul  sângiurilor  καὶ  δόλιον  și  vicleanul  βδελύσσεται 
Κύριος. urăște Domnul.   
7. Ἐγὼ δὲ Iar eu ἐν τῷ πλήθει întru mulțimea τοῦ ἐλέους σου milei Tale εἰσελεύσομαι 
voi intra  εἰς τὸν οἶκόν σου,  în casa Ta,  προσκυνήσω închina‐mă‐voi  πρὸς ναὸν ἅγιόν σου 
spre sfânt locașul Tău (sfântă Biserica Ta) ἐν φόβῳ σου. întru frica Ta.   
8.  Κύριε,  ὁδήγησόν  με  Doamne,  povățuiește‐mă  ἐν  τῇ  δικαιοσύνῃ  σου·  întru 
dreptatea  Ta;  ἕνεκα  pentru  τῶν  ἐχθρῶν  μου,  vrăjmașii  mei,  κατεύθυνον  îndreptează 
ἐνώπιόν σου înaintea Ta τὴν ὁδόν μου. calea mea.   
9.  Ὅτι  οὐκ  ἔστιν  Că nu este  ἐν  τῷ  στόματι  αὐτῶν  în gura lor  ἀλήθεια,  adevăr,  ἡ 
καρδία  αὐτῶν  ματαία·  inima  lor  este  deșartă;  τάφος  ἀνεῳγμένος  mormânt  deschis  ὁ 
λάρυγξ αὐτῶν, grumazul lor, ταῖς γλώσσαις αὐτῶν ἐδολιοῦσαν. cu limbile lor vicleneau.   
10. Kρῖνον αὐτούς, ὁ Θεός. Judecă‐i pe ei, Dumnezeule. Ἀποπεσάτωσαν Să cadă ἀπὸ 
τῶν  διαβουλιῶν  αὐτῶν·  din  sfaturile  lor;  κατὰ  τὸ  πλῆθος  τῶν  ἀσεβειῶν  αὐτῶν  după 
mulțimea necinstirilor lor, ἔξωσον αὐτούς, leapădă‐i pe ei, ὅτι παρεπίκρανάν σε, Κύριε. că 
Te‐au amărât, Doamne.  
11.  Kαὶ  εὐφρανθείησαν  πάντες  οἱ  ἐλπίζοντες  ἐπὶ  σέ·  Și  să  se  veselească  toți  cei  ce 
nădăjduiesc  întru  Tine;  εἰς  αἰῶνα  ἀγαλλιάσονται,  în  veac  se  vor  bucura,  καὶ 
κατασκηνώσεις ἐν αὐτοῖς,  și Te Vei sălășlui întru dânșii,  καὶ καυχήσονται ἐν σοὶ  și se vor 
lăuda întru Tine πάντες οἱ ἀγαπῶντες τὸ ὄνομά σου. toți cei ce iubesc numele Tău.   
12.  Ὅτι  σὺ  εὐλογήσεις  δίκαιον·  Κύριε,  Că  Tu  Vei  binecuvânta  pe  cel  drept, 
Doamne,  ὡς  ὅπλῳ  εὐδοκίας  căci  cu  arma  bunei  voiri  ἐστεφάνωσας  ἡμᾶς.  ne‐ai 
încununat pe noi. 
 
Ψαλμὸς ΣΤ΄ PSALMUL 6   
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârșit, ἐν ὕμνοις, în laude, ὑπὲρ τῆς ὀγδόης· pentru al optulea veac;  
ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalmul lui David.   
  
1.  ΚΥΡΙΕ,  Doamne,  μὴ τῷ θυμῷ σου  nu cu mânia Ta  ἐλέγξῃς με,  să mă mustri pe 
mine, μηδὲ τῇ ὀργῇ σου nici cu urgia Ta παιδεύσῃς με. să mă pedepsești.   
2.  Ἐλέησόν  με,  Κύριε,  Miluiește‐mă,  Doamne,  ὅτι  ἀσθενής  εἰμι·  că  neputincios 
sunt;  ἴασαί με, Κύριε,  vindecă‐mă, Doamne,  ὅτι ἐταράχθη τὰ ὀστᾶ μου, că s‐au tulburat 
oasele mele,   

4
3.  Kαὶ ἡ ψυχή μου  Și sufletul meu  ἐταράχθη  σφόδρα·  s‐a tulburat foarte;  καὶ σύ, 
Κύριε, ἕως πότε; și Tu, Doamne, până când?   
4.  Ἐπίστρεψον,  Κύριε,  Întoarce‐Te,  Doamne,  ρῦσαι  τὴν  ψυχήν  μου,  izbăvește 
sufletul meu, σῶσόν με mânuiește‐mă ἕνεκεν τοῦ ἐλέους σου. pentru mila Ta.   
5. Ὅτι οὐκ ἔστιν ἐν τῷ θανάτῳ Că nu este întru moarte ὁ μνημονεύων σου· cel ce Te 
pomenește pe Tine; ἐν δὲ τῷ ᾅδῃ τίς ἐξομολογήσεταί σοι; (iar) în iad cine se va mărturisi 
Ție?   
6.  Ἐκοπίασα  Ostenit‐am  ἐν  τῷ  στεναγμῷ  μου,  întru  suspinul  meu,  λούσω  καθ᾿ 
ἑκάστην νύκτα τὴν κλίνην μου,  spăla‐voi în fiecare noapte patul meu,  ἐν δάκρυσί μου  cu 
lacrimile mele τὴν στρωμνήν μου βρέξω. așternutul meu voi uda.   
7.  Ἐταράχθη  Tulburatu‐s‐a  ἀπὸ  θυμοῦ  ὁ  ὀφθαλμός  μου,  de  mânie  ochiul  meu, 
ἐπαλαιώθην învechitu‐m‐am ἐν πᾶσι τοῖς ἐχθροῖς μου. întru toți vrăjmașii mei.   
8.  Ἀπόστητε  Depărtați‐vă  ἀπ᾿  ἐμοῦ  de  la  mine  πάντες  toți  οἱ  ἐργαζόμενοι  cei  ce 
lucrați τὴν ἀνομίαν, fărădelege, ὅτι εἰσήκουσε Κύριος că a auzit Domnul τῆς φωνῆς glasul 
τοῦ κλαυθμοῦ μου· plângerii mele;   
9.  Ἤκουσε  Κύριος  Auzit‐a  Domnul  τῆς  δεήσεώς  μου,  cererea  mea,  Κύριος  τὴν 
προσευχήν μου Domnul rugăciunea mea προσεδέξατο. a primit. 
10.  Aἰσχυνθείησαν  Să se rușineze  καὶ ταραχθείησαν  și să se tulbure  σφόδρα foarte 
πάντες  οἱ  ἐχθροί  μου,  toți  vrăjmașii  mei,  ἀποστραφείησαν  să  se  întoarcă  καὶ 
καταισχυνθείησαν și să se rușineze σφόδρα διὰ τάχους. foarte degrab. 
 
Ψαλμὸς Ζ΄PSALMUL 7   
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ, Psalmu lui David, ὃν ᾖσε τῷ Κυρίῳ pe care l‐a cântat Domnului,  
ὑπὲρ τῶν λόγων Χουσὶ pentru cuvintele lui Husi, υἱοῦ Ἰεμενεί. fiul lui Iemeni. 
 
1.  ΚΥΡΙΕ  ὁ  Θεός  μου,  Doamne,  Dumnezeul  meu,  ἐπὶ  σοὶ  ἤλπισα·  spre  Tine  am 
nădăjduit;  σῶσόν  με  mântuiește‐mă  ἐκ  πάντων  de  toți  τῶν  διωκόντων  με  cei  ce  mă 
prigonesc καὶ ρῦσαί με, și mă izbăvește, 
2.  Mήποτε  Ca nu cândva  ἁρπάσῃ să răpească  ὡς λέων τὴν ψυχήν μου,  ca un leu 
sufletul meu,  μὴ ὄντος λυτρουμένου  nefiind cel ce izbăvește,  μηδὲ σῴζοντος.  nici cel ce 
mântuieşte. 
3.  Κύριε  ὁ  Θεός  μου,  Doamne,  Dumnezeul  meu,  εἰ  ἐποίησα  τοῦτο,  de  am  făcut 
aceasta, εἰ ἔστιν ἀδικία ἐν χερσί μου, de este nedreptate în mâinile mele, 
4.  Eἰ  ἀνταπέδωκα  De  am  răsplătit  τοῖς  ἀνταποδιδοῦσί  μοι  κακά,  celor  ce‐mi 
răsplătesc  mie  rele,  ἀποπέσοιμι  ἄρα  ἀπὸ  τῶν  ἐχθρῶν  μου  κενός·  să  cad  adică  de  la 
vrăjmașii mei desert; 
5.  Kαταδιώξαι  ἄρα  Să  prigonească  așadar  ὁ  ἐχθρὸς  vrăjmașul  τὴν  ψυχήν  μου, 
sufletul meu, καὶ καταλάβοι și să‐l prindă καὶ καταπατήσαι și să calce εἰς γῆν la pământ 
τὴν ζωήν μου, viața mea, καὶ τὴν δόξαν μου  și slava mea εἰς χοῦν  în țarână κατασκηνώσαι. 
să o așeze.   
6.  Ἀνάστηθι,  Κύριε,  Scoală‐Te,  Doamne,  ἐν  ὀργῇ  σου,  întru  mânia  Ta,  ὑψώθητι 
înalță‐Te  ἐν  τοῖς  πέρασι  întru  hotarele  τῶν  ἐχθρῶν  σου.  vrăjmașilor  Tăi.  Ἐξεγέρθητι, 
Scoală‐Te,  Κύριε  ὁ  Θεός  μου,  Doamne  Dumnezeul  meu,  ἐν  προστάγματι,  cu  (în) 
porunca ᾧ ἐνετείλω, care ai poruncit, 
7.  Kαὶ συναγωγὴ λαῶν  Și adunare de popoare  κυκλώσει σε,  Te va înconjura,  καὶ 
ὑπὲρ ταύτης și peste aceasta εἰς ὕψος la înălțime ἐπίστρεψον. Te întoarce. 
8. Κύριος κρινεῖ λαούς.  Domnul va judeca popoarele. Κρῖνόν με, Κύριε, Judecă‐mă, 
Doamne,  κατὰ  τὴν  δικαιοσύνην  μου  după  dreptatea  mea  καὶ  κατὰ  τὴν  ἀκακίαν  μου  și 
după nerăutatea mea ἐπ᾿ ἐμοί. asupra mea. 
9.  Συντελεσθήτω  Sfârșească‐se  δὴ  πονηρία  ἁμαρτωλῶν  viclenia  păcătoșilor  καὶ 
5
κατευθυνεῖς δίκαιον,  și vei îndrepta pe cel drept, ἐτάζων καρδίας  Cel ce cerci inimile  καὶ 
νεφροὺς, și rărunchii, ὁ Θεός. Dumnezeule. 
10. Δικαία ἡ βοήθειά μου Dreptatea ajutorul meu παρὰ τοῦ Θεοῦ, de la Dumnezeu, 
τοῦ σῴζοντος Cel ce mântuieşte τοὺς εὐθεῖς τῇ καρδίᾳ. pe cei drepți la inimă. 
11.  Ὁ  Θεὸς  κριτὴς  δίκαιος  Dumnezeu  judecător  drept  καὶ  ἰσχυρὸς  și  tare  καὶ 
μακρόθυμος  și  îndelung  răbdător  καὶ  μὴ  ὀργὴν  ἐπάγων  și  neaducând  mânie  καθ᾿ 
ἑκάστην ἡμέραν. în toate zilele (fiecare zi). 
12. Ἐὰν μὴ ἐπιστραφῆτε, De nu vă veți întoarce, τὴν ρομφαίαν αὐτοῦ στιλβώσει, sabia 
Sa  o  va  luci,  τὸ  τόξον  αὐτοῦ  ἐνέτεινε  arcul  Său  l‐a  încordat  καὶ  ἡτοίμασεν  αὐτό·  și  l‐a 
pregătit pe el; 
13.  Καὶ ἐν αὐτῷ ἡτοίμασε σκεύη θανάτου, Și într‐însul a gătit vasele morții,  τὰ βέλη 
αὐτοῦ săgețile Lui τοῖς καιομένοις ἐξειργάσατο. Celor ce se ard le‐a lucrat. 
14.  Ἰδοὺ  ὠδίνησεν  ἀδικίαν,  Iată  a  chinuit  nedreptate,  συνέλαβε  πόνον  zămislit‐a 
durere καὶ ἔτεκεν ἀνομίαν. și a născut fărădelege. 
15. Λάκκον ὤρυξε Groapă a deschis καὶ ἀνέσκαψεν αὐτόν, și a săpat‐o, καὶ ἐμπεσεῖται 
εἰς βόθρον, și va cădea în groapa, ὃν εἰργάσατο· pe care a făcut‐o (lucrat‐o). 
16.  Ἐπιστρέψει ὁ πόνος αὐτοῦ  Întoarce‐se‐va durerea lui  εἰς κεφαλὴν αὐτοῦ,  pe (la) 
capul  lui,  καὶ  ἐπὶ  κορυφὴν  αὐτοῦ  și  pe  creștetul  lui  ἡ  ἀδικία  αὐτοῦ  nedreptatea  lui 
καταβήσεται. se va pogorî. 
17.  Ἐξομολογήσομαι  τῷ  Κυρίῳ  Mărturisi‐mă‐voi  Domnului  κατὰ  τὴν  δικαιοσύνην 
αὐτοῦ, după dreptatea Lui, καὶ ψαλῶ τῷ și voi cânta ὀνόματι Κυρίου τοῦ Ὑψίστου. numele 
Domnului Celui Preaînalt. 
 
Ψαλμὸς Η΄PSALMUL 8   
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârșit, ὑπὲρ τῶν ληνῶν· pentru linuri (teascuri);  
ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalm a lui David. 
 
1.  ΚΥΡΙΕ ὁ Κύριος ἡμῶν,  Doamne, Domnul nostru,ὡς θαυμαστὸν τὸ ὄνομά σου  cât 
este de minunat numele Tău ἐν πάσῃ τῇ γῇ· în tot pământul; ὅτι ἐπήρθη că s‐a înălțat 
ἡ μεγαλοπρέπειά σου mare cuviința Ta ὑπεράνω mai presus τῶν οὐρανῶν. de ceruri. 
2.  Ἐκ  στόματος  νηπίων  Din  gura  pruncilor  καὶ  θηλαζόντων  și  a  celor  ce  sug 
κατηρτίσω  αἶνον,  ai  săvârșit  laudă,  ἕνεκα  τῶν  ἐχθρῶν  σου,  pentru  vrăjmașii  Tăi,  τοῦ 
καταλῦσαι ἐχθρὸν καὶ ἐκδικητήν. ca să sfărâmi vrăjmașul și izbânditorul.  
3.  Ὅτι ὄψομαι τοὺς οὐρανούς,  Că voi vedea cerurile,  ἔργα τῶν δακτύλων σου,  lucrul 
degetelor Tale, σελήνην καὶ ἀστέρας,  luna și stelele,  ἃ σὺ ἐθεμελίωσας·  pe care Tu le‐ai 
întemeiat;  
4. Τί ἐστιν ἄνθρωπος, Ce este omul ὅτι μιμνῄσκῃ αὐτοῦ; că‐l pomenești pe el? Ἢ υἱὸς 
ἀνθρώπου, Sau fiul omului, ὅτι ἐπισκέπτῃ αὐτόν; că‐l cercetezi pe el? 
5.  Ἠλάττωσας  αὐτὸν  Micșoratu‐l‐ai  pe  dânsul  βραχύ  τι  παρ᾿  ἀγγέλους,  cu  puțin 
față de îngeri, δόξῃ cu slavă καὶ τιμῇ și cu cinste ἐστεφάνωσας αὐτόν, l‐ai încununat pe 
el, 
6. Καὶ κατέστησας αὐτὸν Și l‐ai pus pe dânsul ἐπὶ τὰ ἔργα peste lucrurile τῶν χειρῶν 
σου·  mâinilor  Tale;  πάντα  ὑπέταξας  toate  le‐ai  supus  ὑποκάτω  τῶν  ποδῶν  αὐτοῦ,  sub 
picioarele lui,  
7. Πρόβατα, Oile καὶ βόας ἁπάσας, și boii, toate,ἔτι δὲ καὶ τὰ κτήνη τοῦ πεδίου, încă și 
dobitoacele câmpului, 
8.  Τὰ  πετεινὰ  τοῦ  οὐρανοῦ  Păsările cerului  καὶ  τοὺς  ἰχθύας  τῆς  θαλάσσης,  și peștii 
mării, τὰ διαπορευόμενα τρίβους θαλασσῶν. cele ce străbat cărările mărilor. 
9. Κύριε ὁ Κύριος ἡμῶν, ὡς θαυμαστὸν τὸ ὄνομά σου ἐν πάσῃ τῇ γῇ! Doamne, Domnul 
nostru, cât este de minunat numele Tău în tot pământul! 
6
Ψαλμὸς Θ΄PSALMUL 9   
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârșit, ὑπὲρ τῶν κρυφίων pentru cele ascunse τοῦ υἱοῦ· ale fiului;  
ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalm a lui David. 
 
1.  ΕΞΟΜΟΛΟΓΗΣΟΜΑΙ σοι, Κύριε,  Mărturisi mă‐voi Ție, Doamne,  ἐν ὅλῃ καρδίᾳ 
μου,  cu toată inima mea,  διηγήσομαι πάντα  spune‐voi toate  τὰ θαυμάσιά σου·  minunile 
Tale;  
2.  Εὐφρανθήσομαι Veseli‐mă‐voi  καὶ ἀγαλλιάσομαι ἐν σοί,  și mă voi bucura întru 
Tine, ψαλῶ τῷ ὀνόματί σου, Ὕψιστε. cânta‐voi numele Tău, Preaînalte.  
3.  Ἐν τῷ ἀποστραφῆναι τὸν ἐχθρόν μου εἰς τὰ ὀπίσω,  Când se vor întoarce vrăjmașii 
mei înapoi,  ἀσθενήσουσι καὶ ἀπολοῦνται ἀπὸ προσώπου σου,  slăbi‐vor și vor pieri de la 
fața Ta, 
4.  Ὅτι  ἐποίησας  Că  ai  făcut  τὴν  κρίσιν  μου  judecata  mea  καὶ  τὴν  δίκην  μου,  și 
îndreptarea mea,  ἐκάθισας  ἐπὶ θρόνου  șezut‐ai pe scaun,  ὁ  κρίνων  δικαιοσύνην.  Cel ce 
judeci dreptatea. 
5.  Ἐπετίμησας  ἔθνεσι,  Certat‐ai  neamurile,  καὶ  ἀπώλετο  și  a  pierit  ὁ  ἀσεβής· 
necinstitorul;  τὸ  ὄνομα  αὐτοῦ  ἐξήλειψας  numele  lui  l‐ai  stins  εἰς  τὸν  αἰῶνα  καὶ  εἰς  τὸν 
αἰῶνα τοῦ αἰῶνος. în veac și în veacul veacului. 
6.  Τοῦ ἐχθροῦ  Vrăjmașului ἐξέλιπον  i‐au lipsit  αἱ ρομφαῖαι εἰς τέλος,  săbiile întru 
sfârșit,  καὶ πόλεις καθεῖλες·  și cetăți ai sfărâmat;  ἀπώλετο  pierit‐a  τὸ μνημόσυνον αὐτοῦ 
pomenirea lui μετ᾿ἤχου, cu sunet,  
7.  Καὶ ὁ Κύριος εἰς τὸν αἰῶνα μένει.  Și Domnul în veac rămâne.  Ἡτοίμασεν  Gătit‐a 
ἐν κρίσει la judecată  τὸν θρόνον αὐτοῦ, scaunul Său,  
8.  Καὶ  αὐτὸς  κρινεῖ  τὴν  οἰκουμένην  Și  El  va  judeca  lumea  ἐν  δικαιοσύνῃ,  întru 
dreptate, κρινεῖ λαοὺς ἐν εὐθύτητι. va judeca popoarele cu îndreptare. 
9. Καὶ ἐγένετο Κύριος Și S‐a făcut Domnul καταφυγὴ scăpare τῷ πένητι, săracului, 
βοηθὸς ajutor ἐν εὐκαιρίαις în vremi bune ἐν θλίψεσι· întru necazuri; 
10. Καὶ ἐλπισάτωσαν Și să nădăjduiască ἐπὶ σοὶ spre (în) Tine οἱ γινώσκοντες cei ce 
cunosc τὸ ὄνομά σου, numele Tău, ὅτι οὐκ ἐγκατέλιπες că n‐ai părăsit τοὺς ἐκζητοῦντάς σε, 
pe cei ce Te caută pe Tine, Κύριε. Doamne. 
11. Ψάλατε τῷ Κυρίῳ, Cântați Domnului, τῷ κατοικοῦντι Celui ce locuiește ἐν Σιών, 
în Sion, ἀναγγείλατε vestiți  ἐν τοῖς ἔθνεσι între neamuri τὰ ἐπιτηδεύματα αὐτοῦ,  isprăvile 
(faptele) Lui,  
12.  Ὅτι ἐκζητῶν  Că (Cel ce) caută  τὰ αἵματα αὐτῶν  sângele lor  ἐμνήσθη,  Și‐a adus 
aminte, οὐκ ἐπελάθετο nu a uitat τῆς κραυγῆς strigarea τῶν πενήτων. săracilor. 
13. Ἐλέησόν με, Κύριε, Miluiește‐mă, Doamne, ἴδε τὴν ταπείνωσίν μου vezi smerenia 
mea ἐκ τῶν ἐχθρῶν μου, de către vrăjmașii mei, ὁ ὑψῶν με Cel ce mă înalți ἐκ τῶν πυλῶν 
τοῦ θανάτου, din porțile morții, 
14.  Ὅπως ἂν ἐξαγγείλω  Ca să vestesc  πάσας τὰς αἰνέσεις σου  toate laudele Tale ἐν ταῖς 
πύλαις în porțile τῆς θυγατρὸς Σιών· fiicei Sionului; ἀγαλλιάσομαι bucura‐mă‐voi (veseli‐mă‐
voi) ἐπὶ τῷ σωτηρίῳ σου. de mântuirea Ta. 
15.  Ἐνεπάγησαν  ἔθνη  Afundatu‐s‐au  neamurile  ἐν  διαφθορᾷ,  întru  stricăciunea,  ᾗ 
ἐποίησαν, pe care au făcut‐o, ἐν παγίδι ταύτῃ, în cursa aceasta, ᾗ ἔκρυψαν, pe care au ascuns‐
o, συνελήφθη ὁ ποὺς αὐτῶν. s‐a prins piciorul lor. 
16.  Γινώσκεται  Κύριος  Cunoaște‐se  Domnul  κρίματα  ποιῶν·  judecăți  făcând;  ἐν  τοῖς 
ἔργοις  întru  faptele  τῶν  χειρῶν  αὐτοῦ  mâinilor  lui  συνελήφθη  ὁ  ἁμαρτωλός.  s‐a  prins 
păcătosul.  
17.  Ἀποστραφήτωσαν  Întoarcă‐se  οἱ ἁμαρτωλοὶ  păcătoșii  εἰς τὸν ᾅδην, la iad, πάντα τὰ 
ἔθνη toate neamurile τὰ ἐπιλανθανόμενα τοῦ Θεοῦ, cele ce uită pe Dumnezeu, 
18. Ὅτι οὐκ εἰς τέλος Că nu până în sfârșit ἐπιλησθήσεται va fi uitat ὁ πτωχός, săracul, 
7
ἡ  ὑπομονὴ    răbdarea  τῶν  πενήτων  săracilor  οὐκ  ἀπολεῖται  nu  va  pieri  εἰς  τέλος.  până  în 
sfârșit. 
19.  Ἀνάστηθι,  Κύριε,  Scoală‐Te,  Doamne,  μὴ  κραταιούσθω  ἄνθρωπος,  să  nu  se 
întărească omul, κριθήτωσαν ἔθνη să se judece neamurile ἐνώπιόν σου. înaintea Ta. 
20.  Κατάστησον, Κύριε,  Pune, Doamne,  νομοθέτην  dătător de lege  ἐπ᾿ αὐτούς, peste ei, 
γνώτωσαν ἔθνη să cunoască neamurile ὅτι ἄνθρωποί εἰσιν. că oameni sunt.      
21. Ἱνατί, Κύριε,  Pentru ce, Doamne, ἀφέστηκας μακρόθεν, stai departe, ὑπερορᾷς treci 
cu vederea ἐν εὐκαιρίαις în vremi bune (potrivite) ἐν θλίψεσιν; întru necazuri?  
22.  Ἐν τῷ ὑπερηφανεύεσθαι  Când se mândrește  τὸν ἀσεβῆ  necinstitorul, ἐμπυρίζεται ὁ 
πτωχός,  se  aprinde  săracul,  συλλαμβάνονται  se  prind  ἐν  διαβουλίοις,  οἷς  διαλογίζονται.  în 
sfaturile pe care le gândesc.  
23.  Ὅτι ἐπαινεῖται  Că se laudă  ὁ ἁμαρτωλὸς păcătosul  ἐν ταῖς ἐπιθυμίαις  întru poftele 
τῆς  ψυχῆς  αὐτοῦ,  sufletului  său,  καὶ  ὁ  ἀδικῶν  și  cel  ce  face  strâmbătate  ἐνευλογεῖται·  se 
binecuvintează;  
24.  Παρώξυνε  Întărâtat‐a  τὸν  Κύριον  pe Domnul  ὁ  ἁμαρτωλός·  cel  păcătos;  κατὰ  τὸ 
πλῆθος   după mulțimea  τῆς ὀργῆς αὐτοῦ  mâniei lui  οὐκ ἐκζητήσει·  nu va căuta;  οὐκ ἔστιν ὁ 
Θεὸς nu este Dumnezeu ἐνώπιον αὐτοῦ.  înaintea lui. 
25.  Βεβηλοῦνται αἱ ὁδοὶ αὐτοῦ  Spurcate sunt căile lui  ἐν παντὶ καιρῷ,  în toată vremea, 
ἀνταναιρεῖται τὰ κρίματά σου  lepădate sunt judecățile Tale  ἀπὸ προσώπου αὐτοῦ,   de la fața 
lui, πάντων τῶν ἐχθρῶν αὐτοῦ peste toți vrăjmașii lui κατακυριεύσει· va stăpâni;   
26.  Εἶπε  γὰρ  ἐν  καρδίᾳ  αὐτοῦ·  Că  a  zis  întru  inima  sa:  οὐ  μὴ  σαλευθῶ,  nu  mă  voi 
clătina, ἀπὸ γενεᾶς εἰς γενεὰν din neam în neam ἄνευ κακοῦ.  fără de rău. 
27. Οὗ ἀρᾶς τὸ στόμα αὐτοῦ γέμει A căruia de blestem gura lui e plină καὶ πικρίας și de 
amărăciune  καὶ δόλου,  și de vicleșug,  ὑπὸ τὴν γλῶσσαν αὐτοῦ  sub limba lui  κόπος καὶ πόνος. 
osteneală și durere.  
28. Ἐγκάθηται ἐνέδρᾳ μετὰ πλουσίων, ἐν ἀποκρύφοις τοῦ ἀποκτεῖναι ἀθῷον· Stă la pândă 
în  ascuns  cu  cei  bogați,  ca  să  ucidă  pe  cel  nevinovat;  οἱ  ὀφθαλμοὶ  αὐτοῦ  εἰς  τὸν  πένητα 
ἀποβλέπουσιν· ochii lui spre cel sărac privesc. 
29.  Ἐνεδρεύει ἐν ἀποκρύφῳ  Pândește întru ascuns  ὡς λέων ἐν τῇ μάνδρᾳ αὐτοῦ, ca leul 
în  culcușul  său,  ἐνεδρεύει  τοῦ  ἁρπάσαι  πτωχόν,    pândește  ca  să  apuce  pe  sărac,  ἁρπάσαι 
πτωχὸν ἐν τῷ ἑλκύσαι αὐτόν· să apuce pe sărac ca să‐l tragă la el; 
30.  Ἐν  τῇ  παγίδι  αὐτοῦ  În  cursa  lui  ταπεινώσει  αὐτόν,  îl  va  smeri  pe  el,  κύψει  καὶ 
πεσεῖται ἐν τῷ αὐτὸν se va pleca și va cădea întru ale lui κατακυριεῦσαι τῶν πενήτων. când va 
stăpâni pe cei săraci. 
31.  Εἶπε  γὰρ  ἐν  καρδίᾳ  αὐτοῦ·  Că  a  zis  întru  inima  sa:  ἐπιλέλησται  ὁ  Θεός,  uitat‐a 
Dumnezeu,  ἀπέστρεψε τὸ πρόσωπον αὐτοῦ τοῦ μὴ βλέπειν εἰς τέλος întors‐a fața Sa ca să 
nu vadă până în sfârșit. 
32. Ἀνάστηθι, Κύριε ὁ Θεός μου, Scoală‐Te, Doamne, Dumnezeul meu, ὑψωθήτω ἡ χείρ 
σου,  înalţă‐Se mâna Ta,  μὴ ἐπιλάθῃ τῶν πενήτων σου  nu uita pe săracii Tăi  εἰς τέλος .  până 
în sfârșit. 
33.  Ἕνεκεν τίνος παρώργισεν  Pentru ce a întărâtat  ὁ ἀσεβὴς  necinstitorul  τὸν Θεόν;  pe 
Dumnezeu? εἶπε γὰρ Că a zis ἐν καρδίᾳ αὐτοῦ· în inima sa: οὐκ ἐκζητήσει. nu va căuta. 
34. Βλέπεις, Vezi, ὅτι σὺ πόνον καὶ θυμὸν κατανοεῖς că Tu la durere și mânie (supărare) 
privești  τοῦ  παραδοῦναι  αὐτοὺς  εἰς  χεῖράς  σου·  ca  să‐l  dai  pe  el  în  mâinile  Tale;  σοὶ 
ἐγκαταλέλειπται  ὁ  πτωχός,  Ție  s‐a  lăsat  săracul,  ὀρφανῷ  σὺ  ᾖσθα  βοηθός.  sărmanului 
(orfanului) Tu fii ajutor. 
35.  Σύντριψον  Zdrobește  τὸν βραχίονα  brațul  τοῦ ἁμαρτωλοῦ  păcătosului  καὶ πονηροῦ, 
și vicleanului,  ζητηθήσεται  căuta‐se‐va  ἡ ἁμαρτία αὐτοῦ,  păcatul lui  καὶ οὐ μὴ εὑρεθῇ. și nu 
se va afla. 

8
36. Βασιλεύσει Κύριος  Domnul este Împărat εἰς τὸν αἰῶνα καὶ εἰς τὸν αἰῶνα τοῦ αἰῶνος· 
în  veac  și  în  veacul  veacului;  ἀπολεῖσθε  ἔθνη  pieriți  neamuri  ἐκ  τῆς  γῆς  αὐτοῦ.  din 
pământul Lui.  
37. Τὴν ἐπιθυμίαν Pofta τῶν πενήτων săracilor εἰσήκουσας, o ai auzit, Κύριε, Doame, τῇ 
ἑτοιμασίᾳ la gătirea τῆς καρδίας αὐτῶν inimii lor προσέσχε a luat aminte τὸ οὖς σου,  urechea 
Ta, 
38.  Κρῖναι  ὀρφανῷ  Judecă  orfanului  καὶ  ταπεινῷ,  și  smeritului,  ἵνα  μὴ  προσθῇ  ἔτι 
μεγαλαυχεῖν ca să nu adauge încă a se mari ἄνθρωπος ἐπὶ τῆς γῆς. omul pe pământ.  
 
Ψαλμὸς Ι΄ PSALMUL 10 
Εἰς τὸ τέλος· ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Întru sfârșit; psalm al lui David. 
 
1. ΕΠΙ τῷ Κυρίῳ πέποιθα·   În Domnul am nădăjduit;  πῶς ἐρεῖτε cum veți zice  τῇ ψυχῇ 
μου· sufletului meu: μεταναστεύου mută‐te ἐπὶ τὰ ὄρη în munți ὡς στρουθίον; ca o pasăre? 
2. Ὅτι ἰδοὺ οἱ ἁμαρτωλοὶ Că iată păcătoșii ἐνέτειναν τόξον, au încordat arcul, ἡτοίμασαν 
βέλη  gătit‐au săgeți  εἰς  φαρέτραν,  τοῦ  κατατοξεῦσαι  în tolbă, ca  să săgeteze  ἐν  σκοτομήνῃ 
întru întuneric τοὺς εὐθεῖς τῇ καρδίᾳ. pe cei drepți la inimă. 
3. ὍΤΙ ἃ σὺ κατηρτίσω, Că cele ce Tu le‐ai săvârșit, αὐτοὶ καθεῖλον· ei le‐au stricat; ὁ δὲ 
δίκαιος τί ἐποίησε;  iar dreptul ce a făcut? 
4.  Κύριος ἐν ναῷ ἁγίῳ αὐτοῦ·  Domnul în Biserica cea sfântă a Lui;  Κύριος ἐν οὐρανῷ ὁ 
θρόνος αὐτοῦ.  Domnul în cer are scaunul Lui.  Οἱ ὀφθαλμοὶ αὐτοῦ  Ochii Lui  εἰς τὸν πένητα 
ἀποβλέπουσι,  la (spre cel)  sărac privesc,  τὰ  βλέφαρα  αὐτοῦ  genele Lui  ἐξετάζει  cercetează 
τοὺς υἱοὺς τῶν ἀνθρώπων. pe fiii oamenilor.  
5.  Κύριος ἐξετάζει τὸν δίκαιον καὶ τὸν ἀσεβῆ, ὁ δὲ ἀγαπῶν τὴν ἀδικίαν μισεῖ τὴν ἑαυτοῦ 
ψυχήν.  Domnul  cercetează  pe  cel  drept  și  pe  cel  necinstitor,  iar  cel  ce  iubește 
nedreptatea (își) urăște sufletul său.  
6.  Ἐπιβρέξει  ἐπὶ  ἁμαρτωλοὺς  παγίδας,  Vărsa‐va  (Ploua‐va)  peste  păcătoși  curse 
(lațuri),  πῦρ  καὶ  θεῖον  foc  și  pucioasă  καὶ  πνεῦμα  καταιγίδος  și  duh  de  vifor  ἡ  μερὶς  τοῦ 
ποτηρίου αὐτῶν. partea paharului lor. 
7.  Ὅτι δίκαιος Κύριος,  Că drept este Domnul  καὶ δικαιοσύνας ἠγάπησεν,  și dreptăți a 
iubit, εὐθύτητας îndreptări εἶδε τὸ πρόσωπον αὐτοῦ. a văzut fața Lui. 
 
Ψαλμὸς ΙΑ΄ PSALMUL 11 
Εἰς Întru τὸ τέλος, sfârșit,ὑπὲρ pentru τῆς ὀγδόης· a opta; ψαλμὸς psalm τῷ Δαυΐδ. al lui David. 
 
 1. ΣΩΣΟΝ με,  Mântuiește‐mă  Κύριε,  Doamne,  ὅτι  că  ἐκλέλοιπεν  a lipsit ὅσιος,  cel 
cuvios, ὅτι că ὠλιγώθησαν s‐au împuținat αἱ ἀλήθειαι adevărurile ἀπὸ de la τῶν υἱῶν fiii 
τῶν ἀνθρώπων. oamenilor. 
2.  Μάταια  Deșertăciuni  ἐλάλησεν  a  grăit  ἕκαστος  fiecare  πρὸς  către  τὸν  πλησίον 
aproapele  αὐτοῦ,  său,  χείλη  buze  δόλια  viclene  ἐν  în  καρδίᾳ,  inimă,  καὶ  și  ἐν καρδίᾳ  în 
inimă ἐλάλησε a grăit κακά. rele. 
3.  Ἐξολοθρεύσαι  Pierde‐va  Κύριος  Domnul  πάντα  toate  τὰ χείλη  buzele τὰ δόλια,  cele 
viclene, καὶ și γλῶσσαν limba μεγαλορρήμονα. cea mare grăitoare. 
4. Τοὺς εἰπόντας· Pe cei ce au zis: τὴν γλῶσσαν limba ἡμῶν noastră μεγαλυνοῦμεν, o 
vom mări, τὰ χείλη buzele ἡμῶν noastre παρ᾿ ἡμῖν la noi ἐστι· sunt; τίς cine ἡμῶν Κύριός 
ἐστιν; este nouă Domn?  
5.  Ἕνεκεν  Pentru  τῆς ταλαιπωρίας  necazul  τῶν πτωχῶν  săracilor  καὶ τοῦ στεναγμοῦ  și 
suspinul  τῶν πενήτων, nenorociților, νῦν ἀναστήσομαι, acum Mă voi scula, λέγει zice  Κύριος· 
Domnul;  θήσομαι  pune‐mă‐voi  ἐν  întru  σωτηρίῳ,  mântuire,  παρρησιάσομαι  îndrăzni‐voi  ἐν 

9
αὐτῷ. întru el. 
6.  Τὰ λόγια  Cuvintele  Κυρίου  Domnului,  λόγια  cuvinte  ἁγνά, curate,  ἀργύριον  argint 
πεπυρωμένον, lămurit cu foc,  δοκίμιον ispitit (încercat) τῇ γῇ   pământului,  κεκαθαρισμένον 
curățit ἑπταπλασίως. de șapte ori. 
7. Σύ, Κύριε,  Tu Doamne  φυλάξαις ἡμᾶς  ne vei păzi pe noi  καὶ  și   διατηρήσαις ἡμᾶς 
ne vei feri ἀπὸ de τῆς γενεᾶς neamul ταύτης acesta, καὶ și εἰς în τὸν αἰῶνα. veac. 
8. Κύκλῳ  Împrejur  οἱ ἀσεβεῖς  necinstitori  περιπατοῦσι·  umblă;  κατὰ  după  τὸ ὕψος 
înălțimea  σου  Ta  ἐπολυώρησας τοὺς υἱοὺς τῶν ἀνθρώπων.  ai înmulțit pe fiii (purtat de 
grijă fiilor) oamenilor5. 
 
Ψαλμὸς ΙΒ΄ PSALMUL 12 
Εἰς τὸτέλος·ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Întru sfârșit; psalm al lui David. 
 
 1. ΕΩΣ πότε,  Până când,  Κύριε,  Doamne,  ἐπιλήσῃ μου  mă vei uita  εἰς τέλος;  până în 
sfârșit?  ἕως πότε  Până când  ἀποστρέψεις  întorci  τὸ πρόσωπόν σου  fața Ta  ἀπ᾿ ἐμοῦ; de la 
mine? 
2. Ἕως τίνος Până când θήσομαι voi pune βουλὰς sfaturi ἐν în ψυχῇ μου, sufletul meu, 
ὀδύνας dureri ἐν καρδίᾳ μου în inima mea, ἡμέρας ziua καὶ și νυκτός; noaptea? 
3.  Ἕως πότε  Până când ὑψωθήσεται  se va înălța  ὁ ἐχθρός μου  vrăjmașul meu  ἐπ᾿ 
ἐμέ; asupra mea? 
4. Ἐπίβλεψον, Caută, εἰσάκουσόν μου, auzi‐mă,  Κύριε  Doamne ὁ Θεός μου·Dumnezeul 
meu;  φώτισον  luminează  τοὺς ὀφθαλμούς μου,  ochii mei, μήποτε  ca nu cândva  ὑπνώσω  să 
adorm εἰς întru θάνατον,   moarte. 
5. Μήποτε Ca nu cândva εἴπῃ să zică ὁ ἐχθρός vrăjmașul μου· meu: ἴσχυσα întăritu‐m‐
am πρὸς αὐτόν. asupra lui. Οἱ θλίβοντές με Cei ce mă necăjesc ἀγαλλιάσονται, se vor bucura, 
ἐὰν σαλευθῶ. de mă voi clătina. 
6.  Ἐγὼ  δὲ  ἐπὶτῷ  ἐλέει  σου  Iar eu  spre mila Ta  ἤλπισα,  am nădăjduit,  ἀγαλλιάσεται 
bucura‐se‐va  ἡ καρδία μου  inima mea ἐπὶ τῷ σωτηρίῳ σου·  de mântuirea Ta;  ᾄσω  cânta‐voi 
τῷ Κυρίῳ  Domnului  τῷ εὐεργετήσαντί με  celui ce mi‐a făcut mie bine,καὶ ψαλῶ  și voi cânta 
τῷ ὀνόματι numele Κυρίου Domnului τοῦ Ὑψίστου. Celui preaînalt. 
 
                                                           
5  
  Acest stih este după Septuaginta, în edițiile mai noi ale Psaltiri găsim scris după versiunea masoretică: Căci, atunci când 
se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni. 
„Masoreții  au  fost  evrei  din  primele  veacuri  creștine,  care  în  polemica  anticreștină,  au  respins  versiunea  grecească  a 
Septuagintei (deși ea a fost tradusă tot de învățați ai poporului evreu din secolul III î.Hr.), deoarece aceasta era o foarte 
bună mărturie a proorocirilor mesianice care s‐au împlinit în Hristos, respective a adevărului hristologic revelat în general, 
mărturii despre valoarea ei fiind de găsit în tot Noul Testament. Versiunea lor s‐a definitivat cândva după secolul VIII d.Hr. 
În  demersul  lor,  ei  n‐au  avut  la  bază  textul  original  paleoebraic  (acesta  fiind  pierdut  cu  mult  timp  înaintea  venire  lui 
Hristos), ci pe cel aramaic, o versiune târzie, Septuaginta fiind în schimb o variantă în limba greacă a textului paleoebraic. 
Nu întâmplător această polemică anticreștină, sau mai bine zis antitradițională, a renăscut o dată cu Reforma protestantă, 
ai cărei corifei au luat de bază textul Aramaic, „îndreptat” de masoreți. Masoreții (de la  masora = însemnări marginale pe 
marginea textului) n‐au făcut decât să adauge vocalele, punctuația și paragrafele textului Scripturii în versiunea aramaică” 
(Vezi: Psaltirea în tâlcuirile Sfinților Părinți, vol. I, p. 10).  
 „Necinstitorii”  sunt  arătați, aici, a fi dracii și cei care slujesc lor, prin patimii, cei care nu L‐au primit pe Hristos și au pus 
stăpânire  pe  bogățiile  pământului,  cu  înșelăciune,  cei  care  sunt  bucuroși  să  controleze  lumea  și  s‐o  supună.  Această 
prorocie, după cum vedem, se împlinește, mai mult decât oricând, acum. Văzând acestea, suntem învățați de Duhul Sfânt, 
să nu ne speriem, ci să alegem a trăi viața în lepădare de sine, ducându‐ne crucea, unindu‐ne cu Hristos, în Biserică –
Trupul Său, după înălțimea Lui. Fiind în Biserică, în Hristos, dezlegați de lume, înălțați de la pământ, uniți cu El, suntem 
în purtarea de grijă a Lui, suntem înmulțiți, sporiți, făcuți de nebiruit; așa se traduce acest cuvânt, nu numai  înmulțit. 
Diavolul înțelegând, oarecum, puterea acestor cuvinte s‐a grăbit să le înlocuiască cu altele meșteșugite, prin cei robiți de el, 
prin cei care n‐au vrut să‐L primească pe Hristos,  Adevărul lui Dumnezeu. Diavolul și slugile lui, după cum vedem și în 
stihul  după  versiunea  masoretică,  au  înșelat  și  înșelă  lumea că mântuirea  vine  prin  oameni,  prin  legiuirile lor,  până  la 
urmă prin Antihrist, dar, creștinii cred și mărturisesc că mântuirea lor este în Biserica – Trupul lui Hristos, prin ascultare 
de  Hristos  și  slujitorii  Lui,  cei  uniți  cu  El,  a  căror  viață  este  viața  Lui,  care  se  socot  a  fi  „slugi netrebnice” (Luca 17, 10). 
Niciodată  printr‐un  om,  chiar  de  ar  fi  el  și  slujitor  în  Biserică!  Știm  că  Antihrist,  întru  început,  se  va  arăta  credincios 
Bisericii, binefăcător și că va câștiga încrederea multora din Biserică. După cum vedem, și acum este văzută bine de unii 
din Biserică, mai ales, de cei care și‐au făcut studiile în școli străine de ortodoxie, „ordinea” ce se face, în lume, în „duhul lui 
antihrist”.  Dar cei care caută sincer mântuirea înțeleg primejdia, aleg în lepădare de sine și ajung să se bucure precum 
Sfinții că li s‐a oferit cinstea să trăiască în aceste vremuri, nu se tem de greu, ci se tem să nu fie despărțiți în vreun chip de 
Hristos (Vezi Psaltirea în tâlcuirile Sfinților Părinți, vol. I, pp. 164‐165). 
 

10
Ψαλμὸς ΙΓ΄ PSALMUL 13  
Εἰς τὸτέλος· ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Întru sfârșit; psalm al lui David.  
 
 1. ΕΙΠΕΝ Zis‐a ἄφρων cel nebun ἐν întru καρδίᾳ inima αὐτοῦ· sa: οὐκ nu ἔστι este 
Θεός.  Dumnezeu.  Διεφθάρησαν  Stricatu‐s‐au  καὶ  și  ἐβδελύχθησαν  urâți  s‐au  făcut  ἐν 
întru  ἐπιτηδεύμασιν,  meșteșuguri;  οὐκ  nu  ἔστι  este  ποιῶν  cel  ce  face  χρηστότητα, 
bunătate, οὐκ nu ἔστιν este  ἕως ἑνός. până la unul. 
2.  Κύριος  Domnul  ἐκ  din  τοῦ οὐρανοῦ  cer  διέκυψεν  a privit  ἐπὶ  peste  τοὺς υἱοὺς  fiii 
τῶν ἀνθρώπων,  oamenilor,  τοῦ ἰδεῖν  să vadă  εἰ ἔστι  de este  συνιὼν  cel ce înțelege,  ἢ  sau 
ἐκζητῶν cel ce caută τὸν Θεόν. pe Dumnezeu. 
3.  Πάντες  Toți  ἐξέκλιναν,  s‐au  abătut,  ἅμα  ἠχρειώθησαν,  împreună  netrebnici  s‐au 
făcut;  οὐκ  nu  ἔστι  este  ποιῶν  cel ce face  χρηστότητα,  bunătate,οὐκ  ἔστιν  nu este ἕως  ἑνός. 
până la unul.  
4. Οὐχὶ  Au nu  γνώσονται  vor cunoaște  πάντες  toți  οἱ ἐργαζόμενοι  cei ce lucrează  τὴν 
ἀνομίαν;  fărădelegea?  οἱ  ἐσθίοντες  Cei  ce  mănâncă  τὸν  λαόν  pe  poporul  μου  Meu  βρώσει 
ἄρτου întru mâncare ca pâinea τὸν Κύριον pe Domnul οὐκ ἐπεκαλέσαντο. nu l‐au chemat. 
5.  Ἐκεῖ  Acolo  ἐδειλίασαν  s‐au temut  φόβῳ,  de frică,  οὗ οὐκ ἦν  unde nu era  φόβος, 
frică,  ὅτι  (ὁ  Θεὸς)  Κύριος  că  (Dumnezeu)  Domnul  ἐν  γενεᾷ  (δικαίᾳ)  δικαίων.  este  în 
neamul drepților. 
6.  Βουλὴν  Sfatul  πτωχοῦ  săracului  κατῃσχύνατε,  l‐ați  rușinat,  ὁ  δὲ  Κύριος  iar 
Domnul ἐλπὶς nădejdea αὐτοῦ lui ἐστι. este. 
7.  Τίς  Cine  δώσει  va da  ἐκ  din  Σιὼν  Sion  τὸ σωτήριον  mântuirea  τοῦ Ἰσραήλ;  lui 
Israel?  ἐν τῷ ἐπιστρέψαι  Când va întoarce  Κύριον  Domnul  τὴν αἰχμαλωσίαν  robia  τοῦ 
λαοῦ poporului αὐτοῦ Său, ἀγαλλιάσεται bucura‐se‐va  Ἰακὼβ Iacov καὶ și εὐφρανθήσεται 
se va veseli Ἰσραήλ. Israel.        
 
Ψαλμὸς ΙΔ΄ PSALMUL 14 
Εἰς τὸτέλος· ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Întru sfârșit; psalm al lui David. 
 
1. ΚΥΡΙΕ, DOAMNE, τίς παροικήσει cine va locui ἐν τῷ σκηνώματί σου; în locașul Tău? 
ἢ τίς κατασκηνώσει Sau cine se va sălășlui ἐν ὄρει în muntele ἁγίῳ σου; cel sfânt al tău? 
2.  Πορευόμενος  Cel  ce  umblă  ἄμωμος  fără  prihană  καὶ  și  ἐργαζόμενος  lucrează 
δικαιοσύνην, dreptatea, λαλῶν cel ce grăiește ἀλήθειαν adevăr ἐν καρδίᾳ în inima αὐτοῦ, sa, 
3.  Ὃς  Care  οὐκ ἐδόλωσεν  nu a viclenit  ἐν γλώσσῃ  cu (în) limba  αὐτοῦ, sa,  οὐδὲ  nici 
ἐποίησε  a  făcut  τῷ  πλησίον  aproapelui  αὐτοῦ  său  κακὸν,  rău,  καὶ  și  ὀνειδισμὸν  ocară  οὐκ 
ἔλαβεν  nu a luat (primit) ἐπὶ τοῖς ἔγγιστα αὐτοῦ.  spre cei (asupra celor) de aproape ai 
săi. 
4.  Ἐξουδένωται  Defăimatu‐s‐a  ἐνώπιον  înaintea  αὐτοῦ  lui    πονηρευόμενος,  cel  ce 
viclenește,  τοὺς  δὲ  φοβουμένους  τὸν  Κύριον  iar  pe  cei  ce  se  tem  de  Domnul  δοξάζει·  îi 
slăvește;ὁ ὀμνύων  cel ce se jură  τῷ πλησίον αὐτοῦ  aproapelui său  καὶ  și  οὐκ ἀθετῶν· nu se 
leapădă; 
5.  Τὸ ἀργύριον  Argintul  αὐτοῦ  său  οὐκ ἔδωκεν nu l‐a dat ἐπὶ τόκῳ,  cu camătă,  καὶ 
și δῶρα daruri ἐπ᾿ ἀθῴοις asupra celor nevinovați οὐκ ἔλαβεν. nu a luat. 
6.    Ὁ ποιῶν  Cel ce face  ταῦτα,  acestea,  οὐ σαλευθήσεται  nu se va clătina  εἰς τὸν 
αἰῶνα. în veac. 
 
 
 
 

11
Ψαλμὸς ΙΕ΄ PSALMUL 15  
Στηλογραφία Inscripția τῷ Δαυΐδ. lui David. 
 
1.  ΦΥΛΑΞΟΝ με, Păzește‐Mă,  Κύριε, Doamne,  ὅτι  că  ἐπὶ  spre  σοὶ  Tine  ἤλπισα.  am 
nădăjduit. 
2. Εἶπα Zis‐am τῷ Κυρίῳ· Domnului: Κύριός μου Domnul Meu εἶ ești σύ, Tu, ὅτι că 
τῶν ἀγαθῶν μου bunătățile Mele (bunătăților Mele) οὐ χρείαν ἔχεις. nu‐Ți trebuiesc (nu 
ai trebuință). 
3.  Τοῖς  ἁγίοις  Sfinților  τοῖς  ἐν  celor  din  (în)  τῇ  γῇ  pământul  αὐτοῦ  Lui 
ἐθαυμάστωσεν minunate a făcut  ὁ Κύριος, Domnul,  πάντα  toate  τὰ θελήματα  voile  αὐτοῦ 
Sale ἐν întru αὐτοῖς. dânșii. 
4.  Ἐπληθύνθησαν  Înmulțitu‐s‐au  αἱ  ἀσθένειαι  slăbiciunile  αὐτῶν,  lor,  μετὰ  după 
ταῦτα  acestea  ἐτάχυναν·  s‐au  sârguit;  οὐ  μὴ  συναγάγω  nu  voi  aduna  τὰς  συναγωγὰς 
adunările αὐτῶν lor ἐξ din αἱμάτων, sângiuiri, οὐδ᾿nici οὐ μὴ μνησθῶ nu voi pomeni τῶν 
ὀνομάτων numele αὐτῶν lor διὰ prin χειλέων buzele μου. Mele. 
5. Κύριος Domnul μερὶς este partea τῆς κληρονομίας moștenirii μου Mele καὶ și τοῦ 
ποτηρίου a paharului μου· Meu; σὺ Tu εἶ ești ὁ ἀποκαθιστῶν Cel ce iarăși așezi τὴν 
κληρονομίαν moștenirea μου Mea ἐμοί. Mie. 
6. Σχοινία Funii ἐπέπεσέ au căzut μοι mie ἐν întru τοῖς κρατίστοις, cei puternici, καὶ 
și γὰρ că ἡ κληρονομία moștenirea μου Mea κρατίστη μοί puternică‐Mi ἐστιν. este. 
7. Εὐλογήσω Bine voi cuvânta τὸν Κύριον pe Domnul τὸν συνετίσαντά με· Cel ce M‐
a înțelepțit pe Mine; ἔτι δὲ καὶ încă și ἕως νυκτὸς până în noapte ἐπαίδευσάν με M‐au 
pedepsit οἱ νεφροί μου. rărunchii mei. 
8. Προωρώμην Mai‐nainte am văzut τὸν Κύριον pe Domnul ἐνώπιόν înaintea μου 
Mea διαπαντός, pururea, ὅτι că ἐκ δεξιῶν de‐a dreapta μού Mea  ἐστιν, este, ἵνα μὴ 
σαλευθῶ. ca să nu Mă clatin. 
9. Διὰ Pentru τοῦτο aceasta εὐφράνθη s‐a veselit ἡ καρδία μου, inima mea, καὶ și 
ἠγαλλιάσατο s‐a bucurat ἡ γλῶσσά limba μου, mea,  ἔτι δὲ καὶ încă și ἡ σάρξ μου trupul 
meu κατασκηνώσει se va sălășlui ἐπ᾿ ἐλπίδι, spre nădejde, 
10. Ὅτι Că οὐκ nu ἐγκαταλείψεις vei lăsa τὴν ψυχήν μου sufletul Meu εἰς în ᾅδην, 
iad, οὐδὲ δώσεις nici nu vei da τὸν ὅσιόν σου pe Cel cuvios al Tău ἰδεῖν să vadă 
διαφθοράν. stricăciune. 
11.  Ἐγνώρισάς μοι  Cunoscute Mi‐ai făcut ὁδοὺς  căile  ζωῆς·  vieții;  πληρώσεις με  umplea‐
Mă‐vei de  εὐφροσύνης  veselie  μετὰ  cu  τοῦ προσώπου σου,   fața Ta,  τερπνότητες  cu bucurie  ἐν 
în τῇ δεξιᾷ σου dreapta Ta εἰς τέλος. întru sfârșit.       
 
Ψαλμὸς ΙΣΤ΄ PSALMUL 16 
Προσευχὴ τοῦ Δαυΐδ. O rugăciune a lui David. 
 
1.  ΕΙΣΑΚΟΥΣΟΝ,  Auzi,  Κύριε,  Doamne,  τῆς  δικαιοσύνης  μου,  dreptatea  mea, 
πρόσχες  ia  aminte  τῇ  δεήσει  μου,  cererea  mea,  ἐνώτισαι  ascultă  τὴν  προσευχήν  μου 
rugăciunea mea, οὐκ ἐν χείλεσι δολίοις. nu întru buze viclene. 
2.  Ἐκ προσώπου σου  De la fața Ta  τὸ κρῖμά μου  judecata mea  ἐξέλθοι,  să iasă,  οἱ 
ὀφθαλμοί μου ochii mei ἰδέτωσαν să vadă εὐθύτητας. dreptăți. 
3.  Ἐδοκίμασας  Cercat‐ai  τὴν καρδίαν μου,  inima mea,  ἐπεσκέψω νυκτός·  noaptea ai 
cercetat‐o; ἐπύρωσάς με, cu foc m‐ai lămurit, καὶ οὐχ εὑρέθη și nu s‐a aflat ἐν ἐμοὶ întru 
mine ἀδικία. nedreptate. 
4.  Ὅπως ἂν  Ca să  μὴ λαλήσῃ  nu grăiască  τὸ στόμα μου  gura mea  τὰ ἔργα  lucruri 
τῶν ἀνθρώπων,  omenești,  διὰ  pentru  τοὺς λόγους  cuvintele  τῶν χειλέων σου  buzelor Tale 

12
ἐγὼ eu ἐφύλαξα am păzit ὁδοὺς căi σκληράς. aspre. 
5.  Κατάρτισαι  Săvârșește  τὰ  διαβήματά  μου  pașii  mei  ἐν  întru  ταῖς  τρίβοις  σου, 
cărările Tale, ἵνα μὴ σαλευθῶσι ca să nu se clatine τὰ διαβήματά μου. pașii mei. 
6.  Ἐγὼ  ἐκέκραξα,  Eu  am  strigat,  ὅτι  ἐπήκουσάς  μου,  că  m‐ai  auzit,  ὁ  Θεός· 
Dumnezeule; κλῖνον pleacă τὸ οὖς σου ἐμοὶ urechea Ta mie καὶ εἰσάκουσον și ascultă τῶν 
ρημάτων μου. graiurile mele. 
7.  Θαυμάστωσον  Minunate fă  τὰ ἐλέη σου,  milele Tale,  ὁ σῴζων  Cel ce mântuiești 
τοὺς  ἐλπίζοντας  pe cei ce nădăjduiesc  ἐπὶ  σὲ  spre Tine  ἐκ τῶν  ἀνθεστηκότων  de cei ce 
stau împotriva τῇ δεξιᾷ σου. dreptei Tale. 
8.  Φύλαξόν  με,  Păzește‐mă  Κύριε,  Doamne,  ὡς  κόρην  ὀφθαλμοῦ·  ca  lumina 
ochiului;  ἐν σκέπῃ  întru acoperământul  τῶν πτερύγων σου  aripilor  Tale  σκεπάσεις με, 
mă vei acoperi, 
9.  Ἀπὸ  προσώπου  De  către  fața  ἀσεβῶν  necinstitorilor  τῶν  ταλαιπωρησάντων  με. 
care m‐au necăjit pe mine.  Οἱ ἐχθροί μου  Vrăjmașii mei  τὴν ψυχήν μου  sufletul meu 
περιέσχον· au cuprins; 
10. Τὸ στέαρ αὐτῶν Grăsimea lor συνέκλεισαν, o au încuiat, τὸ στόμα αὐτῶν gura lor 
ἐλάλησεν a grăit ὑπερηφανίαν. mândrie. 
11.  Ἐκβαλόντες με νυνὶ  Izgonindu‐mă acum  περιεκύκλωσάν με,  m‐au încunjurat, 
τοὺς ὀφθαλμοὺς αὐτῶν ochii lor ἔθεντο  și‐au pus ἐκκλῖναι ca să mă plece ἐν τῇ γῇ. la (în) 
pământ. 
12.  Ὑπέλαβόν  με  Apucatu‐m‐au  ὡσεὶ  λέων  ca  un  leu  ἕτοιμος  gata  εἰς  θήραν  la 
vânat,  καὶ  ὡσεὶ  σκύμνος  și  ca  un  pui  de  leu  οἰκῶν  ce  locuiește  ἐν  ἀποκρύφοις.  întru 
ascunzișuri. 
13.  Ἀνάστηθι,  Scoală‐te,  Κύριε,  Doamne,  πρόφθασον αὐτοὺς  întâmpină‐i pe ei  καὶ 
ὑποσκέλισον  αὐτούς·  și‐i  împiedică;  ρῦσαι  τὴν  ψυχήν  μου  izbăvește  sufletul  meu  ἀπὸ 
ἀσεβοῦς,  de cel necinstitor,  ρομφαίαν σου  sabia ta  ἀπὸ ἐχθρῶν  de la vrăjmașii  τῆς χειρός 
σου. mâinii Tale. 
14.  Κύριε,  Doamne,  ἀπὸ ὀλίγων ἀπὸ γῆς  de puțini de pe pământ  διαμέρισον αὐτοὺς 
ἐν τῇ ζωῇ αὐτῶν, desparte‐i pe ei viața lor, καὶτῶν κεκρυμμένων σου și de cele ascunse ale 
Tale  ἐπλήσθη  ἡ  γαστὴρ  αὐτῶν,  s‐a  umplut  pântecele  lor,  ἐχορτάσθησαν  υἱῶν  (ὑείων) 
săturatu‐s‐au  fii  καὶ  ἀφῆκαν  τὰ  κατάλοιπα  τοῖς  νηπίοις  αὐτῶν.  și  au  lăsat  rămășițele 
pruncilor lor. 
15.  Ἐγὼ δὲ  Iar eu  ἐν δικαιοσύνῃ  întru dreptate  ὀφθήσομαι  mă voi arăta  τῷ προσώπῳ 
σου, feței Tale, χορτασθήσομαι sătura‐mă‐voi ἐν τῷ ὀφθῆναί μοι când mi se va arăta τὴν δόξαν 
σου. slava Ta.   
 
Ψαλμὸς ΙΖ΄ PSALMUL 17 
Εἰς τὸτέλος· Întru sfârșit; τῷ παιδὶ Κυρίου τῷ Δαυΐδ, copilul Domnului lui David, ἃ ἐλάλησεν τῷ Κυρίῳ care a 
grăit Domnului τοὺς λόγους τῆς ᾠδῆς ταύτης cuvintele cântării acesteia ἐν ἡμέρᾳ, ᾗ ἐρρύσατο αὐτὸν ὁ Κύριος în ziua în 
care l‐a izbăvit pe el Domnul ἐκ χειρὸς πάντων τῶν ἐχθρῶν αὐτοῦ din mâna tuturor vrăjmașilor lui καὶ ἐκ χειρὸς Σαούλ, 
și din mâna lui Saul, καὶ εἶπεν· și a zis: 
      
1.  ΑΓΑΠΗΣΩ σε,  IUBITE‐voi,  Κύριε, ἡ ἰσχύς μου.  Doamne, vârtutea mea.   Κύριος 
στερέωμά μου Domnul este întărirea mea, καὶ καταφυγή μου și scăparea mea, καὶ ρύστης 
μου. și izbăvitorul meu. 
2.  Ὁ Θεός μου βοηθός μου,  Dumnezeul meu, ajutorul meu,  καὶ ἐλπιῶ ἐπ᾿αὐτόν,  și 
voi nădăjdui spre Dânsul;       
3.  Ὑπερασπιστής μου  Apărătorul meu,  καὶ κέρας σωτηρίας μου  și cornul mântuirii 
mele, καὶ ἀντιλήπτωρ μου. și sprijinitorul meu. 
4.  Αἰνῶν  ἐπικαλέσομαι  τὸν  Κύριον,  Lăudând,  voi  chema  pe  Domnul,  καὶ  ἐκ  τῶν 

13
ἐχθρῶν μου și de vrăjmașii mei σωθήσομαι. mă voi mântui. 
5.  Περιέσχον  με  Cuprinsu‐m‐au    ὠδῖνες  θανάτου,  durerile  morții;  καὶ  χείμαρροι 
ἀνομίας și râurile fărădelegii ἐξετάραξάν με. m‐au turburat. 
6.  Ὠδῖνες ᾅδου  Durerile iadului  περιεκύκλωσάν με,  m‐au înconjurat,  προέφθασάν 
με întâmpinatu‐m‐au παγίδες θανάτου. lațurile morții.    
7.  Καὶ  ἐν  τῷ  θλίβεσθαί  με  Și  când  mă  necăjeam,  ἐπεκαλεσάμην  τὸν  Κύριον,  am 
chemat  pe  Domnul,  καὶ  πρὸς  τὸν  Θεόν  μου  ἐκέκραξα·  și  către  Dumnezeul  meu  am 
strigat; 
8.  Ἤκουσεν  Auzit‐a  ἐκ ναοῦ ἁγίου αὐτοῦ  din Biserica cea sfântă a Lui  φωνῆς μου,  
glasul meu;  καὶ ἡ κραυγή μου  și strigarea mea  ἐνώπιον αὐτοῦ  înaintea Lui,  εἰσελεύσεται 
va intra εἰς τὰ ὦτα αὐτοῦ. în urechile Lui.      
9.  Καὶ  ἐσαλεύθη  Și  s‐a  clătinat  καὶ  ἔντρομος  ἐγενήθη  ἡ  γῆ,  și  s‐a  cutremurat 
pământul, καὶτὰ θεμέλια τῶν ὀρέων și temeliile munților ἐταράχθησαν s‐au turburat καὶ 
ἐσαλεύθησαν,  și  s‐au  clătinat,  ὅτι  ὠργίσθη  αὐτοῖς  ὁ  Θεός.  că  s‐a  mâniat  pe  ele 
Dumnezeu. 
10.  Ἀνέβη  Suitu‐s‐a  καπνὸς  fum  ἐν ὀργῇ αὐτοῦ  întru mânia Lui,  καὶ πῦρ  și foc  ἀπὸ 
προσώπου  αὐτοῦ  de  la  fața  Lui  καταφλεγήσεται,  se  va  aprinde;  ἄνθρακες  cărbunii 
ἀνήφθησαν s‐au aprins ἀπ᾿αὐτοῦ. de la Dânsul.      
11. Καὶ ἔκλινεν Și a plecat οὐρανοὺς cerurile καὶ κατέβη, și S‐a pogorât, καὶ γνόφος și 
negură ὑπὸ τοὺς πόδας αὐτοῦ. sub picioarele Lui. 
12.  Καὶ ἐπέβη  Și S‐a suit  ἐπὶ Χερουβὶμ  peste Heruvimi  καὶ ἐπετάσθη,  și a zburat, 
ἐπετάσθη ἐπὶ πτερύγων ἀνέμων. zburat‐a pe aripile vânturilor. 
13. Καὶ ἔθετο Și a pus σκότος întunericul ἀποκρυφὴν αὐτοῦ· ascundere a Lui, κύκλῳ 
αὐτοῦ  împrejurul  Lui  ἡ  σκηνὴ  αὐτοῦ,  cortul  Lui,  σκοτεινὸν  ὕδωρ  întunecoasă  apă  ἐν 
νεφέλαις ἀέρων. în norii văzduhurilor.        
14.  Ἀπὸ  τῆς  τηλαυγήσεως  De  strălucire  ἐνώπιον  αὐτοῦ  înaintea  Lui    αἱ  νεφέλαι 
διῆλθον, norii au trecut, χάλαζα grindină καὶ ἄνθρακες πυρός. și cărbuni de foc. 
15.  Καὶ ἐβρόντησεν  Și a tunat  ἐξ οὐρανοῦ Κύριος,  din cer Domnul,  καὶ ὁ Ὕψιστος  și 
Cel preaînalt ἔδωκε φωνὴν αὐτοῦ· a dat glasul Său. 
16.  Ἐξαπέστειλε  Trimis‐a  βέλη  săgeți  καὶ ἐσκόρπισεν αὐτοὺς,  și i‐a risipit pe ei;  καὶ 
ἀστραπὰς și fulgere ἐπλήθυνε a înmulțit, καὶ συνετάραξεν αὐτούς. și i‐a turburat pe ei. 
17.  Καὶ ὤφθησαν  Și s‐au arătat  αἱ πηγαὶ  izvoarele  τῶν ὑδάτων,  apelor,  καὶ ἀνεκαλύφθη 
și s‐au descoperit τὰ θεμέλια temeliile τῆς οἰκουμένης, lumii, 
18.  Ἀπὸ ἐπιτιμήσεώς σου, Κύριε,  De certarea Ta, Doamne,  ἀπὸ ἐμπνεύσεως  de suflarea 
πνεύματος duhului ὀργῆς σου. mâniei Tale. 
19. Ἐξαπέστειλεν Trimis‐a ἐξ ὕψους din înălțime καὶ ἔλαβέ με, și m‐a luat; προσελάβετό 
με ridicatu‐m‐a ἐξ ὑδάτων πολλῶν. din ape multe. 
20. Ρύσεταί με Mântui‐mă‐va (Izbăvi‐mă‐va) ἐξ ἐχθρῶν μου δυνατῶν, de vrăjmașii mei 
cei tari, καὶ ἐκ τῶν μισούντων με, și de cei ce mă urăsc pe mine; ὅτι ἐστερεώθησαν ὑπὲρ ἐμέ. că 
s‐au întărit mai mult decât mine. 
21. Προέφθασάν με Întâmpinatu‐m‐au ei ἐν ἡμέρᾳ κακώσεώς μου, în ziua răutății mele; 
καὶ ἐγένετο Κύριος și a fost Domnul ἀντιστήριγμά μου. întărirea mea. 
22.  Καὶ ἐξήγαγέ με  Și m‐a scos  εἰς πλατυσμόν,  întru lărgime;  ρύσεταί με,  izbăvi‐mă‐va 
ὅτι ἠθέλησέ με. că m‐au voit. 
23.  Καὶ ἀνταποδώσει μοι Κύριος  Și îmi va răsplăti mie Domnul,κατὰ τὴν δικαιοσύνην 
μου,  după  dreptatea  mea;  καὶ  κατὰ  τὴν  καθαριότητα  și  după  curăția  τῶν  χειρῶν  μου 
ἀνταποδώσει μοι, mâinilor mele îmi va răsplăti mie. 
24. Ὅτι ἐφύλαξα Că am păzit τὰς ὁδοὺς Κυρίου, căile Domnului, καὶ οὐκ ἠσέβησα și nu 
am făcut păgânătate ἀπὸ τοῦ Θεοῦ μου, despre Dumnezeul meu. 

14
25. Ὅτι πάντα τὰ κρίματα αὐτοῦ Că toate judecățile Lui ἐνώπιόν μου, înaintea mea, καὶ 
τὰ δικαιώματα αὐτοῦ  și îndreptările Lui  οὐκ ἀπέστησαν ἀπ᾿ ἐμοῦ. nu s‐au depărtat de la 
mine. 
26.  Καὶ ἔσομαι ἄμωμος μετ᾿αὐτοῦ,  Și voi fără prihană cu Dânsul,  καὶ φυλάξομαι  și mă 
voi păzi ἀπὸ τῆς ἀνομίας μου. de fărădelegea mea. 
27.  Καὶ ἀνταποδώσει μοι Κύριος  Și îmi va răsplăti mie Domnul  κατὰ τὴν δικαιοσύνην 
μου, după dreptatea mea; καὶ κατὰ τὴν καθαριότητα τῶν χειρῶν μου și după curăția mâinilor 
mele ἐνώπιον τῶν ὀφθαλμῶν αὐτοῦ. înaintea ochilor Lui. 
28. Μετὰ ὁσίου ὅσιος ἔσῃ, Cu cel cuvios, cuvios vei fi; καὶ μετὰ ἀνδρὸς și cu omul ἀθῴου 
ἀθῷος ἔσῃ, nevinovat, nevinovat vei fi, 
29.  Καὶ  μετὰ  ἐκλεκτοῦ  ἐκλεκτὸς  ἔσῃ,  Și  cu  cel  ales,  ales  vei  fi;  καὶ  μετὰ  στρεβλοῦ 
διαστρέψεις. și cu cel îndărătnic te vei îndărătnici. 
30.  Ὅτι  σὺ  λαὸν  ταπεινὸν  σώσεις,  Că  tu  pe  poporul  cel  smerit  vei  mântui,  καὶ 
ὀφθαλμοὺς și ochii ὑπερηφάνων mândrilor ταπεινώσεις. vei smeri. 
31.  Ὅτι σὺφωτιεῖς  Că tu vei lumina  λύχνον μου,  luminătorul meu,  Κύριε ὁ Θεός μου, 
Doamne Dumnezeul meu, φωτιεῖς τὸ σκότος μου. lumina‐vei întunerecul meu. 
32. Ὅτι ἐν σοὶ ρυσθήσομαι Că întru tine mă voi izbăvi ἀπὸ πειρατηρίου, de ispită, καὶ ἐν 
τῷ Θεῷ μου ὑπερβήσομαι τεῖχος. și întru Dumnezeul meu voi trece zidul. 
33. Ὁ Θεός μου, Dumnezeul meu, ἄμωμος ἡ ὁδὸς αὐτοῦ, fără prihană este calea Lui, τὰ 
λόγια Κυρίου πεπυρωμένα,  cuvintele Domnului cu foc lămurite,  ὑπερασπιστής ἐστι  scutitor 
este πάντων τῶν ἐλπιζόντων ἐπ᾿αὐτόν. tuturor celor ce nădăjduiesc spre Dânsul. 
34.  Ὅτι τίς Θεὸς πάρεξ τοῦ Κυρίου;  Că cine este Dumnezeu afară de Domnul?  ἢ τίς 
Θεὸς πλὴν τοῦ Θεοῦ ἡμῶν; Sau cine este Dumnezeu fără numai Dumnezeul nostru? 
35. Ὁ Θεὸς ὁ περιζωννύων με δύναμιν, Dumnezeu cel ce mă încinge cu putere, καὶ ἔθετο 
și a pus ἄμωμον fără prihană τὴν ὁδόν μου· calea mea. 
36. Καταρτιζόμενος Cel ce săvârșește τοὺς πόδας μου picioarele mele ὡσεὶ ἐλάφου, ca ale 
cerbului, καὶ ἐπὶ τὰ ὑψηλὰ și peste cele înalte ἱστῶν με. mă pune. 
37.  Διδάσκων  Care  înveți  χεῖράς  μου  mâinile  mele  εἰς  πόλεμον,  la  războiu,  καὶ  ἔθου 
τόξον χαλκοῦν τοὺς βραχίονάς μου· și ai pus arc de aramă brațele mele. 
38. Καὶ ἔδωκάς μοι  Și ai dat mie ὑπερασπισμὸν σωτηρίας,  scut de mântuire,  καὶ ἡ δεξιά 
σου și dreapta Ta ἀντελάβετό μου, m‐a sprijinit. 
39. Καὶ ἡ παιδεία σου Și certarea Ta ἀνώρθωσέ με εἰς τέλος, m‐a îndreptat întru sfârșit, 
καὶ ἡ παιδεία σου αὐτή με διδάξει. și certarea Ta aceasta mă va învăța.  
40.  Ἐπλάτυνας  Lărgit‐ai  τὰ διαβήματά μου  pașii mei  ὑποκάτω μου,  sub mine,  καὶ οὐκ 
ἠσθένησε și nu au slăbit τὰ ἴχνη μου. urmele mele. 
41. Καταδιώξω τοὺς ἐχθρούς μου Goni‐voi pe vrăjmașii mei, καὶ καταλήψομαι αὐτοὺς, și‐
i  voi  prinde  pe  dânșii,  καὶ  οὐκ  ἀποστραφήσομαι,  și  nu  mă  voi  întoarce  ἕως  ἂν  ἐκλίπωσιν· 
până ce se vor sfârși. 
42. Ἐκθλίψω αὐτούς, Necăji‐voi pe dânșii, καὶ οὐ μὴ δύνωνται στῆναι, și nu vor putea să 
stea; πεσοῦνται ὑπὸ τοὺς πόδας μου. cădea‐vor sub picioarele mele. 
43.  Καὶ  περιέζωσάς  Și  m‐ai  încins  με  δύναμιν  cu  putere  εἰς  πόλεμον,  spre  război; 
συνεπόδισας  πάντας  împiedicat‐ai  pe  toți  τοὺς  ἐπανισταμένους  ἐπ᾿  ἐμὲ  cei  ce  s‐au  sculat 
asupra mea, ὑποκάτω μου.  sub mine. 
44.  Καὶ τοὺς ἐχθρούς μου  Și al vrăjmașilor mei ἔδωκάς μοι νῶτον,  mi‐ai dat mie dosul, 
καὶτοὺς μισοῦντάς με și pe cei ce mă urăsc pe mine ἐξωλόθρευσας. i‐ai pierdut. 
45.  Ἐκέκραξαν,  Strigat‐au,  καὶ οὐκ ἦν ὁ σῴζων,  și nu era cel ce mă mântuiește,  πρὸς 
Κύριον, către Domnul, καὶ οὐκ εἰσήκουσεν αὐτῶν. și nu i‐au auzit pe ei. 
46.  Καὶ λεπτυνῶ αὐτοὺς  Și‐i voi zdrumica pe ei  ὡσεὶ χνοῦν κατὰ πρόσωπον ἀνέμου,  ca 
praful în fața vântului, ὡς πηλὸν πλατειῶν λεανῶ αὐτούς. ca tina ulițelor îi voi sfărâma pe 

15
dânșii. 
47. Ρύσῃμε ἐξ ἀντιλογίας λαοῦ, Izbăvi‐mă‐vei de pricirea poporului; καταστήσεις με εἰς 
κεφαλὴν ἐθνῶν. pune‐Mă‐vei cap neamurilor. 
48.  Λαός, ὃν οὐκ ἔγνων,  Poporul pe care nu l‐am cunoscu,  ἐδούλευσέ μοι,  Mi‐a slujit 
mie; εἰς ἀκοὴν ὠτίου ὑπήκουσέ μου.·întru auzul urechii M‐a ascultat.    
49.  Υἱοὶ  ἀλλότριοι  ἐψεύσαντό  μοι,  Fiii  străini  au  mințit  Mie;  υἱοὶ  ἀλλότριοι 
ἐπαλαιώθησαν  fiii străini s‐au învechit  καὶ ἐχώλαναν  și au șchiopătat  ἀπὸ τῶν τρίβων αὐτῶν. 
din cărările lor. 
50.  Ζῇ  Κύριος,  Viu  este  Domnul,  καὶ  εὐλογητὸς  ὁ  Θεός  μου,  și  binecuvântat  este 
Dumnezeu  meu;καὶ  ὑψωθήτω  și  să  Se  înalțe  ὁ  Θεὸς  τῆς  σωτηρίας  μου,    Dumnezeul 
mântuirii mele. 
51. Ὁ Θεὸς ὁ διδοὺς ἐκδικήσεις ἐμοί, Dumnezeule, Cel ce‐mi dai izbândire καὶ ὑποτάξας 
λαοὺς ὑπ᾿ ἐμέ, și ai supus popoare sub mine, ὁ ρύστης μου izbăvitorul meu ἐξ ἐχθρῶν μου 
ὀργίλων. de vrăjmașii mei cei mânioși. 
52.  Ἀπὸ τῶν ἐπανισταμένων ἐπ᾿ ἐμὲ  De la cei ce se scoală asupra mea  ὑψώσεις με,  mă 
vei înălța; ἀπὸ ἀνδρὸς ἀδίκου ρῦσαί με. de omul nedrept, mă vei izbăvi. 
53. Διὰ τοῦτο Pentru aceasta ἐξομολογήσομαί σοι mă voi mărturisi Ție ἐν ἔθνεσι, Κύριε, 
întru neamuri, Doamne, καὶτῷ ὀνόματί σου ψαλῶ, și numelui Tău voi cânta. 
54. Μεγαλύνων τὰς σωτηρίας τοῦ βασιλέως, Cel ce mărești mântuirile împăratului  καὶ 
ποιῶν ἔλεος τῷ χριστῷ αὐτοῦ,  și faci milă unsului Tău,  τῷ Δαυῒδ  lui David,  καὶ τῷ σπέρματι 
αὐτοῦ și seminției lui ἕως αἰῶνος. până în veac.   
 
Ψαλμὸς ΙΗ΄ PSALMUL 18 
Εἰς τὸ τέλος· ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Întru sfârșit; psalm al lui David. 
 
1. ΟΙ ΟΥΡΑΝΟΙ Cerurile διηγοῦνται spun (povestesc) δόξαν Θεοῦ, slava lui Dumnezeu, 
ποίησιν δὲ χειρῶν αὐτοῦ ἀναγγέλλει τὸ στερέωμα. și facerea mâinilor lui o vestește tăria. 
2. Ἡμέρα τῇ ἡμέρᾳ ἐρεύγεται ρῆμα, Ziua zilei spune cuvânt, καὶ νὺξ νυκτὶ și noaptea 
nopții ἀναγγέλλει γνῶσιν. vestește știință. 
3. Οὐκ εἰσὶ λαλιαὶ οὐδὲ λόγοι, Nu sunt graiuri, nici cuvinte,ὧν οὐχὶ ἀκούονται αἱ φωναὶ 
αὐτῶν· ale cărora să nu se audă glasurile lor. 
4. Εἰς πᾶσαν τὴν γῆν În tot pământul ἐξῆλθεν a ieșit ὁ φθόγγος αὐτῶν, vestirea (glasul) 
lor, καὶ εἰς τὰ πέρατα τῆς οἰκουμένης și la marginile lumii τὰ ρήματα αὐτῶν. graiurile lor. 
5. Ἐν τῷ ἡλίῳ ἔθετο τὸ σκήνωμα αὐτοῦ· În soare a pus lăcașul Său, καὶ αὐτὸς ὡς νυμφίος 
și el ca un mire ἐκπορευόμενος ce iese ἐκ παστοῦ αὐτοῦ, din cămara sa, . 
6. Ἀγαλλιάσεται Bucura‐se‐va, ὡς γίγας δραμεῖν ὁδὸν αὐτοῦ.  ca un uriaș să alerge 
calea lui. Ἀπ᾿ ἄκρου τοῦ οὐρανοῦ Din marginea cerului ἡ ἔξοδος αὐτοῦ, ieșirea lui, 
7. Καὶ τὸ κατάντημα αὐτοῦ Și întâmpinarea lui ἕως ἄκρου τοῦ οὐρανοῦ, până la 
marginea cerului; καὶ οὐκ ἔστιν ὃς ἀποκρυβήσεται și nu este cine să se ascundă τῆς 
θέρμης αὐτοῦ. de căldura lui. 
8. Ὁ νόμος τοῦ Κυρίου ἄμωμος, Legea Domnului fără prihană, ἐπιστρέφων ψυχάς· 
întoarce sufletele; ἡ μαρτυρία Κυρίου πιστή, mărturia Domnului credincioasă, σοφίζουσα 
νήπια. care înțelepțește pruncii. 
9. Τὰ δικαιώματα Κυρίου εὐθέα, Dreptățile Domnului drepte, εὐφραίνοντα καρδίαν· 
veselesc inima; ἡ ἐντολὴ Κυρίου τηλαυγής, porunca Domnului strălucită, φωτίζουσα 
ὀφθαλμούς· luminează ochii. 
10. Ὁ φόβος Κυρίου ἁγνός, Frica Domnului curată, διαμένων εἰς αἰῶνα αἰῶνος· 
rămâne în veacul veacului; τὰ κρίματα Κυρίου ἀληθινά, judecățile Domnului 
adevărate, δεδικαιωμένα ἐπὶτὸ αὐτό, îndreptate împreună. 

16
11. Ἐπιθυμητὰ ὑπὲρ χρυσίον Dorite sunt mai vârtos decât aurul καὶ λίθον τίμιον πολὺν, 
și decât piatra scumpă mult, καὶ γλυκύτερα ὑπὲρ μέλι și mai dulci decât mierea καὶ κηρίον. și 
fagurul. 
12. Καὶ γὰρ ὁδοῦλός σου φυλάσσει αὐτά· Pentru că robul tău păzește acestea; ἐν τῷ 
φυλάσσειν αὐτὰ și când păzește acestea, ἀνταπόδοσις πολλή. răsplătire este multă. 
13. Παραπτώματα Greșalele τίς συνήσει; cine le va pricepe? ἐκ τῶν κρυφίων μου De 
cele ascunse ale mele, καθάρισόν με. curățește‐mă; καὶ ἀπὸ ἀλλοτρίων și de cele străine, 
φεῖσαι τοῦ δούλου σου· scapă pe robul tău. 
14. Ἐὰν μή μου κατακυριεύσωσι, De nu mă vor stăpâni, τότε ἄμωμος ἔσομαι, atuncea 
fără prihană voi fi, καὶ καθαρισθήσομαι și mă voi curăți de păcat mare. ἀπὸ ἁμαρτίας 
μεγάλης. 
15. Καὶ ἔσονται εἰς εὐδοκίαν Și vor fi întru bună plăcere τὰ λόγια τοῦ στόματός μου, 
cuvintele gurii mele, καὶ ἡ μελέτη τῆς καρδίας μου și cugetul inimei mele ἐνώπιόν σου 
διὰπαντός, Κύριε, înaintea Ta, pururea, Doamne, βοηθέ μου ajutătorul meu καὶ λυτρωτά μου. 
și izbăvitorul meu. 
 
Ψαλμὸς ΙΘ΄ PSALMUL 19 
Εἰς τὸ τέλος· ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Întru sfârșit; psalm al lui David. 
 
1.  ΕΠΑΚΟΥΣΑΙ  σου  Κύριος  Auză‐te  Domnul  ἐν  ἡμέρᾳ  θλίψεως,  în  ziua  necazului, 
ὑπερασπίσαι σου scutească‐te τὸ ὄνομα τοῦ Θεοῦ Ἰακώβ. numele Dumnezeului lui Iacov. 
2. Ἐξαποστείλαι  σοι Trimită ție βοήθειαν ἐξ ἁγίου,  ajutor dintru cel sfânt,  καὶ ἐκ Σιὼν 
ἀντιλάβοιτό σου. și din Sion sprijinească‐te pe tine. 
3.  Μνησθείη  Pomenească  πάσης θυσίας σου,  toată jertfa ta,  καὶ τὸ ὁλοκαύτωμά σου  și 
arderea de tot a ta πιανάτω. să se îngrașe. 
4. Δῴη σοι Κύριος Dea ție Domnul κατὰ τὴν καρδίαν σου, după inima ta, καὶ πᾶσαν τὴν 
βουλήν σου și tot sfatul tău πληρώσαι. să‐l plinească. 
5.    Ἀγαλλιασόμεθα  ἐπὶ  τῷ  σωτηρίῳ  σου,  Bucura‐ne‐vom  de  mântuirea  Ta,  καὶ  ἐν 
ὀνόματι  Κυρίου  Θεοῦ  ἡμῶν  și  întru  numele  Domnului  Dumnezeului  nostru 
μεγαλυνθησόμεθα. ne vom mări. 
6. Πληρώσαι Κύριος Plinească Domnul πάντα τὰ αἰτήματά σου· toate cererile tale; νῦν 
ἔγνωνacum  am  cunoscut  ὅτι  ἔσωσε  Κύριος  că  a  mântuit  Domnul  τὸν  χριστὸν  αὐτοῦ·  pe 
unsul Său. 
7.  Ἐπακούσεται αὐτοῦ  Auzi‐l‐va pe dânsul  ἐξ οὐρανοῦ ἁγίου αὐτοῦ·  din cerul cel sfânt 
al Său, ἐν δυναστείαις ἡ σωτηρία întru puteri este mântuirea τῆς δεξιᾶς αὐτοῦ. dreptei Lui. 
8.  Οὗτοι ἐν ἅρμασι  Aceștia în căruțe  καὶ οὗτοι ἐν ἵπποις,  și aceștia pe cai,  ἡμεῖς δὲ ἐν 
ὀνόματι Κυρίου Θεοῦ ἡμῶν μεγαλυνθησόμεθα. iar noi în numele Domnului Dumnezeului 
nostru vom chema. 
9.  Αὐτοὶ  συνεποδίσθησαν  καὶ  ἔπεσον,  Aceștia  s‐au  împiedicat  și  au  căzut,  ἡμεῖς  δὲ 
ἀνέστημεν iar noi ne‐am sculat καὶ ἀνωρθώθημεν. și ne‐am îndreptat. 
10. Κύριε, σῶσον τὸν βασιλέα, Doamne, mântuiește pe împăratul,  καὶ ἐπάκουσον ἡμῶν, 
și ne auzi pe noi, ἐν ᾗ ἂν ἡμέρᾳ ἐπικαλεσώμεθά σε.  în orice zi te vom chema.   
 
Ψαλμὸς Κ΄ PSALMUL 20 
Εἰς τὸ τέλος· ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Întru sfârșit; psalm al lui David. 
 
1. ΚΥΡΙΕ, ἐν τῇ δυνάμει σου Doamne, întru puterea Ta εὐφρανθήσεται ὁ βασιλεὺς, se va 
veseli împăratul,  καὶ ἐπὶ  τῷ σωτηρίῳ σου  și de mântuirea Ta ἀγαλλιάσεται  σφόδρα. se va 
bucura foarte. 

17
2. Τὴν ἐπιθυμίαν τῆς καρδίας αὐτοῦ  După pofta inimii lui ἔδωκας αὐτῷ, i‐ai dat lui, καὶ 
τὴν θέλησιν τῶν χειλέων αὐτοῦ  și de voia buzelor lui  οὐκ ἐστέρησας αὐτόν.  nu l‐ai lipsit pe 
dânsul. 
3.  Ὅτι  προέφθασας  αὐτὸν  Că  l‐ai  întâmpinat  pe  el  ἐν  εὐλογίαις  χρηστότητος,  cu 
binecuvântările bunătății;  ἔθηκας  ἐπὶ  τὴν  κεφαλὴν  αὐτοῦ  pus‐ai pe capul lui  στέφανον  ἐκ 
λίθου τιμίου. cunună de piatră scumpă. 
4. Ζωὴν ᾐτήσατό σε, Viață a cerut de la Tine, καὶ ἔδωκας αὐτῷ și i‐ai dat lui μακρότητα 
ἡμερῶν lungime de zile εἰς αἰῶνα αἰῶνος. în veacul veacului. 
5.  Μεγάλη ἡ  δόξα αὐτοῦ  Mare este slava lui  ἐν τῷ σωτηρίῳ σου,  întru mântuirea Ta; 
δόξαν καὶ μεγαλοπρέπειαν slavă și mare cuviință ἐπιθήσεις ἐπ᾿αὐτόν· vei pune peste el. 
6.  Ὅτι δώσεις αὐτῷ εὐλογίαν  Că‐i vei da lui binecuvântare  εἰς αἰῶνα αἰῶνος,  în veacul 
veacului;  εὐφρανεῖς  αὐτὸν  veseli‐l‐vei pe dânsul  ἐν  χαρᾷ  întru bucurie  μετὰ  τοῦ  προσώπου 
σου. cu fața Ta. 
7.  Ὅτι ὁ βασιλεὺς ἐλπίζει ἐπὶ Κύριον,  Că împăratul nădăjduiește spre Domnul,  καὶ ἐν 
τῷ ἐλέει τοῦ Ὑψίστου și întru mila Celui Preaînalt οὐ μὴ σαλευθῇ. nu se va clătina. 
8. Εὑρεθείη ἡ χείρ σου Află‐se mâna Ta πᾶσι τοῖς ἐχθροῖς σου, tuturor vrăjmașilor Tăi, ἡ 
δεξιά σου dreapta Ta εὕροι πάντας să afle pe toți τοὺς μισοῦντάς σε. cei ce Te urăsc pe Tine. 
9.  Θήσεις αὐτοὺς  Că‐i vei pune pe ei  εἰς κλίβανον πυρὸς  ca un (în) cuptor de foc εἰς 
καιρὸν τοῦ προσώπου σου· în vremea feței Tale. 
10. Κύριος ἐν ὀργῇ αὐτοῦ Domnul întru mânia Sa συνταράξει αὐτούς, îi va tulbura pe ei, 
καὶ καταφάγεται αὐτοὺς πῦρ. și‐i va mânca pe ei focul. 
11. Τὸν καρπὸν αὐτῶν Rodul lor ἀπὸ τῆς γῆς de pe pământ  ἀπολεῖς,  îl vei pierde, καὶ τὸ 
σπέρμα αὐτῶν și sămânța lor ἀπὸ υἱῶν ἀνθρώπων, dintre fiii oamenilor. 
12.  Ὅτι  ἔκλιναν  εἰς  σὲ  κακά,  Că  au  plecat  asupra  Ta  rele,  διελογίσαντο  cugetat‐au 
βουλάς, sfaturi, αἷς οὐ μὴ δύνωνται στῆναι. care nu vor putea să stea. 
13.  Ὅτι  θήσεις  αὐτοὺς  νῶτον·  Că‐i vei pune pe dânșii dos;  ἐν  τοῖς  περιλοίποις  σου 
întru cei ramași ai Tăi ἑτοιμάσεις vei găti τὸ πρόσωπον αὐτῶν. fața lor. 
14. Ὑψώθητι, Κύριε, Înalță‐te, Doamne, ἐν τῇ δυνάμει σου· întru puterea Ta; ᾄσομεν 
καὶ ψαλοῦμεν cânta‐vom și vom lăuda τὰς δυναστείας σου. puterile Tale. 
 
Ψαλμὸς ΚΑ΄ PSALMUL 21 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârșit,   ὑπὲρ τῆς ἀντιλήψεως τῆς ἑωθινῆς· pentru sprijinirea cea de dimineață;  
ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalm al lui David. 
 
1.  Ο ΘΕΟΣ, ὁ Θεός μου,  Dumnezeule, Dumnezeul meu,  πρόσχες  μοι·  ia aminte 
spre Mine;  ἵνα τί ἐγκατέλιπές  με;  pentru ce M‐ai lăsat?  Μακρὰν ἀπὸ τῆς σωτηρίας μου 
Departe de mântuirea mea, οἱ λόγοι cuvintele τῶν παραπτωμάτων μου. greșalelor mele. 
2. Ὁ Θεός μου, Dumnezeul meu, κεκράξομαι ἡμέρας, striga‐voi ziua, καὶ οὐκ εἰσακούσῃ, 
și nu vei auzi, καὶ νυκτός, și noaptea, καὶ οὐκ εἰς ἄνοιαν ἐμοί. și nu spre nepricepere mie. 
3. Σὺ δὲ ἐν ἁγίῳ κατοικεῖς, Iar Tu în Cel Sfânt locuiești, ὁ ἔπαινος τοῦ Ἰσραήλ. lauda lui 
Israil.  
4.  Ἐπὶ σοὶ ἤλπισαν οἱ πατέρες ἡμῶν,  Spre Tine au nădăjduit părinții noștri,  ἤλπισαν, 
nădăjduit‐au καὶ ἐρρύσω αὐτούς· și i‐ai izbăvit pe dânșii. 
5.  Πρὸς σὲ ἐκέκραξαν  Către Tine au strigat  καὶ ἐσώθησαν,  și s‐au mântuit,  ἐπὶ σοὶ 
ἤλπισαν spre Tine au nădăjduit καὶ οὐ κατῃσχύνθησαν. și nu s‐au rușinat. 
6.  Ἐγὼ  δέ  εἰμι  σκώληξ  Iar  Eu  sunt  vierme  καὶ  οὐκ  ἄνθρωπος,  și  nu  om;  ὄνειδος 
ἀνθρώπων ocara oamenilor καὶ ἐξουθένημα λαοῦ. și defăimarea poporului. 
7. Πάντες οἱ θεωροῦντές με  Toți cei ce M‐au privit  ἐξεμυκτήρισάν με,  M‐au batjocorit; 
ἐλάλησαν  ἐν χείλεσιν, grăit‐au cu buzele, ἐκίνησαν κεφαλήν· clătit‐au cu capul. 
8. Ἤλπισεν Nădăjduit‐a ἐπὶ Κύριον, spre Domnul, ρυσάσθω αὐτόν· izbăvească‐L pe El, 

18
σωσάτω αὐτόν, mântuiască‐L pe El, ὅτι θέλει αὐτόν. că‐L voiește pe El. 
9. Ὅτι σὺ εἶ ὁ ἐκσπάσας με Că Tu ești Cel ce M‐ai tras ἐκ γαστρός, din pântece, ἡ ἐλπίς 
μου nădejdea Mea ἀπὸ μαστῶν τῆς μητρός μου· de la sânii maicii mele; ἐπὶ σὲ ἐπερρίφην ἐκ 
μήτρας, spre Tine M‐am aruncat din mitras. 
10. Ἀπὸ γαστρός μητρός μου Θεός μου εἶ σύ· Din pântecele maicii mele, Dumnezeul 
Meu ești Tu, μὴ ἀποστῇς ἀπ᾿ ἐμοῦ, nu te depărta de la Mine. 
11.  Ὅτι θλῖψις ἐγγύς,  Că necazul este aproape;  ὅτι οὐκ ἔστιν ὁ βοηθῶν μοι.  că nu este 
cine să‐mi ajute mie. 
12.  Περιεκύκλωσάν  με  Înconjuratu‐M‐au  μόσχοι  πολλοί,  viței  mulți,  ταῦροι  πίονες 
tauri grași περιέσχον με· M‐au cuprins. 
13.  Ἤνοιξαν  ἐπ᾿  ἐμὲ  τὸ  στόμα  αὐτῶν  Deschis‐au  asupra  Mea  gura  lor,  ὡς  λέων 
ἁρπάζων ca un leu ce răpește καὶ ὠρυόμενος. și răcnește. 
14. Ὡσεὶ ὕδωρ ἐξεχύθην, Ca apa M‐am vărsat, καὶ διεσκορπίσθη și s‐au risipit πάντα 
τὰ ὀστᾶ μου, toate oasele Mele. 
15.  Ἐγενήθη ἡ καρδία μου  Făcutu‐s‐a inima mea  ὡσεὶ κηρὸς  ca ceara,  τηκόμενος  ce 
se topește, ἐν μέσῳ τῆς κοιλίας μου· în mijlocul pântecelui Meu. 
16.  Ἐξηράνθη ὡς ὄστρακον  Uscatu‐s‐a ca un vas de lut ἡ ἰσχύς μου,  tăria  Mea,  καὶ ἡ 
γλῶσσά μου și limba Mea κεκόλληται τῷ λάρυγγί μου, s‐a lipit de grumazul Meu, καὶ εἰς χοῦν 
θανάτου și în țărâna morții κατήγαγές με. M‐ai pogorât. 
17.  Ὅτι  ἐκύκλωσάν  με  Că  M‐au  încunjurat  κύνες  πολλοί,  câini  mulți;  συναγωγὴ 
πονηρευομένων adunarea celor vicleni περιέσχον με, M‐a cuprins. 
18. Ὤρυξαν χεῖράς μου Străpuns‐au mâinile Mele καὶ πόδας μου. și picioarele Mele. 
19.  Ἐξηρίθμησαν  Numărat‐au  πάντα  τὰ  ὀστᾶ  μου,  toate  oasele  mele;  αὐτοὶ  δὲ 
κατενόησαν iar aceia priveau καὶ ἐπεῖδόν με. și se uitau la Mine. 
20. Διεμερίσαντο Împărățit‐au τὰ ἱμάτιά μου ἑαυτοῖς, hainele Mele loruși, καὶ ἐπὶ τὸν 
ἱματισμόν μου și pentru cămașa Mea ἔβαλον κλῆρον. au aruncat sorți. 
21.  Σὺ  δέ,  Κύριε,  Iar Tu, Doamne,  μὴ  μακρύνῃς  nu depărta  τὴν  βοήθειάν  σου  ἀπ᾿ 
ἐμοῦ,  ajutorul Tău de la Mine;  εἰς τὴν ἀντίληψίν μου πρόσχες.  spre sprijineala Mea ia 
aminte. 
22.  Ρῦσαι ἀπὸ ρομφαίας  Izbăvește de sabie  τὴν ψυχήν μου,  sufletul Meu,  καὶ ἐκ χειρὸς 
κυνὸς și din mâna câinelui, τὴν μονογενῆ μου· pe cea una născută a Mea. 
23. Σῶσόν με ἐκ στόματος λέοντος, Mântuiește‐Mă din gura leului, καὶ ἀπὸ κεράτων 
μονοκερώτων și din coarnele inorogilor τὴν ταπείνωσίν μου. smerirea Mea. 
24. Διηγήσομαι τὸ ὄνομά σου Spune‐voi numele Tău τοῖς ἀδελφοῖς μου, fraților Mei; ἐν μέσῳ 
în mijlocul ἐκκλησίας adunări (Bisericii) ὑμνήσω σε. Te voi lăuda. 
25.  Οἱ φοβούμενοι τὸν Κύριον,  Cei ce vă temeți de Domnul,  αἰνέσατε αὐτόν,  lăudați‐L 
pe El; ἅπαν τὸ σπέρμα Ἰακώβ, toată sămânța lui Iacov δοξάσατε αὐτόν, slăviți‐L pe Dânsul.  
26.  Φοβηθήτω  δὴ  ἀπ᾿αὐτοῦ  ἅπαν  τὸ  σπέρμα  Ἰσραήλ,  Temeți‐vă  de  Dânsul  toată 
sămânța lui Israil. 
27. Ὅτι οὐκ ἐξουδένωσεν, Că n‐a defăimat, οὐδὲ προσώχθισε nici a lepădat τῇ δεήσει 
τοῦ πτωχοῦ, ruga săracului. 
28.  Οὐδὲ ἀπέστρεψε  Nici a întors  τὸ πρόσωπον αὐτοῦ  fața Sa  ἀπ᾿ ἐμοῦ,  de la Mine; 
καὶ ἐν τῷ κεκραγέναι με și când am strigat  πρὸς αὐτὸν  către Dânsul,  εἰσήκουσέ μου. M‐a 
auzit. 
29.  Παρὰ σοῦ ὁ ἔπαινός μου·  De la Tine este lauda Mea;  ἐν ἐκκλησίᾳ μεγάλῃ  întru 
adunare  (Biserica)  mare  ἐξομολογήσομαί  σοι·  Mă  voi  mărturisi  Ție;  τὰς  εὐχάς  μου 
rugăciunile Mele  ἀποδώσω  voi da  ἐνώπιον  înaintea  τῶν φοβουμένων αὐτόν.  celor ce se 
tem de Dânsul. 
30.  Φάγονται  πένητες  Mânca‐vor  săracii  καὶ  ἐμπλησθήσονται,  și  se  vor  sătura;  καὶ 

19
αἰνέσουσι Κύριον  și vor lăuda pe Domnul  οἱ  ἐκζητοῦντες αὐτόν· cei ce‐L caută pe Dânsul, 
ζήσονται αἱ καρδίαι αὐτῶν vii vor fi inimile lor εἰς αἰῶνα αἰῶνος. în veacul veacului. 
31.  Μνησθήσονται  Vor pomeni  καὶ ἐπιστραφήσονται πρὸς Κύριον  și se vor întoarce la 
Domnul πάντα τὰ πέρατα τῆς γῆς toate marginile pământului. 
32.  Καὶ προσκυνήσουσιν ἐνώπιον αὐτοῦ  Și se vor închina înaintea Lui  πᾶσαι αἱ πατριαὶ 
τῶν ἐθνῶν, toate moștenirile neamurilor. 
33. Ὅτι τοῦ Κυρίου ἡ βασιλεία,  Că a Domnului este împărăția  καὶ αὐτὸς δεσπόζει τῶν 
ἐθνῶν. și El stăpânește peste neamuri. 
34. Ἔφαγον Mâncat‐au καὶ προσεκύνησαν și s‐au închinat πάντες οἱ πίονες τῆς γῆς, toți 
grașii  pământului;  ἐνώπιον  αὐτοῦ  înaintea  Lui  προπεσοῦνται  vor  cădea  πάντες  οἱ 
καταβαίνοντες εἰς γῆν. toți cei ce se pogoară în pământ. 
35.  Καὶ ἡ ψυχή μου αὐτῷ ζῇ,  Și sufletul meu Lui viază,  καὶ τὸ σπέρμα μου δουλεύσει 
αὐτῷ· și seminția mea va sluji Lui. 
36. Ἀναγγελήσεται τῷ Κυρίῳ γενεὰ ἡ ἐρχομένη, Vesti‐se‐va Domnului neamul cel ce 
vine;  καὶ  ἀναγγελοῦσι  τὴν  δικαιοσύνην  αὐτοῦ  și  se  vor  vesti  dreptatea  Lui  λαῷ  τῷ 
τεχθησομένῳ, poporului ce se va naște, ὃν ἐποίησεν ὁ Κύριος. pe care l‐a făcut Domnul.  
 
Ψαλμὸς ΚΒ΄ PSALMUL 22 
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalm al lui David. 
 
1.  ΚΥΡΙΟΣ ποιμαίνει με  Domnul mă paște (păstorește)  καὶ οὐδέν με ὑστερήσει.  și 
nimic nu‐mi va lipsi. 
2.  Εἰς τόπον χλόης,  În locul pășuni (cu verdeață),  ἐκεῖ με κατεσκήνωσεν, acolo m‐a 
sălășluit; ἐπὶ ὕδατος ἀναπαύσεως  la apa odihnei ἐξ έθρεψέ με,  m‐a hrănit,  τὴν ψυχήν μου 
ἐπέστρεψεν. sufletul meu l‐a întors. 
3.  Ὡδήγησέ με  Povățuitu‐m‐a  ἐπὶ τρίβους δικαιοσύνης  pe cărările dreptății,  ἕνεκεν 
τοῦ ὀνόματος αὐτοῦ. pentru numele Lui. 
4.  Ἐὰν  γὰρ  καὶ  πορευθῶ  Că  de  voi  și  umbla  ἐν  μέσῳ  σκιᾶς  θανάτου,  în  mijlocul 
umbrei morții,  οὐ φοβηθήσομαι κακά, nu mă voi teme de rele,  ὅτι σὺ μετ᾿ ἐμοῦ εἶ·  că Tu 
cu mine ești. 
5. Ἡ ράβδος σου Toiagul Tău καὶ ἡ βακτηρία σου, și varga Ta, αὗταί με παρεκάλεσαν. 
acestea m‐au mângâiat. 
6.  Ἡτοίμασας  ἐνώπιόν  μου  τράπεζαν,  Gătit‐ai  înaintea  mea  masă  ἐξεναντίας  τῶν 
θλιβόντων με· împotriva celor ce mă necăjesc. 
7.  Ἐλίπανας  ἐν  ἐλαίῳ  τὴν  κεφαλήν  μου,  Uns‐ai cu untdelemn capul meu,  καὶ  τὸ 
ποτήριόν  σου  și  paharul  Tău  μεθύσκον  με  ὡσεὶ  κράτιστον.  este  adăpându‐mă  ca  un 
puternic. 
8. Καὶ τὸ ἔλεός σου καταδιώξει με  Și mila Ta mă va urma πάσας τὰς ἡμέρας τῆς ζωῆς 
μου,  în toate zilele vieții mele;  καὶ τὸ κατοικεῖν με ἐν οἴκῳ Κυρίου  și ca să locuiesc eu în 
casa Domnului εἰς μακρότητα ἡμερῶν. întru îndelungare de zile. 
 
Ψαλμὸς ΚΓ΄ PSALMUL 23 
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ· τῆς μιᾶς Σαββάτων. Psalm al lui David; al uneia din sâmbete. 
 
1.  ΤΟΥ Κυρίου ἡ γῆ  Al Domnului este pământul καὶ τὸ πλήρωμα αὐτῆς,  și plinirea 
lui,  ἡ οἰκουμένη lumea  καὶ πάντες οἱ κατοικοῦντες  și toți cei ce locuiesc  ἐν αὐτῇ. într‐însa 
(în ea). 
2. Αὐτὸς ἐπὶ θαλασσῶν  Acesta pe mări  ἐθεμελίωσεν αὐτὴν l‐a întemeiat pe el,  καὶ ἐπὶ 
ποταμῶν și pe râuri ἡτοίμασεν αὐτήν. l‐a gătit pe el. 

20
3. Τίς ἀναβήσεται Cine se va sui εἰς τὸ ὄρος τοῦ Κυρίου; în muntele Domnului? ἢ τίς 
στήσεται Sau cine va sta ἐν τόπῳ ἁγίῳ αὐτοῦ; în locul cel sfânt al Lui? 
4.  Ἀθῷος χερσὶ  Cel nevinovat cu mâinile  καὶ καθαρὸς τῇ καρδίᾳ,  și curat cu inima,  ὃς 
οὐκ  ἔλαβεν  care  nu  și‐a  luat  ἐπὶ  ματαίῳ  τὴν  ψυχὴν  αὐτοῦ,  în  deșert  sufletul  său,  καὶ  οὐκ 
ὤμοσεν și nu s‐a jurat ἐπὶ δόλῳ τῷ πλησίον αὐτοῦ. întru vicleșug aproapelui său. 
5.  Οὗτος λήψεται εὐλογίαν  Acesta va lua binecuvântare  παρὰ Κυρίου, de la Domnul, 
καὶ ἐλεημοσύνην și milostenie παρὰ Θεοῦ de la Dumnezeu σωτῆρος αὐτοῦ. Mântuitorul său. 
6. Αὕτη ἡ γενεὰ Acesta este neamul ζητούντων τὸν Κύριον, celor ce‐L caută pe Domnul, 
ζητούντων τὸ πρόσωπον τοῦ Θεοῦ Ἰακώβ. a celor ce caută fața Dumnezeului lui Iacov.  
7. Ἄρατε πύλας, οἱ ἄρχοντες ὑμῶν, Ridicați căpetenii porțile voastre, καὶ ἐπάρθητε, și vă 
ridicați  πύλαι αἰώνιοι,  porțile cele veșnice,  καὶ εἰσελεύσεται  și va intra  ὁ βασιλεὺς τῆς δόξης. 
Împăratul slavei. 
8.  Τίς ἐστιν οὗτος ὁ βασιλεὺς τῆς δόξης;  Cine este acesta Împăratul slavei?  Κύριος 
κραταιὸς Domnul cel tare καὶ δυνατός, și puternic, Κύριος δυνατὸς ἐν πολέμῳ. Domnul cel 
tare în războaie. 
9.  Ἄρατε πύλας, οἱ ἄρχοντες ὑμῶν,  Ridicați căpetenii porțile voastre,  καὶ ἐπάρθητε, 
πύλαι αἰώνιοι, și vă ridicați porțile cele veșnice καὶ εἰσελεύσεται ὁ βασιλεὺς τῆς δόξης. și va 
intra Împăratul Slavei. 
10.  Τίς ἐστιν οὗτος ὁ βασιλεὺς τῆς δόξης;  Cine este acesta Împăratul slavei?  Κύριος 
τῶν δυνάμεων, Domnul puterilor, αὐτός ἐστιν ὁ βασιλεὺς τῆς δόξης. Acesta este Împăratul 
slavei. 
 
Ψαλμὸς ΚΔ΄ PSALMUL 24 
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Psalm al lui David. 
 
1.  ΠΡΟΣ σέ, Κύριε,  Către Tine, Doamne,  ἦρα τὴν ψυχήν μου·  am ridicat sufletul 
meu;  ὁ Θεός μου,  Dumnezeul meu,  ἐπὶ σοὶ πέποιθα·  spre Tine am nădăjduit (m‐am 
încredințat); μὴ καταισχυνθείην εἰς τὸν αἰῶνα. să nu mă rușinez în veac. 
2. Μηδὲ καταγελασάτωσάν με Nici să râdă de mine οἱ ἐχθροί μου· vrăjmașii mei; καὶ 
γὰρ  πάντες  οἱ  ὑπομένοντές  σε  pentru  (și)  că  toți  cei  ce  te  rabdă  pe  Tine,  οὐ  μὴ 
καταισχυνθῶσιν· nu se vor rușina; 
3.  Αἰσχυνθήτωσαν  Să se rușineze  οἱ ἀνομοῦντες διακενῆς.  cei ce fac fărădelege în 
deșert. 
4.  Τὰς ὁδούς σου, Κύριε,  Căile Tale, Doamne,  γνώρισόν μοι,  arată‐mi,  καὶ τὰς τρίβους 
σου și cărările Tale δίδαξόν με. mă învață. 
5. Ὁδήγησόν με Îndreptează‐mă ἐπὶ τὴν ἀλήθειάν σου spre adevărul Tău καὶ δίδαξόν με, 
și mă învață,  ὅτι σὺ εἶ ὁ Θεὸς ὁ σωτήρ μου,  că Tu ești Dumnezeu, Mântuitorul meu,  καὶ σὲ 
ὑπέμεινα și pe Tine Te‐am așteptat ὅλην τὴν ἡμέραν. toată ziua. 
6. Μνήσθητι τῶν οἰκτιρμῶν σου, Κύριε, Adu‐ți aminte de îndurările Tale, Doamne, καὶ 
τὰ ἐλέη σου, și de milele Tale, ὅτι ἀπὸ τοῦ αἰῶνός εἰσιν. că din veac sunt. 
7.  Ἁμαρτίας νεότητός μου  Păcatele tinereților mele  καὶ ἀγνοίας μου  și ale neștiinței 
mele μὴ μνησθῇς· nu le pomeni; 
8.  Κατὰ  τὸ  ἔλεός  σου  După mila Ta  μνήσθητί  μου  σύ,  pomenește‐mă Tu,  ἕνεκεν τῆς 
χρηστότητός σου, Κύριε. pentru bunătatea Ta, Doamne. 
9.  Χρηστὸς καὶ εὐθὴς ὁ Κύριος·  Bun și drept este Domnul;  διὰ τοῦτο  pentru aceasta 
νομοθετήσει lege va pune ἁμαρτάνοντας ἐν ὁδῷ. celor ce păcătuiesc în cale. 
10.  Ὁδηγήσει  πραεῖς  Îndrepta‐va  pe  cei  blânzi  ἐν  κρίσει,  la  judecată,  διδάξει  πραεῖς 
învăța‐va pe cei blânzi ὁδοὺς αὐτοῦ. căile Sale. 
11. Πᾶσαι αἱ ὁδοὶ Κυρίου Toate căile Domnului ἔλεος καὶ ἀλήθεια, mila și adevărul, τοῖς 

21
ἐκζητοῦσι  celor  ce  caută  τὴν  διαθήκην  αὐτοῦ  așezământul  Lui  καὶ  τὰ  μαρτύρια  αὐτοῦ.  și 
mărturiile Lui. 
12.  Ἕνεκεν  τοῦ  ὀνόματός  σου,  Κύριε,  Pentru  numele  Tău,  Doamne,  καὶ  ἱλάσθητι  și 
curățește τῇ ἁμαρτίᾳ μου, păcatul meu, πολλὴ γάρ ἐστι. că mult este. 
13.  Τίς  ἐστιν  ἄνθρωπος  Cine  este  omul  ὁ  φοβούμενος  τὸν  Κύριον;  cel  ce  se  teme  de 
Domnul? νομοθετήσει αὐτῷ Lege va pune lui ἐν ὁδῷ, în calea ᾗ ᾑρετίσατο. care a ales. 
14.  Ἡ  ψυχὴ  αὐτοῦ  Sufletul  lui    ἐν  ἀγαθοῖς  întru  bunătăți  αὐλισθήσεται,  se  va 
sălășlui, καὶ τὸ σπέρμα αὐτοῦ și sămânța lui κληρονομήσει γῆν. va moșteni pământul. 
15.  Κραταίωμα Κύριος  Întărire este Domnul  τῶν φοβουμένων αὐτόν,  celor ce se tem de 
Dânsul, καὶ ἡ διαθήκη αὐτοῦ și așezământul Lui δηλώσει αὐτοῖς. va arăta lor. 
16.  Οἱ ὀφθαλμοί μου  Ochii mei  διὰπαντὸς πρὸς τὸν Κύριον,  pururea spre Domnul, 
ὅτι αὐτὸς ἐκσπάσει că El va scoate ἐκ παγίδος din cursă τοὺς πόδας μου. picioarele mele. 
17.  Ἐπίβλεψον ἐπ᾿ ἐμὲ  Caută spre mine  καὶ ἐλέησόν με,  și mă miluiește,  ὅτι μονογενὴς 
că unul născut καὶ πτωχός εἰμι ἐγώ. și sărac sunt eu. 
18. Αἱ θλίψεις  Necazurile τῆς καρδίας μου inimei mele ἐπληθύνθησαν·  s‐au înmulțit; ἐκ 
τῶν ἀναγκῶν μου din nevoile mele ἐξάγαγέ με. scoate‐mă. 
19.  Ἴδε τὴν ταπείνωσίν μου  Vezi smerirea mea  καὶ τὸν κόπον μου, și osteneala mea,  καὶ 
ἄφες și lasă πάσας τὰς ἁμαρτίας μου. toate păcatele mele. 
20.  Ἴδε τοὺς ἐχθρούς μου,  Vezi pe vrăjmașii mei  ὅτι ἐπληθύνθησαν că s‐au înmulțit  καὶ 
μῖσος și cu urâciune ἄδικον nedreaptă ἐμίσησάν με. m‐au urât. 
21.  Φύλαξον  Păzește  τὴν  ψυχήν  μου  sufletul  meu  καὶ  ρῦσαί  με·  și  mă  izbăvește,  μὴ 
καταισχυνθείην, ca să nu mă rușinez ὅτι ἤλπισα ἐπὶ σέ. că am nădăjduit spre Tine. 
22.  Ἄκακοι  Cei fără răutate  καὶ εὐθεῖς  și cei drepți   ἐκολλῶντό μοι,  s‐au lipit de 
mine, ὅτι ὑπέμεινά σε, Κύριε. că Te‐am așteptat, Doamne. 
23.  Λύτρωσαι,  Izbăvește,  ὁ Θεός,  Dumnezeule,  τὸν Ἰσραὴλ  pe Israil  ἐκ πασῶν  din 
toate necazurile lui. τῶν θλίψεων αὐτοῦ. 
 
Ψαλμὸς ΚΕ΄ PSALMUL 25 
Τῷ Δαυΐδ. A lui David. 
 
1.  ΚΡΙΝΟΝ  με,  Κύριε,  Judecă‐mă,  Doamne,  ὅτι  ἐγὼ  ἐν  ἀκακίᾳ  μου  că  eu  întru 
nerăutatea  mea  ἐπορεύθην·  am  umblat,  καὶ  ἐπὶτῷ  Κυρίῳ  ἐλπίζων,  și  spre  Domnul 
nădăjduind, οὐ μὴ ἀσθενήσω. nu voi slăbi. 
2.  Δοκίμασόν με,  Ispitește‐mă (Încearcă‐mă),  Κύριε,  Doamne,  καὶ πείρασόν με,  și mă 
cearcă (aprinde),  πύρωσον  aprinde  τοὺς νεφρούς μου  rărunchii mei  καὶ τὴν καρδίαν μου. și 
inima mea. 
3. Ὅτι τὸ ἔλεός σου Că mila Ta κατέναντι înaintea  τῶν ὀφθαλμῶν μού ἐστι, ochilor mei 
este, καὶ εὐηρέστησα și bine am plăcut ἐν τῇ ἀληθείᾳ σου. întru adevărul Tău. 
4.  Οὐκ ἐκάθισα  Nu am șezut  μετὰ συνεδρίου  cu adunarea  ματαιότητος,  deșertăciunii, 
καὶ μετὰ παρανομούντων și cu călcătorii de lege οὐ μὴ εἰσέλθω· nu voi intra. 
5.  Ἐμίσησα  Urât‐am  ἐκκλησίαν  adunarea (biserica)  πονηρευομένων,  celor ce viclenesc, 
καὶ μετὰ ἀσεβῶν și cu cei necinstitori οὐ μὴ καθίσω. nu voi ședea. 
6.  Νίψομαι  Spăla‐voi  ἐν ἀθῴοις  întru cei nevinovați  τὰς χεῖράς μου,  mâinile mele,  καὶ 
κυκλώσω și voi înconjura τὸ θυσιαστήριόν σου, Κύριε, jertfelnicul Tău, Doamne. 
7. Τοῦ ἀκοῦσαί με Ca să aud φωνῆς αἰνέσεώς σου, glasul laudei Tale, καὶ διηγήσασθαι și 
să povestesc πάντα τὰ θαυμάσιά σου. toate minunile Tale. 
8.  Κύριε, ἠγάπησα  Doamne, iubit‐am  εὐπρέπειαν  bunăcuviința  οἴκου σου,  casei Tale, 
καὶ τόπον și locul σκηνώματος δόξης σου. lăcașului slavei Tale. 
9. Μὴ συναπολέσῃς Să nu pierzi μετὰ ἀσεβῶν cu cei necinstitori τὴν ψυχήν μου sufletul 

22
meu, καὶ μετὰ ἀνδρῶν și cu bărbații αἱμάτων sângiurilor τὴν ζωήν μου, viața mea, 
10.  Ὧν ἐν χερσὶν ἀνομίαι,  Întru ale căror mâini sunt fărădelegile,  ἡ δεξιὰ αὐτῶν 
dreapta lor ἐπλήσθη δώρων. s‐a umplut de daruri. 
11.  Ἐγὼ  δὲ  Iar  eu  ἐν  ἀκακίᾳ  μου  întru  nerăutatea  mea  ἐπορεύθην·  am  umblat; 
λύτρωσαί με, Κύριε, izbăvește‐mă, Doamne καὶ ἐλέησόν με. și mă miluiește. 
12.  Ὁ  πούς  μου  Piciorul  meu  ἔστη  a  stătut  ἐν  εὐθύτητι·  întru  îndreptare;  ἐν 
ἐκκλησίαις întru adunări (biserici) εὐλογήσω σε, Κύριε. bine Te voi cuvânta, Doamne. 
 
Ψαλμὸς ΚΣΤ΄ PSALMUL 26 
Τῷ Δαυΐδ, πρὸ τοῦ χρισθῆναι. A lui David, mai‐nainte de a fi uns. 
 
1.  ΚΥΡΙΟΣ φωτισμός μου  Domnul este luminarea mea  καὶ σωτήρ μου,  și Mântuitorul 
meu, τίνα φοβηθήσομαι; de cine mă voi teme? 
2. Κύριος ὑπερασπιστὴς Domnul este apărătorul τῆς ζωῆς μου, vieții mele, ἀπὸ τίνος 
δειλιάσω; de cine mă voi înfricoșa? 
3. Ἐν τῷ ἐγγίζειν ἐπ᾿ ἐμὲ κακοῦντας Când se vor apropia de mine cei ce‐mi fac rău, τοῦ 
φαγεῖν τὰς σάρκας μου, ca să mănânce cărnurile mele,    
4.  Οἱ  θλίβοντές  με  Cei  ce  mă  necăjesc,  καὶ  οἱ  ἐχθροί  μου,  și  vrăjmașii  mei  αὐτοὶ 
ἠσθένησαν aceia au slăbit καὶ ἔπεσαν. și au căzut. 
5.  Ἐὰν παρατάξηται  De s‐ar rândui  ἐπ᾿ ἐμὲ παρεμβολή, împotriva mea tabără,  οὐ 
φοβηθήσεται nu se va înfricoșa ἡ καρδία μου· inima mea. 
6.  Ἐὰν  ἐπαναστῇ  De  s‐ar  scula  ἐπ᾿  ἐμὲ  πόλεμος,  asupra  mea  război,  ἐν  ταύτῃ  ἐγὼ 
ἐλπίζω.  întru aceasta eu nădăjduiesc. 
7.  Μίαν  Una  ᾐτησάμην  am  cerut  παρὰ  Κυρίου,  de  la  Domnul,  ταύτην  ἐκζητήσω· 
aceasta  voi  căuta:  τοῦ  κατοικεῖν  με  ca  să  locuiesc  ἐν  οἴκῳ  Κυρίου  în  casa  Domnului 
πάσας τὰς ἡμέρας în toate zilele τῆς ζωῆς μου, vieții mele, 
8.  Τοῦ  ωρεῖν  με  ν  ρ ό   Κυρίου  Ca  să  văd  frumuseţea  Domnului  καὶ 
ἐπισκέπτεσθαι și să cercetez τὸν ναὸν τὸν ἅγιον αὐτοῦ. Biserica cea sfântă a Lui. 
9.  Ὅτι ἔκρυψέ με  Că m‐a ascuns  ἐν σκηνῇ αὐτοῦ  în cortul Său ἐν ἡμέρᾳ κακῶν μου·  în 
ziua  răutăților  mele;  ἐσκέπασέ  με  acoperitu‐m‐a  ἐν  ἀποκρύφῳ  întru  ascunsul  τῆς  σκηνῆς 
αὑτοῦ, cortului Său, ἐν πέτρᾳ ὕψωσέ με, pe (în) piatră m‐a înălțat. 
10. Καὶ νῦν ἰδοὺ  Și acum iată ὕψωσε  a înălțat  κεφαλήν μου  capul meu  ἐπ᾿ ἐχθρούς μου· 
peste vrăjmașii mei. 
11.  Ἐκύκλωσα  Înconjurat‐am  καὶ ἔθυσα  și am jertfit  ἐν τῇ σκηνῇ αὐτοῦ  în cortul Lui 
θυσίαν  jertfă  αἰνέσεως  de laudă  καὶ ἀλαλαγμοῦ,  și de strigare;  ᾄσω  glăsui‐voi καὶ ψαλῶ τῷ 
Κυρίῳ. și voi cânta Domnului. 
12.  Εἰσάκουσον, Κύριε,  Auzi, Doamne,  τῆς φωνῆς μου,  glasul meu,  ἧς ἐκέκραξα·  cu 
care am strigat; ἐλέησόν με miluiește‐mă καὶ εἰσάκουσόν μου. și mă ascultă. 
13.  Σοὶ  εἶπεν  Ție  a  zis  ἡ  καρδία  μου·  inima  mea:  Κύριον  ζητήσω·  pe  Domnul  voi 
căuta; ἐξεζήτησέ σε căutatu‐Te‐a τὸ πρόσωπόν μου· fața mea; τὸ πρόσωπόν σου, Κύριε, fața 
Ta, Doamne, ζητήσω. voi căuta. 
14. Μὴ ἀποστρέψῃς Să nu întorci τὸ πρόσωπόν σου fața Ta ἀπ᾿ ἐμοῦ, de către mine, καὶ 
μὴ ἐκκλίνῃς și să nu Te abați ἐν ὀργῇ întru mânie ἀπὸ τοῦ δούλου σου· (.) de la robul Tău. 
15. Βοηθός μου Ajutorul meu γενοῦ, fii, μὴ ἀποσκορακίσῃς με, să nu mă lepezi pe mine 
καὶ μὴ ἐγκαταλίπῃς με, și să nu mă lași, ὁ Θεός, ὁ σωτήρ μου.   Dumnezeule, Mântuitorul 
meu. 
16. Ὅτι ὁ πατήρ μου Că tatăl meu καὶ ἡ μήτηρ μου și maica mea ἐγκατέλιπόν με, m‐
au părăsit, ὁ δὲ Κύριος iar Domnul προσελάβετό με. m‐a luat. 
17.  Νομοθέτησόν με,  Lege pune‐mi mie,  Κύριε,  Doamne,ἐν τῇ ὁδῷ σου,  în calea ta,  καὶ 

23
ὁδήγησόν  με  și  mă  îndreptează  ἐν  τρίβῳ  εὐθείᾳ,  în  cărarea  dreaptă,  ἕνεκα  pentru  (din 
pricina) τῶν ἐχθρῶν μου. vrăjmașii (vrăjmașilor) mei. 
18.  Μὴ  παραδῷς  με  Nu mă da pe mine  εἰς  ψυχὰς  θλιβόντων  με, în (la) sufletele 
celor ce mă necăjesc,  ὅτι ἐπανέστησάν μοι  că s‐au sculat asupra mea  μάρτυρες ἄδικοι, 
mărturii  nedrepte,  καὶ  ἐψεύσατο  și  a  mințit  ἡ  ἀδικία  strâmbătatea  (nedreptatea) 
ἑαυτῇ. eiși. 
19.  Πιστεύω  Cred  τοῦ ἰδεῖν  că voi vedea  τὰ ἀγαθὰ Κυρίου  bunătățile Domnului  ἐν 
γῇ ζώντων. în pământul celor vii. 
20.  Ὑπόμεινον  τὸν  Κύριον·  Așteaptă  pe  Domnul;  ἀνδρίζου,  îmbărbătează‐te,  καὶ 
κραταιούσθω  și  să  se  întărească  ἡ  καρδία  σου,  inima  ta,  καὶ  ὑπόμεινον  τὸν  Κύριον.  și 
așteaptă pe Domnul. 
 
Ψαλμὸς ΚΖ΄ PSALMUL 27 
Τῷ Δαυΐδ. A lui David. 
 
1. ΠΡΟΣ σέ, Κύριε, Către Tine, Doamne, κεκράξομαι, voi striga: ὁ Θεός μου, Dumnezeul 
meu,  μὴ  παρασιωπήσῃς  să  nu  taci  ἀπ᾿  ἐμοῦ·  de  către  mine,  μήποτε  ca  nu  cândva 
παρασιωπήσῃς  să  taci  ἀπ᾿  ἐμοῦ,  de  către  mine,  καὶ  ὁμοιωθήσομαι  și  mă  voi  asemăna  τοῖς 
καταβαίνουσιν celor ce se pogoară εἰς λάκκον. în groapă. 
2.  Εἰσάκουσον,  Κύριε,  Auzi,  Doamne,  τῆς  φωνῆς  glasul  τῆς  δεήσεώς  μου  rugăciunii 
mele, ἐν τῷ δέεσθαί με când mă rog πρὸς σέ, către Tine, ἐν τῷ αἴρειν με χεῖράς μου când ridic 
mâinile mele πρὸς către ναὸν Biserica ἅγιόν σου. cea sfântă a Ta. 
3.  Μὴ συνελκύσῃς  με  Să nu mă tragi pe mine  μετὰ ἁμαρτωλῶν,  cu cei păcătoși,  καὶ 
μετὰ ἐργαζομένων  și cu cei ce lucrează  ἀδικίαν  strâmbătatea (nedreptatea)  μὴ συναπολέσῃς 
με, să nu mă pierzi,  
4.  Τῶν  λαλούντων  (Cu)  cei  ce  grăiesc  εἰρήνην  pace  μετὰ  τῶν  πλησίον  αὐτῶν,  (cu 
aproapele lor) către (cu) cei de aproape ai lor, κακὰ δὲ ἐν iar cele rele în ταῖς καρδίαις αὐτῶν. 
inimile lor. 
5.  Δὸς αὐτοῖς, Κύριε,  Dă‐le lor, Doamne,  κατὰ τὰ ἔργα αὐτῶν,  după lucrurile lor,  καὶ 
κατὰ  și  după  τὴν  πονηρίαν  vicleșugul  τῶν  ἐπιτηδευμάτων  αὐτῶν.  izvodirilor 
(meșteșugirilor) lor. 
6. Κατὰ τὰ ἔργα După faptele (lucrurile) τῶν χειρῶν αὐτῶν mâinilor lor δὸς αὐτοῖς, dă‐
le lor, ἀπόδος τὸ ἀνταπόδομα αὐτῶν αὐτοῖς. răsplătește‐le lor răsplătirea lor. 
7.  Ὅτι οὐ συνῆκαν  Că nu au înțeles  εἰς τὰ ἔργα Κυρίου, (despre) lucrurile Domnului 
καὶ εἰς τὰ ἔργα  și (spre) lucrurile  τῶν χειρῶν αὐτοῦ·  mâinilor Lui;  καθελεῖς αὐτοὺς,  surpa‐vei 
pe dânșii καὶ οὐ μὴ οἰκοδομήσεις αὐτούς. și nu‐i vei zidi. 
8.  Εὐλογητὸς Κύριος,  Bine este cuvântat Domnul,  ὅτι εἰσήκουσε  că a auzit (ascultat) 
τῆς φωνῆς τῆς δεήσεώς μου. glasul rugăciunii mele. 
9.  Κύριος βοηθός μου  Domnul este ajutorul meu  καὶ ὑπερασπιστής μου·  și apărătorul 
(ocrotitorul) meu; ἐπ᾿αὐτῷ  spre Dânsul  ἤλπισεν   a nădăjduit  ἡ καρδία μου,  inima mea  καὶ 
ἐβοηθήθην. și m‐a ajutat. 
10. Καὶ ἀνέθαλεν  Și a înflorit  ἡ σάρξ μου,  trupul meu,  καὶ ἐκ θελήματός μου și din voia 
mea ἐξομολογήσομαι αὐτῷ. mă voi mărturisi Lui. 
11.  Κύριος  κραταίωμα  Domnul  este  întărirea  τοῦ  λαοῦ  αὐτοῦ,  poporului  Său,  καὶ 
ὑπερασπιστὴς  și apărătorul  τῶν σωτηρίων  mântuirilor  τοῦ χριστοῦ αὐτοῦ ἐστι. unsului Său 
este. 
12.  Σῶσον τὸν λαόν σου  Mântuiește poporul Tău  καὶ εὐλόγησον τὴν κληρονομίαν σου,  și 
binecuvântează moștenirea Ta, καὶ ποίμανον αὐτοὺς și‐i păstorește pe ei καὶ ἔπαρον αὐτοὺς și‐
i ridică pe ei ἕως τοῦ αἰῶνος. până în veac. 

24
Ψαλμὸς ΚΗ΄ PSALMUL 28 
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ, Psalm al lui David, ἐξοδίου la scoaterea σκηνῆς. cortului. 
 
1. ΕΝΕΓΚΑΤΕ τῷ Κυρίῳ, Aduceți Domnului, υἱοὶ Θεοῦ, fiii lui Dumnezeu, ἐνέγκατε τῷ 
Κυρίῳ aduceți Domnului υἱοὺς κριῶν. pe fiii berbecilor. 
2.  Ἐνέγκατε τῷ Κυρίῳ δόξαν  Aduceți Domnului slavă  καὶ τιμήν,  și cinste, ἐνέγκατε τῷ 
Κυρίῳ δόξαν ὀνόματι αὐτοῦ,  aduceți Domnului slavă numelui Lui,  προσκυνήσατε τῷ Κυρίῳ 
închinați‐vă Domnului ἐν αὐλῇ în curtea ἁγίᾳ αὐτοῦ. (cea) sfântă a Lui. 
3.  Φωνὴ  Κυρίου  Glasul  Domnului  ἐπὶ  τῶν  ὑδάτων,  peste  ape,  ὁ  Θεὸς  τῆς  δόξης 
Dumnezeul slavei ἐβρόντησε, a tunat, Κύριος Domnul ἐπὶ ὑδάτων πολλῶν. peste ape multe. 
4.  Φωνὴ Κυρίου ἐν ἰσχύϊ,  Glasul Domnului întru tărie,  φωνὴ Κυρίου  glasul Domnului 
ἐν μεγαλοπρεπείᾳ. întru mare cuviință. 
5.  Φωνὴ  Κυρίου  Glasul  Domnului  συντρίβοντος  cel  ce  sfărâmă  κέδρους,  cedri  καὶ 
συντρίψει Κύριος și va zdrobi Domnul τὰς κέδρους τοῦ Λιβάνου cedrii Livanului. 
6.  Καὶ  λεπτυνεῖ  αὐτὰς  Și‐i  va  zdrumica  pe  dânșii  ὡς  τὸν  μόσχον  ca  pe  vițelul  τὸν 
Λίβανον, Livanului, καὶ ὁ ἠγαπημένος și cel iubit  ὡς υἱὸς ca fiul μονοκερώτων. inorogilor. 
7. Φωνὴ Κυρίου Glasul Domnului διακόπτοντος cel ce taie φλόγα πυρός· para focului; 
8.  Φωνὴ  Κυρίου  Glasul  Domnului  συσσείοντος  cel  ce  clatină  ἔρημον,  pustiul,  καὶ 
συσσείσει Κύριος și va clăti Domnul τὴν ἔρημον Κάδης. pustiul Caddeșului. 
9.  Φωνὴ Κυρίου  Glasul Domnului  καταρτιζομένη  cel ce desăvârșește  ἐλάφους,  cerbii, 
καὶ ἀποκαλύψει  și va descoperi  δρυμούς·  dumbrăvile;  καὶ ἐν τῷ ναῷ αὐτοῦ  și în Biserica Lui 
πᾶς τις λέγει δόξαν. totul spune slavă. 
10.  Κύριος  Domnul  τὸν  κατακλυσμὸν  potopul  κατοικιεῖ,  va  locui,  καὶ  καθιεῖται  și  va 
ședea Κύριος βασιλεὺς Domnul Împărat εἰς τὸν αἰῶνα. în veac. 
11.  Κύριος  ἰσχὺν  Domnul  tărie  τῷ  λαῷ  αὐτοῦ  poporului  Său  δώσει,  va  da,  Κύριος 
εὐλογήσει Domnul va binecuvânta τὸν λαὸν αὐτοῦ pe poporul Său ἐν εἰρήνῃ. cu (în) pace. 
    
Ψαλμὸς ΚΘ΄ PSALMUL 29 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârșit; ψαλμὸς ᾠδῆς psalmul cântare τοῦ ἐγκαινισμοῦ la înnoirea  
τοῦ οἴκου Δαυΐδ. casei lui David. 
 
1.  ΥΨΩΣΩ σε, Κύριε,  Înălța‐Te‐voi, Doamne,  ὅτι ὑπέλαβές με,  că m‐ai ridicat pe 
mine, καὶ οὐκ εὔφρανας și nu ai veselit τοὺς ἐχθρούς μου pe vrăjmașii mei ἐπ᾿ ἐμέ. asupra 
mea. 
2.  Κύριε  ὁ  Θεός  μου,  Doamne  Dumnezeul  meu,  ἐκέκραξα  πρὸς  σέ,  strigat‐am  către 
Tine, καὶ ἰάσω με. și m‐ai vindecat.      
3.  Κύριε,  Doamne,  ἀνήγαγες  scos‐ai  ἐξ ᾅδου  din iad  τὴν ψυχήν μου,  sufletul meu; 
ἔσωσάς  με  mântuit‐m‐ai  ἀπὸ  τῶν  καταβαινόντων  de  cei  ce  se  pogoară  εἰς  λάκκον.  în 
groapă. 
4.  Ψάλατε  τῷ  Κυρίῳ,  Cântați  Domnului,  οἱ  ὅσιοι  αὐτοῦ,  cei  cuvioși  ai  Lui,  καὶ 
ἐξομολογεῖσθε și vă mărturisiți τῇ μνήμῃ pomenirii τῆς ἁγιωσύνης sfințeniei αὐτοῦ. Lui. 
5.  Ὅτι ὀργὴ ἐν τῷ θυμῷ αὐτοῦ,  Că urgie este întru mânia Lui,  καὶ ζωὴ și viață ἐν τῷ 
θελήματι  αὐτοῦ·  întru  voia  Lui;  τὸ  ἑσπέρας  seara  αὐλισθήσεται  se  va  sălășlui  κλαυθμὸς, 
plângere, καὶ εἰς τὸ πρωῒ și dimineața ἀγαλλίασις. bucurie. 
6. Ἐγὼ δὲ εἶπα Iar eu am zis ἐν τῇ εὐθηνίᾳ μου· întru prisosința mea: Οὐ μὴ σαλευθῶ 
nu mă voi clătina εἰς τὸν αἰῶνα. în veac. 
7.  Κύριε,  ἐν  τῷ  θελήματί  σου  Doamne,  întru  voia  Ta  παρέσχου  τῷ  κάλλει  μου  dă 
frumuseții mele δύναμιν,  putere; ἀπέστρεψας δὲ iar întorcându‐Ți τὸ πρόσωπόν σου, fața Ta, 
καὶ ἐγενήθην și m‐am făcut τεταραγμένος. tulburat.   
8. Πρὸς σέ, Κύριε, Către Tine, Doamne, κεκράξομαι, voi striga, καὶ πρὸς τὸν Θεόν μου și 

25
către Dumnezeul meu δεηθήσομαι. mă voi ruga. 
9.  Τίς ὠφέλεια  Ce folos este  ἐν τῷ αἵματί μου,  întru sângele meu,  ἐν τῷ καταβαίνειν 
με  când mă cobor εἰς διαφθοράν;  întru stricăciune?  μὴ ἐξομολογήσεταί σοι Au doară se va 
mărturisi Ție χοῦς țărâna? ἢ ἀναγγελεῖτὴν Sau va vesti ἀλήθειάν σου; adevărul Tău? 
10.  Ἤκουσε  Κύριος  Auzit‐a  Domnul  καὶ  ἠλέησέ  με,  și  m‐a  miluit;  Κύριος  ἐγενήθη 
Domnul a fost βοηθός μου. ajutorul meu. 
11.  Ἔστρεψας  Întors‐ai  τὸν κοπετόν μου  plângerea mea (suspinul meu)  εἰς χαρὰν ἐμοί, 
spre bucurie mie; διέρρηξας  rupt‐ai  τὸν σάκκον μου sacul meu καὶ περιέζωσάς și m‐ai încins 
με εὐφροσύνην, cu veselie. 
12.  Ὅπως ἂν ψάλῃ σοι  Ca să cânte Ție  ἡ δόξα μου  slava mea  καὶ οὐ μὴ κατανυγῶ.  și 
nu mă voi mâhni.  Κύριε ὁ Θεός μου,  Doamne Dumnezeul meu,  εἰς τὸν αἰῶνα  în veac 
ἐξομολογήσομαί σοι. mă voi mărturisi Ție. 
 
Ψαλμὸς Λ΄ PSALMUL 30 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârșit; ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ, psalm al lui David, ἐκστάσεως. pentru uimire. 
 
1.  ΕΠΙ σοί, Κύριε, ἤλπισα,  Spre Tine, Doamne, am nădăjduit,  μὴ καταισχυνθείην  să nu 
mă rușinez εἰς τὸν αἰῶνα· în veac; ἐν τῇ δικαιοσύνῃ σου întru dreptatea Ta ρῦσαί με izbăvește‐
mă καὶ ἐξελοῦμε. și mă scoate. 
2. Κλῖνον πρός με Pleacă către mine τὸ οὖς σου, urechea Ta, τάχυνον τοῦ ἐξελέσθαι με·(.) 
grăbește de mă scoate;(.) γενοῦ μοι εἰς Θεὸν fii mie Dumnezeu ὑπερασπιστὴν, apărător, 
καὶ εἰς οἶκον καταφυγῆς și casă de scăpare, τοῦ σῶσαί με. ca să mă mântuiești. 
3. Ὅτι κραταίωμά μου Că puterea mea καὶ καταφυγή μου εἶ σὺ, și scăparea mea ești Tu, 
καὶ ἕνεκεν τοῦ ὀνόματός σου și pentru numele Tău ὁδηγήσεις με mă vei povățui καὶ διαθρέψεις 
με· și mă vei hrăni. 
4.  Ἐξάξεις  με  Scoate‐mă‐vei  ἐκ παγίδος ταύτης,  din cursa aceasta,  ἧς ἔκρυψάν μοι,  pe 
care o au ascuns mie,  ὅτι σὺ εἶ  că Tu ești  ὁ  ὑπερασπιστής μου, Κύριε. apărătorul  meu, 
Doamne. 
5. Εἰς χεῖράς σου În mâinile Tale παραθήσομαι voi pune τὸ πνεῦμά μου· duhul meu; 
ἐλυτρώσω  με,  izbăvitu‐m‐ai,  Κύριε  ὁ  Θεὸς  Doamne  Dumnezeul  τῆς  ἀληθείας. 
adevărului. 
6.  Ἐμίσησας  Urât‐ai  τοὺς  διαφυλάσσοντας  pe  cei  ce  păzesc  ματαιότητας 
deșertăciunile  διακενῆς·(.)  în zadar;  ἐγὼ δὲ ἐπὶ τῷ Κυρίῳ ἤλπισα.(·)  iar eu spre Domnul 
am nădăjduit. 
7. Ἀγαλλιάσομαι Bucura‐mă‐voi καὶ εὐφρανθήσομαι ἐπὶ τῷ ἐλέει σου, și mă voi veseli de 
mila Ta, ὅτι ἐπεῖδες că ai căutat ἐπὶ τὴν ταπείνωσίν μου, spre smerenia mea; ἔσωσας mântuit‐
ai ἐκ τῶν ἀναγκῶν din nevoi τὴν ψυχήν μου(.)   sufletul meu. 
8.  Καὶ  οὐ  συνέκλεισάς  με  Și  nu  m‐ai  închis  εἰς  χεῖρας  în  mâinile  ἐχθρῶν, 
vrăjmașilor; ἔστησας pus‐ai ἐν εὐρυχώρῳ în loc desfătat τοὺς πόδας μου. picioarele mele.  
9.  Ἐλέησόν  με,  Κύριε,Miluiește‐mă,  Doamne,  ὅτι  că  θλίβομαι·  mă  necăjesc; 
ἐταράχθη  turburatu‐s‐a  ἐν  întru  θυμῷ  mânie  ὁ  ὀφθαλμός  ochiul  μου,  meu,  ἡ  ψυχή 
sufletul μου meu καὶ și ἡ γαστήρ pântecele μου. meu. 
10.  Ὅτι  Că  ἐξέλιπεν  s‐a stins  ἐν  întru  ὀδύνῃ  dureri  ἡ ζωή  viața  μου,  mea,  καὶ  și τὰ ἔτη 
anii μου  mei ἐν întru στεναγμοῖς·(.)  suspinuri; ἠσθένησεν slăbit‐a ἐν întru πτωχείᾳ sărăcie ἡ 
ἰσχύς vârtutea μου, mea, καὶ și τὰ ὀστᾶ oasele μου mele ἐταράχθησαν. s‐au tulburat. 
11.  Παρὰ  πάντας  La  toți  τοὺς  ἐχθρούς  vrăjmașii  μου  mei  ἐγενήθην  m‐am  făcut 
ὄνειδος,  ocară, καὶ  și  τοῖς γείτοσί  vecinilor  μου  mei  σφόδρα,  foarte,  καὶ  și  φόβος  frică  τοῖς 
γνωστοῖς cunoscuților μου·(.) mei. 
12.  Οἱ θεωροῦντες με  Cei ce mă vedeau  ἔξω  afară  ἔφυγον  au fugit  ἀπ᾿ ἐμοῦ.(,) de la 

26
mine;  ἐπελήσθην  uitat  am  fost  ὡσεὶ  νεκρὸς  ca  un  mort  ἀπὸ  καρδίας,(.)  de  la  inimă, 
ἐγενήθην făcutu‐m‐am ὡσεὶ ca un σκεῦος vas ἀπολωλός.(·) pierdut. 
13.  Ὅτι  Că  ἤκουσα  am auzit  ψόγον  ocara  πολλῶν  multora  παροικούντων  din cei ce 
locuiesc  κυκλόθεν·(.)  împrejur,  ἐν τῷ ἐπισυναχθῆναι αὐτοὺς ἅμα ἐπ᾿ ἐμὲ,  când se adunau 
ei împreună asupra mea, τοῦ λαβεῖν ca să ia τὴν ψυχήν μου sufletul meu ἐβουλεύσαντο. 
s‐au sfătuit. 
14. Ἐγὼ δὲ  Iar eu  ἐπὶ σοὶ, Κύριε,  spre Tine, Doamne,  ἤλπισα,  am nădăjduit,  εἶπα·  zis‐
am: Σὺ εἶ ὁ Θεός μου.(,) Tu ești Dumnezeul meu. 
15. Ἐν În ταῖς χερσί mâinile σου Tale οἱ κλῆροί sorții μου·(.) mei; ρῦσαί με izbăvește‐
mă ἐκ din χειρὸς mâna ἐχθρῶν vrăjmașilor μου mei καὶ ἐκ și de τῶν καταδιωκόντων με. cei 
ce mă prigonesc. 
16.  Ἐπίφανον  Arată  τὸ πρόσωπόν  fața  σου  Ta  ἐπὶ  către  τὸν δοῦλόν  robul  σου,  Tău; 
σῶσόν με  mântuiește‐mă  ἐν  cu  τῷ ἐλέει  mila  σου.  ta;  Κύριε,  Doamne,  μὴ καταισχυνθείην, 
să nu mă rușinez, ὅτι că ἐπεκαλεσάμην σε· Te‐am chemat pe Tine. 
17.  Αἰσχυνθείησαν  Să se rușineze  ἀσεβεῖς,  necinstitorii,  καὶ  și  καταχθείησαν  să se 
pogoare εἰς în ᾅδου. iad. 
18.  Ἄλαλα  Mute  γενηθήτω  să  se  facă  τὰ  χείλη  buzele  τὰ  δόλια,  cele  viclene,  τὰ 
λαλοῦντα  care  grăiesc  κατὰ  asupra  τοῦ  δικαίου  dreptului  ἀνομίαν  fărădelege  ἐν  cu 
ὑπερηφανίᾳ mândrie καὶ și ἐξουδενώσει. cu defăimare. 
19.  Ὡς  πολὺ  Cât este  de multă  τὸ  πλῆθος  mulțimea  τῆς  χρηστότητός  bunătății  σου, 
Tale,  Κύριε,  Doamne,  ἧς ἔκρυψας  pe care o ai ascuns  τοῖς φοβουμένοις σε,(·)  celor ce se tem 
de Tine;  ἐξειργάσω  pe care ai făcut‐o  τοῖς ἐλπίζουσιν  celor ce nădăjduiesc ἐπὶ  spre σὲ,  Tine, 
ἐναντίον  înaintea τῶν υἱῶν fiilor τῶν ἀνθρώπων. oamenilor.  
20.  Κατακρύψεις  Ascunde‐vei  αὐτοὺς  pe  dânșii  ἐν  întru  ἀποκρύφῳ  ascunsul  τοῦ 
προσώπου σου feței Tale, ἀπὸ de ταραχῆς tulburarea ἀνθρώπων, oamenilor,      
21.  Σκεπάσεις αὐτοὺς  Acoperi‐vei pe ei  ἐν  în  σκηνῇ  cort  ἀπὸ  de  ἀντιλογίας γλωσσῶν. 
grăirea împotrivă  a limbilor. 
22. Εὐλογητὸς Κύριος, Bine este cuvântat Domnul, ὅτι  că ἐθαυμάστωσε a minunat 
(minunată a făcut) τὸ ἔλεος mila  αὐτοῦ Sa ἐν în πόλει cetatea περιοχῆς. îngrădirii. 
23.  Ἐγὼ δὲ εἶπα  Iar eu am zis  ἐν  întru  τῇ ἐκστάσει  uimirea  μου·mea;  ἀπέρριμμαι 
lepădat sunt ἀπὸ προσώπου de (către) fața τῶν ὀφθαλμῶν ochilor σου. Tăi. 
24.  Διὰ  Pentru  τοῦτο  aceasta  εἰσήκουσας  ai  auzit  τῆς  φωνῆς  glasul  τῆς  δεήσεώς 
rugăciunii μου mele, ἐν τῷ κεκραγέναι με când am strigat πρὸς σέ. către Tine. 
25. Ἀγαπήσατε τὸν Κύριον, Iubiți pe Domnul, πάντες toți οἱ ὅσιοι cuvioșii αὐτοῦ, Lui, 
ὅτι  că  ἀληθείας  adevărul  ἐκζητεῖ  caută  Κύριος  Domnul  καὶ  și  ἀνταποδίδωσι  răsplătește 
τοῖς περισσῶς celor ce de prisosit ποιοῦσιν fac ὑπερηφανίαν. mândrie. 
26. Ἀνδρίζεσθε, Îmbărbătați‐vă καὶ și κραταιούσθω să se întărească ἡ καρδία inima 
ὑμῶν, voastră, πάντες toți οἱ ἐλπίζοντες cei ce nădăjduiți ἐπὶ spre Domnul. Κύριον. 
 
 
Ψαλμὸς ΛΑ΄PSALMUL 31 
Τῷ Δαυΐδ, συνέσεως. Al lui David, de pricepere. 
 
1. ΜΑΚΑΡΙΟΙ Fericiţi ὧν ἀφέθησαν cei cărora s‐au iertat αἱ ἀνομίαι fărădelegile 
καὶ ὧν şi cărora ἐπεκαλύφθησαν s‐au acoperit αἱ ἁμαρτίαι. păcatele. 
2. Μακάριος ἀνήρ, Fericit bărbatul (omul) ᾧ căruia οὐ μὴ λογίσηται Κύριος nu‐i 
va socoti Dοmnul ἁμαρτίαν,  păcatul, οὐδέ ἐστιν ἐν τῷ στόματι αὐτοῦ δόλος.  nici este 
în gura lui vicleşug. 

27
3.  Ὅτι  ἐσίγησα,  Că  am  tăcut,  ἐπαλαιώθη  îmbătrânit‐au  τὰ  ὀστᾶ  μου,  oasele 
mele, ἀπὸ τοῦ κράζειν με când strigam eu ὅλην τὴν ἡμέραν. toată ziua. 
4.  Ὅτι  ἡμέρας  Că  ziua  καὶ  νυκτὸς  şi  noaptea  ἐβαρύνθη  s‐a  îngreuiat  ἐπ’  ἐμὲ 
peste  mine  ἡ  χείρ  σου,  mâna  Ta;  ἐστράφην  εἰς  ταλαιπωρίαν  întorsu‐m‐am  spre 
chinuire ἐν τῷ ἐμπαγῆναί μοι când s‐a înfipt întru mine ἄκανθαν. ghimpele. 
5. Τὴν ἀνομίαν μου ἐγνώρισα,  Fărădelegea mea am cunoscut,  καὶ τὴν ἁμαρτίαν 
μου οὐκ ἐκάλυψα. şi păcatul meu nu l‐am ascuns. 
6. Εἶπα· Zis‐am: Ἐξαγορεύσω  Mărturisi‐voi κατ’ ἐμοῦ  asupra mea τὴν ἀνομίαν 
μου τῷ Κυρίῳ, fărădelegea mea Domnului, καὶ σὺ ἀφῆκας şi Tu ai lăsat τὴν ἀσέβειαν 
necinstirea τῆς καρδίας μου. inimii mele. 
7. Ὑπὲρ ταύτης  Pentru aceasta  προσεύξεται  se va ruga  πρὸς σὲ  către Tine  πᾶς 
ὅσιος  tot  cuviosul  ἐν  καιρῷ  εὐθέτῳ·  în  vreme  potrivită,  πλὴν  însă  ἐν  κατακλυσμῷ 
ὑδάτων πολλῶν în potop de ape multe πρὸς αὐτὸν οὐκ ἐγγιοῦσι. către dânsul nu se va 
apropia. 
8. Σύ μου εἶ καταφυγὴ Tu eşti scăparea mea ἀπὸ θλίψεως τῆς περιεχούσης με, de 
necazul ce mă cuprinde, τὸ ἀγαλλίαμά μου, bucuria mea, λύτρωσαί με izbăveşte‐mă 
ἀπὸ τῶν κυκλωσάντων με. de cei ce m‐au înconjurat. 
9. Συνετιῶ σε Înţelepţi‐te‐voi  καὶ συμβιβῶ σε  şi te voi îndrepta ἐν ὁδῷ ταύτῃ, în 
calea  aceasta  ᾗ  πορεύσῃ,  în  care  vei  merge,  ἐπιστηριῶ  aţinti‐voi  ἐπὶ  σὲ  τοὺς 
ὀφθαλμούς μου. spre tine ochii Mei. 
10. Μὴ γίνεσθε ὡς ἵππος καὶ ἡμίονος, οἷς οὐκ ἔστι σύνεσις. Nu fiţi precum calul şi 
catârul, întru care nu este pricepere. 
11. Ἐν κημῷ Cu zăbală καὶ χαλινῷ şi frâu τὰς σιαγόνας αὐτῶν fălcile lor ἄγξαις, le 
vei strânge, τῶν μὴ ἐγγιζόντων πρὸς σέ. ale celor ce nu se apropie de Tine. 
12. Πολλαὶ αἱ μάστιγες τοῦ ἁμαρτωλοῦ,  Multe sunt bătăile păcătosului,  τὸν δὲ 
ἐλπίζοντα ἐπὶ Κύριον iar pe cel ce nădăjduieşte în Domnul, ἔλεος κυκλώσει. mila îl va 
înconjura. 
13.  Εὐφράνθητε  ἐπὶ  Κύριον  Veseliţi‐vă  întru  Domnul,  καὶ  ἀγαλλιᾶσθε,  şi  vă 
bucuraţi,  δίκαιοι,  drepţilor,  καὶ καυχᾶσθε,  şi vă lăudaţi πάντες οἱ εὐθεῖς τῇ καρδίᾳ. 
toți cei drepţi la inimă. 
 
Ψαλμὸς ΛΒ΄ PSALMUL 32 
Τῷ Δαυΐδ· Al lui David; ἀνεπίγραφος  παρ' 'Εβραίοις. nescris deasupra la Evrei. 
 
 1. ἈΓΑΛΛΙΑΣΘΕ, δίκαιοι, Bucuraţi‐vă, drepţilor, ἐν Κυρίῳ· întru Domnul; τοῖς 
εὐθέσι celor drepţi πρέπει αἴνεσις. li se cuvine laudă.  
2.  Ἐξομολογεῖσθε  τῷ  Κυρίῳ  Mărturisiţi‐vă Domnului  ἐν  κιθάρᾳ,  în alăută,  ἐν 
ψαλτηρίῳ δεκαχόρδῳ în psaltire cu zece strune ψάλατε αὐτῷ. cântaţi Lui. 
3.  ᾌσατε  αὐτῷ  ᾆσμα  καινόν,  Cântaţi  Lui  cântare  nouă,  καλῶς  ψάλατε  bine 
cântaţi Lui ἐν ἀλαλαγμῷ. întru strigare. 
4.  Ὅτι εὐθὴς ὁ λόγος τοῦ Κυρίου,  Că drept este cuvântul Domnului,  καὶ πάντα 
τὰ ἔργα αὐτοῦ şi toate lucrurile Lui ἐν πίστει. întru credinţă. 
5.  Ἀγαπᾷ  ἐλεημοσύνην  Iubeşte  milostenia  καὶ  κρίσιν  ὁ  Κύριος,  şi  judecata 
Domnul, τοῦ ἐλέους Κυρίου πλήρης ἡ γῆ. de mila Domnului este plin pământul. 
6. Τῷ λόγῳ Κυρίου Cu cuvântul Domnului οἱ οὐρανοὶ cerurile ἐστερεώθησαν, s‐
au întărit,  καὶ τῷ πνεύματι  şi cu duhul  τοῦ στόματος αὐτοῦ  gurii Lui  πᾶσα ἡ δύναμις 
αὐτῶν. toată puterea lor. 
7.  Συνάγων  Adunând ὡσεὶ ἀσκὸν  ca un burduf  ὕδατα θαλάσσης,  apele mării, 
τιθεὶς punând ἐν θησαυροῖς în vistierii ἀβύσσους. adâncurile. 

28
8.  Φοβηθήτω τὸν Κύριον  Să se teamă de Domnul πᾶσα ἡ γῆ, tot pământul,  ἀπ’ 
αὐτοῦ δὲ σαλευθήτωσαν  şi de Dânsul să se cutremure  πάντες οἱ κατοικοῦντες  toţi cei 
ce locuiesc τὴν οἰκουμένην. în lume.  
9. Ὅτι αὐτὸς εἶπε, Că El a zis, καὶ ἐγενήθησαν· şi s‐au făcut; αὐτὸς ἐνετείλατο, El 
a poruncit, καὶ ἐκτίσθησαν. şi s‐au zidit. 
10.  Κύριος  διασκεδάζει  Domnul  risipeşte  βουλὰς  ἐθνῶν,  sfaturile  neamurilor, 
ἀθετεῖ  δὲ  λογισμοὺς  λαῶν,  leapădă  gândurile  popoarelor  καὶ  ἀθετεῖ  şi  defaimă 
βουλὰς ἀρχόντων. sfaturile căpeteniilor. 
11.  Ἡ δὲ βουλὴ τοῦ Κυρίου  Iar sfatul Domnului  εἰς τὸν αἰῶνα μένει,  rămâne în 
veac, λογισμοὶ τῆς καρδίας αὐτοῦ gândurile inimii Lui  εἰς γενεὰν καὶ γενεάν. în neam 
şi în neam. 
12.  Μακάριον τὸ ἔθνος,  Fericit este neamul  οὗ ἐστι Κύριος ὁ Θεὸς αὐτοῦ,  căruia 
Domnul  este  Dumnezeu  al  lui,  λαός,  ὃν  ἐξελέξατο  poporul  pe  care  l‐a  ales  εἰς 
κληρονομίαν ἑαυτῷ. spre moştenire Luişi. 
13. Ἐξ οὐρανοῦ Din cer ἐπέβλεψεν ὁ Κύριος, a privit Domnul, εἶδε πάντας văzut‐
a pe toţi τοὺς υἱοὺς τῶν ἀνθρώπων. fii oamenilor. 
14.  Ἐξ  ἑτοίμου  κατοικητηρίου  αὐτοῦ  Din  locașul  Său  cel  gata,  ἐπέβλεψεν  ἐπὶ 
πάντας privit‐a spre toţi τοὺς κατοικοῦντας τὴν γῆν, cei ce locuiesc pe pământ, 
15.  ὁ πλάσας κατὰ μόνας τὰς καρδίας αὐτῶν, Cel ce a zidit deosebi inimile lor, ὁ 
συνιεὶς εἰς πάντα τὰ ἔργα αὐτῶν. Cel ce cunoaşte toate lucrurile lor. 
16.  Οὐ σῴζεται βασιλεὺς  Nu se mântuieşte împăratul  διὰ πολλὴν δύναμιν,  prin 
putere multă,  καὶ γίγας οὐ σωθήσεται  şi uriaşul nu se va mântui  ἐν πλήθει ἰσχύος 
αὐτοῦ. întru mulţimea vârtuţii lui. 
17.  Ψευδὴς ἵππος εἰς σωτηρίαν,  Mincinos este calul spre mântuire, ἐν δὲ πλήθει 
δυνάμεως αὐτοῦ şi întru mulţimea puterii sale οὐ σωθήσεται. nu se va mântui. 
18.  Ἰδοὺ οἱ ὀφθαλμοὶ Κυρίου  Iată, ochii Domnului  ἐπὶ τοὺς φοβουμένους αὐτὸν, 
spre cei ce se tem de Dânsul,  τοὺς ἐλπίζοντας ἐπὶ τὸ ἔλεος αὐτοῦ,  spre cei ce nădăj‐
duiesc întru mila Lui, 
19. ῥύσασθαι ca să izbăvească ἐκ θανάτου din moarte τὰς ψυχὰς αὐτῶν, sufletele 
lor, καὶ διαθρέψαι αὐτοὺς şi să‐i hrănească pe dânșii ἐν λιμῷ. în foamete. 
20.  Ἡ ψυχὴ ἡμῶν  Iar sufletul nostru  ὑπομένει τῷ Κυρίῳ,  aşteaptă (rabdă) pe 
Domnul,  ὅτι βοηθὸς  că ajutorul şi  καὶ ὑπερασπιστὴς  sprijinitorul (apărătorul)  ἡμῶν 
ἐστιν. nostru este. 
21.  Ὅτι  ἐν  αὐτῷ  Că  întru  Dânsul  εὐφρανθήσεται  se  va  veseli  ἡ  καρδία  ἡμῶν, 
inima  noastră,  καὶ  ἐν  τῷ  ὀνόματι  τῷ  ἁγίῳ  αὐτοῦ  şi  întru  numele  cel  sfânt  al  Lui 
ἠλπίσαμεν. am nădăjduit. 
22.  Γένοιτο,  Κύριε,  Fie,  Doamne,  τὸ  ἔλεός  σου  mila  Ta  ἐφ’  ἡμᾶς,  spre  noi, 
καθάπερ precum ἠλπίσαμεν ἐπὶ σέ. am nădăjduit spre Tine.  
 
 
Ψαλμὸς ΛΓ΄PSALMUL 33 
Τῷ Δαυΐδ, Al lui David, ὅτε ἠλλοίωσεν τὸ πρόσωπον αὐτοῦ când şi‐a schimbat faţa sa ἐναντίον 
Αβιμελεχ, înaintea lui Abimelec, καὶ ἀπέλυσεν αὐτόν, și l‐a slobozit pe el καὶ ἀπῆλθεν. şi s‐a dus. 
 
1. ΕΥΛΟΓΗΣΩ τὸν Κύριον ἐν παντὶ καιρῷ, Binecuvânta‐voi pe Domnul în toată 
vremea,  διαπαντὸς  ἡ  αἴνεσις  αὐτοῦ  ἐν  τῷ  στόματί  μου.  pururea  lauda  Lui  în  gura 
mea. 
2.  Ἐν τῷ Κυρίῳ ἐπαινεσθήσεται ἡ ψυχή μου·  Întru Domnul se va lăuda sufletul 
meu; ἀκουσάτωσαν πραεῖς să audă cei blânzi şi καὶ εὐφρανθήτωσαν. să se veselească. 

29
3.  Μεγαλύνατε τὸν Κύριον σὺν ἐμοί,  Măriţi pe Domnul împreună cu mine,  καὶ 
ὑψώσωμεν τὸ ὄνομα αὐτοῦ ἐπὶ τὸ αὐτό. şi să înălţăm numele Lui împreună. 
4.  Ἐξεζήτησα  τὸν  Κύριον,  Căutat‐am  pe  Domnul,    καὶ  ἐπήκουσέ  μου,  şi  m‐a 
auzit,  καὶ ἐκ πασῶν τῶν θλίψεων μου  şi din toate necazurile mele  ἐρρύσατό με.  m‐a 
izbăvit. 
5.  Προσέλθατε  πρὸς  αὐτὸν  Apropiaţi‐vă  de  Dânsul  καὶ  φωτίσθητε,  şi  vă 
luminaţi, καὶ τὰ πρόσωπα ὑμῶν şi feţele voastre οὐ μὴ καταισχυνθῇ. nu se vor ruşina. 
6.  Οὗτος ὁ πτωχὸς ἐκέκραξε,  Săracul acesta a strigat,  καὶ ὁ Κύριος εἰσήκουσεν 
αὐτοῦ,  şi  Domnul  l‐a  auzit  pe  el,  καὶ  ἐκ  πασῶν  τῶν  θλίψεων  αὐτοῦ  şi  din  toate 
necazurile lui ἔσωσεν αὐτόν. l‐a mântuit. 
7.  Παρεμβαλεῖ  ἄγγελος  Κυρίου  Străjui‐va  îngerul  Domnului  κύκλῳ  τῶν 
φοβουμένων αὐτὸν  împrejurul celor ce se tem de Dânsul  καὶ ῥύσεται αὐτούς.  și‐i va 
izbăvi pe ei. 
8.  Γεύσασθε  καὶ  ἴδετε,  Gustaţi  şi  vedeţi  ὅτι  χρηστὸς  ὁ  Κύριος·  că  bun  este 
Domnul; μακάριος ἀνήρ, fericit bărbatul ὃς ἐλπίζει ἐπ’ αὐτόν. care nădăjduieşte spre 
Dânsul.  
9. Φοβήθητε τὸν Κύριον, Temeţi‐vă de Domnul πάντες οἱ ἅγιοι αὐτοῦ, toţi sfinţii 
Lui, ὅτι οὐκ ἔστιν ὑστέρημα că nu este lipsă τοῖς φοβουμένοις αὐτόν. celor ce se tem de 
Dânsul. 
10. Πλούσιοι ἐπτώχευσαν Bogaţii au sărăcit καὶ ἐπείνασαν, şi au flămânzit, οἱ δὲ 
ἐκζητοῦντες τὸν Κύριον  iar cei ce‐L caută pe Domnul  οὐκ ἐλαττωθήσονται  nu se vor 
lipsi παντὸς ἀγαθοῦ. de tot binele. 
11. Δεῦτε, τέκνα,  Veniţi, fiilor,  ἀκούσατέ μου·  ascultaţi‐mă,  φόβον Κυρίου διδάξω 
ὑμᾶς. frica Domnului vă voi învăţa pe voi. 
12. Τίς ἐστιν ἄνθρωπος Cine este omul ὁ θέλων ζωὴν, cel ce voieşte viaţa, ἀγαπῶν 
ἡμέρας ἰδεῖν ἀγαθάς; care iubeşte să vadă zile bune?  
13.  Παῦσον τὴν γλῶσσάν σου ἀπὸ κακοῦ,  Opreşte‐ţi limba de la rău,  καὶ χείλη 
σου şi buzele tale τοῦ μὴ λαλῆσαι δόλον. să nu grăiască vicleşug. 
14.  Ἔκκλινον  ἀπὸ  κακοῦ  Fereşte‐te  de  rău  καὶ  ποίησον  ἀγαθόν,  şi  fă  binele, 
ζήτησον εἰρήνην caută pacea καὶ δίωξον αὐτήν. şi o urmează pe ea. 
15.  Ὀφθαλμοὶ  Κυρίου  ἐπὶ  δικαίους,  Ochii  Domnului  spre  cei  drepţi,  καὶ  ὦτα 
αὐτοῦ şi urechile Lui εἰς δέησιν αὐτῶν. spre rugăciunea (la cererea) lor. 
16.  Πρόσωπον  δὲ  Κυρίου  Iar faţa Domnului  ἐπὶ  ποιοῦντας  κακὰ,  asupra celor 
(spre  cei)  ce  fac  rele,  τοῦ  ἐξολεθρεῦσαι  ἐκ  γῆς  ca  să  piardă  de  pe  pământ  τὸ 
μνημόσυνον αὐτῶν. pomenirea lor. 
17.  Ἐκέκραξαν οἱ δίκαιοι,  Strigat‐au drepţii,  καὶ ὁ Κύριος εἰσήκουσεν αὐτῶν,  şi 
Domnul i‐a auzit pe ei,  καὶ ἐκ πασῶν τῶν θλίψεων αὐτῶν  şi din toate necazurile lor 
ἐρρύσατο αὐτούς. i‐a izbăvit. 
18. Ἐγγὺς Κύριος Aproape este Domnul τοῖς συντετριμμένοις τὴν καρδίαν, de cei 
zdrobiţi  la  inimă,  şi  pe  cei  smeriţi  cu  duhul  îi  va  mântui.  καὶ  τοὺς  ταπεινοὺς  τῷ 
πνεύματι σώσει. 
19.  Πολλαὶ  αἱ  θλίψεις  τῶν  δικαίων,  Multe  sunt  necazurile  drepţilor,  καὶ  ἐκ 
πασῶν αὐτῶν ῥύσεται αὐτούς ὁ Κύριος. şi din toate acelea îi va izbăvi pe ei Domnul. 
20.  Φυλάσσει Κύριος  Domnul păzeşte  πάντα τὰ ὀστᾶ αὐτῶν,  toate oasele lor,  ἓν 
ἐξ αὐτῶν οὐ συντριβήσεται. nici unul din ele nu se va zdrobi. 
21.  Θάνατος  ἁμαρτωλῶν  πονηρός,  Moartea  păcătoșilor  este  cumplită,  καὶ  οἱ 
μισοῦντες şi cei ce urăsc τὸν δίκαιον πλημμελήσουσι. pe cel drept vor greşi. 

30
22.  Λυτρώσεται  Κύριος  ψυχὰς  δούλων  αὐτοῦ,  Mântui‐va  (Izbăvi‐va)  Domnul 
sufletele robilor Săi,  καὶ οὐ μὴ πλημμελήσωσι  şi nu vor greşi  πάντες οἱ ἐλπίζοντες ἐπ’ 
αὐτόν. toţi ce nădăjduiesc spre Dânsul. 
 
Ψαλμὸς ΛΔ΄PSALMUL 34 
Τῷ Δαυΐδ. Al lui David. 
 
1.  ΔΙΚΑΣΟΝ,  Κύριε,  Judecă,  Doamne,  τοὺς  ἀδικοῦντάς  με,  pe  cei  ce‐mi  fac 
strâmbătate;  πολέμησον  τοὺς  πολεμοῦντάς  με.  luptă  împotriva  celor  ce  luptă  cu 
mine. 
2. Ἐπιλαβοῦ ὅπλου Apucă armă καὶ θυρεοῦ, şi pavăză, καὶ ἀνάστηθι şi Te scoală 
εἰς βοήθειάν μου. într‐ajutorul meu. 
3.  Ἔκχεον ῥομφαίαν  Varsă sabia,  καὶ σύγκλεισον  şi mă închide  ἐξ ἐναντίας τῶν 
καταδιωκόντων με·  împotriva celor ce mă prigonesc; εἰπὸν τῇ ψυχῇ μου·  zi sufletului 
meu: Σωτηρία σου εἰμὶ ἐγώ. Mântuirea ta sunt Eu. 
4.  Αἰσχυνθήτωσαν  Să  se  ruşineze  καὶ  ἐντραπήτωσαν  şi  să  se  înfrunte  οἱ 
ζητοῦντες  τὴν  ψυχήν  μου·  cei ce caută sufletul  meu;  ἀποστραφήτωσαν  εἰς  τὰ  ὀπίσω 
întoarcă‐se înapoi καὶ καταισχυνθήτωσαν şi să se ruşineze οἱ λογιζόμενοί μοι κακά. cei 
ce‐mi gândesc mie rele. 
5. Γενηθήτωσαν Să fie ὡσεὶ χνοῦς ca praful κατὰ πρόσωπον ἀνέμου, înaintea feţei 
vântului,  καὶ ἄγγελος Κυρίου  şi îngerul Domnului  ἐκθλίβων αὐτούς.  necăjindu‐i pe 
ei. 
6.  Γενηθήτω Facă‐se  ἡ ὁδὸς αὐτῶν σκότος  calea lor întuneric  καὶ ὀλίσθημα,  şi 
alunecare, καὶ ἄγγελος Κυρίου şi îngerul Domnului καταδιώκων αὐτούς. prigonindu‐
i pe dânşii. 
7.  Ὅτι  δωρεὰν  Că  în  zadar  ἔκρυψάν  μοι  au  ascuns  mie  διαφθορὰν  παγίδος 
αὐτῶν,  stricăciunea cursei lor,  μάτην ὠνείδισαν τὴν ψυχήν μου.  în deşert au ocărât 
sufletul meu. 
8.  Ἐλθέτω αὐτῷ παγίς,  Să vină asupra lui cursa  ἣν οὐ γινώσκει,  pe care nu o 
ştie, şi  καὶ ἡ θήρα,  prinzătoarea  ἣν ἔκρυψε,  pe care ascuns‐ο,  συλλαβέτω αὐτόν,  să‐l 
prindă pe el, καὶ ἐν τῇ παγίδι πεσεῖται ἐν αὐτῇ. şi în cursă să cadă într‐însa. 
9. Ἡ δὲ ψυχή μου ἀγαλλιάσεται ἐπὶ τῷ Κυρίῳ,  Iar sufletul meu se va bucura de 
Domnul, τερφθήσεται ἐπὶ τῷ σωτηρίῳ αὐτοῦ. veseli‐se‐va de mântuirea Lui. 
10. Πάντα τὰ ὀστᾶ μου ἐροῦσι· Toate oasele mele vor zice (întreba): Κύριε Κύριε, 
τίς ὅμοιός σοι;  Doamne, Doamne, cine este asemenea Ţie?  ῥυόμενος πτωχὸν Cel ce 
izbăveşti pe sărac ἐκ χειρὸς στερεωτέρων αὐτοῦ, din mâna celor mai tari decât el, καὶ 
πτωχὸν καὶ πένητα şi pe sărac şi pe sărman (lipsit)  ἀπὸ τῶν διαρπαζόντων αὐτόν.  de 
la cei ce‐l răpesc pe dânsul. 
11. Ἀναστάντες μοι Ridicând asupra mea μάρτυρες ἄδικοι, mărturii nedrepte, ἃ 
οὐκ ἐγίνωσκον de cele ce nu ştiam ἠρώτων με. m‐au întrebat. 
12.  Ἀνταπεδίδοσάν  μοι Răsplătit‐au mie  πονηρὰ rele (viclene)  ἀντὶ  ἀγαθῶν,  în 
loc de bune, καὶ ἀτεκνίαν τῇ ψυχῇ μου. şi nerodire sufletului meu. 
13.  Ἐγὼ δὲ,Iar eu,  ἐν τῷ αὐτοὺς παρενοχλεῖν μοι,  când mă supărau aceia,  ἐνεδυ‐
όμην σάκκον  m‐am îmbrăcat cu sac,  καὶ ἐταπείνουν și am smerit  ἐν νηστείᾳ  cu post 
τὴν ψυχήν μου, sufletul meu, καὶ ἡ προσευχή μου şi rugăciunea mea εἰς κόλπον μου în 
sânul meu ἀποστραφήσεται. se va întoarce. 
14.  Ὡς  πλησίον,  Ca  unui  de‐aproape,  ὡς  ἀδελφὸν  ἡμέτερον,  ca  unui  frate  al 
nostru, οὕτως εὐηρέστουν· aşa bine am făcut spre plăcere; ὡς πενθῶν ca şi cum m‐aş 
fi jelit καὶ σκυθρωπάζων, şi m‐aş fi mâhnit, οὕτως ἐταπεινούμην. aşa m‐am smerit. 

31
15.  Καὶ κατ’ ἐμοῦ  Şi asupra mea  εὐφράνθησαν s‐au veselit  καὶ συνήχθησαν,  şi s‐
au adunat;  συνήχθησαν ἐπ’ ἐμὲ μάστιγες,  adunatu‐s‐au peste mine  καὶ οὐκ  ἔγνων. 
bătăi şi nu am ştiut (cunoscut). 
16.  Διεσχίσθησαν  Despărţitu‐s‐au  καὶ  οὐ  κατενύγησαν·  şi  nu  s‐au  umilit; 
ἐπείρασάν  με,  ispititu‐m‐au,  ἐξεμυκτήρισάν  με  μυκτηρισμῷ,  batjocoritu‐m‐au  cu 
batjocură, ἔβρυξαν ἐπ’ ἐμὲ scrâşnit‐au asupra mea τοὺς ὀδόντας αὐτῶν. cu dinţii lor. 
17.  Κύριε, πότε ἐπόψῃ; Doamne, când vei vedea? ἀποκατάστησον τὴν ψυχήν μου 
Întoarce sufletul meu  ἀπὸ τῆς κακουργίας αὐτῶν,  de fapta lor cea rea,  ἀπὸ λεόντων 
de la lei, τὴν μονογενῆ μου. pe cea una născută a mea. 
18.  Ἐξομολογήσομαί  σοι  Κύριε,  Mărturisi‐mă‐voi Ţie  ἐν  ἐκκλησίᾳ  πολλῇ,  întru 
adunare multă (în Biserică mult),  ἐν λαῷ βαρεῖ αἰνέσω σε.  întru popor greu Te voi 
lăuda.   
19. Μὴ ἐπιχαρείησάν μοι Să nu se bucure de mine οἱ ἐχθραίνοντές μοι ἀδίκως, cei 
ce‐mi  vrăjmăşesc  mie  cu  nedreptate,  οἱ  μισοῦντές  με  δωρεὰν  cei  ce  mă  urăsc  în 
zadar καὶ διανεύοντες ὀφθαλμοῖς. şi fac semn cu ochii. 
20. Ὅτι ἐμοὶ μὲν εἰρηνικὰ ἐλάλουν,Că mie adică cele de pace îmi grăiau, καὶ ἐπ’ 
ὀργὴν δόλους διελογίζοντο. şi spre mânie vicleşuguri gândeau. 
21.  Καὶ  ἐπλάτυναν  ἐπ’  ἐμὲ  τὸ  στόμα αὐτῶν,  Și au lărgit asupra mea gura lor, 
εἶπον· Εὖγε, εὖγε, εἶδον οἱ ὀφθαλμοὶ ἡμῶν. zis‐au: Βine, bine! Văzut‐au ochii noştri. 
22.  Εἶδες,  Κύριε,  μὴ  παρασιωπήσῃς·  Văzut‐ai,  Doamne,  să  nu  taci!  Κύριε,  μὴ 
ἀποστῇς ἀπ’ ἐμοῦ. Doamne, nu te depărta de la mine! 
23.  Ἐξεγέρθητι,  Κύριε,  καὶ  πρόσχες  τῇ  κρίσει  μου,  Scoală‐Te,  Doamne,  și  ia 
aminte  spre  judecata  mea,  ὁ  Θεός  μου  καὶ  ὁ  Κύριός  μου,  εἰς  τὴν  δίκην  μου. 
Dumnezeul meu şi Domnul meu, spre îndreptarea mea. 
24.  Κρῖνόν  με,  Κύριε,  κατὰ  τὴν  δικαιοσύνην  σου,  Judecă‐mă,  Doamne,  după 
dreptatea Ta,  Κύριε ὁ Θεός μου, καὶ μὴ ἐπιχαρείησάν μοι.  Doamne Dumnezeul meu, 
şi să nu se bucure de mine. 
25.  Μὴ εἴποισαν ἐν καρδίαις αὐτῶν·  Să nu zică întru inimile lor:  Εὖγε, εὖγε τῇ 
ψυχῇ ἡμῶν·  Βine, bine este sufletului nostru;  μηδὲ εἴποιεν· Κατεπίομεν αὐτόν.  nici să 
zică: Înghiţitu‐l‐am pe dânsul. 
26.  Αἰσχυνθείησαν  Să  se  ruşineze  καὶ  ἐντραπείησαν  şi  să  se  înfrunte  ἅμα 
împreună  οἱ  ἐπιχαίροντες  cei  ce  se  bucură  τοῖς  κακοῖς  μου·  de  relele  mele; 
ἐνδυσάσθωσαν  îmbracă‐se  αἰσχύνην  cu  ruşine  καὶ  ἐντροπὴν  şi  înfruntare  οἱ 
μεγαλορρημονοῦντες ἐπ’ ἐμέ. cei ce se laudă (grăiesc mari) asupra mea. 
27.  Ἀγαλλιάσαιντο  Să  se  bucure  καὶ  εὐφρανθείησαν  şi  să  se  veselească  οἱ 
θέλοντες cei ce voiesc  τὴν δικαιοσύνην μου,  dreptatea mea,  καὶ εἰπάτωσαν διαπαντός· 
şi  să  zică  pururea:  Μεγαλυνθήτω  ὁ  Κύριος,  Mărească‐se  Domnul,  οἱ  θέλοντες  τὴν 
εἰρήνην τοῦ δούλου αὐτοῦ. cei ce voiesc pacea robului Lui. 
28. Καὶ ἡ γλῶσσά μου μελετήσει τὴν δικαιοσύνην σου, Şi limba mea se va învăţa 
dreptatea Ta, ὅλην τὴν ἡμέραν τὸν ἔπαινόν σου.toată ziua lauda Ta. 
 
 
Ψαλμὸς ΛΕ΄ PSALMUL 35 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârşit; τῷ παδὶ Κυρίου τῷ Δαυΐδ. a lui David, copilul Domnului. 
 
1.  ΦΗΣΙΝ ὁ παράνομος  Socotește călcătorul de lege τοῦ ἁμαρτάνειν ἐν ἑαυτῷ,  să 
păcătuiască întru sine,  οὐκ ἔστι φόβος Θεοῦ  nu este frica lui Dumnezeu  ἀπέναντι 
τῶν ὀφθαλμῶν αὐτοῦ. înaintea ochilor lui. 

32
2. Ὅτι ἐδόλωσεν ἐνώπιον αὐτοῦ, Că a viclenit înaintea lui, τοῦ εὑρεῖν τὴν ἀνομίαν 
αὐτοῦ ca să afle fărădelegea lui καὶ μισῆσαι. şi să urască. 
3.  Τὰ  ῥήματα  τοῦ  στόματος  αὐτοῦ  Graiurile  gurii  lui,  ἀνομία  καὶ  δόλος, 
fărădelege şi vicleşug; οὐκ ἠβουλήθη συνιέναι nu a vrut să priceapă τοῦ ἀγαθῦναι. ca 
să facă bine. 
4.  Ἀνομίαν  διελογίσατο  Fărădelege  a  gândit  ἐπὶ  τῆς  κοίτης  αὐτοῦ,  întru 
aşternutul său;  παρέστη πάσῃ ὁδῷ οὐκ ἀγαθῇ,  în toată calea bună n‐a stătut,  κακίᾳ 
δὲ οὐ προσώχθισε. şi răutatea n‐a urât. 
5.  Κύριε, ἐν τῷ οὐρανῷ τὸ ἔλεός σου,  Doamne, în cer este mila Ta  καὶ ἡ ἀλήθειά 
σου ἕως τῶν νεφελῶν. şi adevărul Tău până la nori. 
6.  Dreptatea  Ta    Ἡ  δικαιοσύνη  σου  ca  munţii  lui  Dumnezeu,  ὡς  ὄρη  Θεοῦ, 
judecăţile Tale  τὰ κρίματά σου  adânc mare;  ἄβυσσος πολλή·  oamenii şi dobitoacele 
ἀνθρώπους καὶ κτήνη vei mântui, Doamne. σώσεις, Κύριε. 
7.  Ὡς ἐπλήθυνας Cât ai înmulţit τὸ ἔλεός σου, ὁ Θεός· mila Ta, Dumnezeule, οἱ 
δὲ υἱοὶ τῶν ἀνθρώπων  şi fiii oamenilor  ἐν σκέπῃ τῶν πτερύγων σου  în umbra aripilor 
Tale ἐλπιοῦσι. vor nădăjdui. 
8.  Μεθυσθήσονται  Îmbăta‐se‐vor  ἀπὸ  πιότητος  οἴκου  σου,  de  grăsimea  casei 
Tale,  καὶ τὸν χειμάρρουν  şi din izvorul  τῆς τρυφῆς σου  desfătării Tale  ποτιεῖς αὐτούς. 
îi vei adăpa pe dânşii. 
9. Ὅτι παρὰ σοὶ πηγὴ ζωῆς,Că la Tine este izvorul vieţii, ἐν τῷ φωτί σου ὀψόμεθα 
φῶς. întru lumina Ta vom vedea lumină. 
10.  Παράτεινον  τὸ  ἔλεός  σου  τοῖς  γινώσκουσί  σε,  Tinde  mila  Ta  celor  ce  Te 
cunosc pe Tine,  καὶ τὴν δικαιοσύνην σου τοῖς εὐθέσι τῇ καρδίᾳ.  şi dreptatea Ta celor 
drepţi la inimă. 
11.  Μὴ ἐλθέτω μοι  Să nu‐mi vină mie  ποὺς ὑπερηφανίας,  piciorul mândriei,  καὶ 
χεὶρ ἁμαρτωλοῦ şi mâna păcătosului μὴ σαλεύσαι με. să nu mă clatine. 
12.  Ἐκεῖ  ἔπεσον Acolo au căzut  πάντες  οἱ  ἐργαζόμενοι  toţi cei ce lucrează  τὴν 
ἀνομίαν, fărădelegea, ἐξώσθησαν izgoniţi au fost καὶ οὐ μὴ δύνωνται στῆναι. şi nu vor 
putea să stea. 
 
Ψαλμὸς ΛΣΤ΄ PSALMUL 36 
Τῷ Δαυΐδ. Al lui David. 
 
1. ΜΗ παραζήλου ἐν πονηρευομένοις, Nu râvni celor ce viclenesc, μηδὲ ζήλου τοὺς 
ποιοῦντας τὴν ἀνομίαν. nici nu râvni celor ce fac fărădelege. 
2.  Ὅτι ὡσεὶ χόρτος ταχὺ ἀποξηρανθήσονται,  Căci ca iarba curând se vor usca, 
καὶ ὡσεὶ λάχανα χλόης ταχὺ ἀποπεσοῦνται. şi ca verdeaţa buruienii degrab vor cădea. 
3.  Ἔλπισον ἐπὶ  Κύριον  Nădăjduieşte spre Domnul  καὶ ποίει χρηστότητα,  şi fă 
bunătate,  καὶ  κατασκήνου  τὴν  γῆν,  şi  locuieşte  pământul,  καὶ  ποιμανθήσῃ  ἐπὶ  τῷ 
πλούτῳ αὐτῆς. şi te vei paște (păstori) întru bogăţia lui. 
4.  Desfătează‐te  în  Domnul,  Κατατρύφησον  τοῦ  Κυρίου,  καὶ  δώσει  σοι  τὰ 
αἰτήματα şi‐ţi va da ţie cererile τῆς καρδίας σου. inimii tale. 
5. Ἀποκάλυψον Descoperă πρὸς Κύριον τὴν ὁδόν σου, spre Domnul calea Ta, καὶ 
ἔλπισον ἐπ’ αὐτόν, şi nădăjduieşte întru Dânsul, καὶ αὐτὸς ποιήσει. şi El va face. 
6. Καὶ ἐξοίσει  Şi va scoate ὡς φῶς τὴν δικαιοσύνην σου,  ca lumina dreptatea ta, 
καὶ τὸ κρῖμά σου şi judecata ta ὡς μεσημβρίαν. ca lumina de amiază. 
7.  Ὑποτάγηθι τῷ Κυρίῳ  Supune‐te Domnului,  καὶ ἱκέτευσον αὐτόν·  şi‐L roagă 
pe Dânsul;  μὴ παραζήλου  nu râvni ἐν τῷ κατευοδουμένῳ  celui ce sporeşte  ἐν τῇ ὁδῷ 
αὐτοῦ, în calea sa, ἐν ἀνθρώπῳ ποιοῦντι παρανομίας. omului ce face fărădelegea. 

33
8.  Παῦσαι  ἀπὸ  ὀργῆς  Părăseşte‐te  de  iuţime  (urgie)  καὶ  ἐγκατάλιπε  θυμόν,  şi 
lasă mânia; μὴ παραζήλου nu râvni ὥστε πονηρεύεσθαι. ca să vicleneşti. 
9.  Ὅτι οἱ πονηρευόμενοι ἐξολεθρευθήσονται,  Că cei ce viclenesc de tot vor pieri; 
οἱ δὲ ὑπομένοντες τὸν Κύριον,  iar cei ce aşteaptă pe Domnul,  αὐτοὶ κληρονομήσουσι 
γῆν. aceia vor moşteni pământul. 
10.  Καὶ  ἔτι  ὀλίγον  Şi  încă  puţin,  καὶ  οὐ  μὴ  ὑπάρξῃ  ὁ  ἁμαρτωλός,  şi  nu  va  fi 
păcătosul; καὶ ζητήσεις τὸν τόπον αὐτοῦ, şi vei căuta locul lui, καὶ οὐ μὴ εὕρῃς. şi nu‐l 
vei afla. 
11.  Οἱ δὲ πραεῖς κληρονομήσουσι γῆν,  Iar cei blânzi vor moşteni pământul,  καὶ 
κατατρυφήσουσιν şi se vor desfăta ἐπὶ πλήθει εἰρήνης. întru mulţimea păcii. 
12.  Παρατηρήσεται  Pândi‐va  ὁ ἁμαρτωλὸς τὸν δίκαιον,  păcătosul pe cel drept, 
καὶ βρύξει ἐπ’ αὐτὸν şi va scrâşni asupra lui τοὺς ὀδόντας αὐτοῦ. cu dinţii săi. 
13.  Ὁ δὲ Κύριος ἐκγελάσεται αὐτόν,  Iar Domnul va râde de el,  ὅτι προβλέπει  că 
mai‐nainte vede ὅτι ἥξει ἡ ἡμέρα αὐτοῦ. că va veni ziua lui. 
14. Ῥομφαίαν ἐσπάσαντο οἱ ἁμαρτωλοί, Sabie au smuls păcătoşii, ἐνέτειναν τόξον 
αὐτῶν  întins‐au arcul lor  τοῦ καταβαλεῖν πτωχὸν  ca să surpe pe sărac καὶ πένητα,  şi 
pe sărman (lipsit),  τοῦ σφάξαι ca să junghie  τοὺς εὐθεῖς τῇ καρδίᾳ.  pe cei drepţi la 
inimă. 
15.  Ἡ  ῥομφαία  αὐτῶν  Sabia  lor  εἰσέλθοι  εἰς  τὴν  καρδίαν  αὐτῶν,  să  intre  în 
inimile lor, καὶ τὰ τόξα αὐτῶν συντριβείη. şi arcurile lor să se zdrobească. 
16.  Κρεῖσσον ὀλίγον τῷ δικαίῳ,  Mai bun este puţinul celui drept,  ὑπὲρ πλοῦτον 
ἁμαρτωλῶν πολύν. decât bogăţia cea multă a păcătoșilor. 
17.  Ὅτι  βραχίονες  ἁμαρτωλῶν  συντριβήσονται,  Că  braţele  păcătoşilor  se  vor 
zdrobi, ὑποστηρίζει δὲ τοὺς δικαίους Κύριος. iar Domnul sprijineşte pe cei drepţi. 
18.  Γινώσκει Κύριος τὰς ὁδοὺς τῶν ἀμώμων,  Cunoaşte Domnul căile celor fără 
prihană, καὶ ἡ κληρονομία αὐτῶν εἰς τὸν αἰῶνα ἔσται. şi moştenirea lor în veac va fi. 
19. Οὐ καταισχυνθήσονται ἐν καιρῷ πονηρῷ, Nu se vor ruşina în vremea cea rea, 
καὶ ἐν ἡμέραις λιμοῦ χορτασθήσονται. şi în zilele foametei se vor sătura.  
20. Ὅτι οἱ ἁμαρτωλοὶ ἀπολοῦνται, Că păcătoşii vor pieri, οἱ δὲ ἐχθροὶ τοῦ Κυρίου, 
iar  vrăjmaşii  Domnului,  ἅμα  τῷ  δοξασθῆναι  αὐτοὺς  καὶ  ὑψωθῆναι,  îndată  ce  s‐au 
slăvit şi s‐au înălţat,  ἐκλιπόντες ὡσεὶ καπνὸς ἐξέλιπον.  stingându‐se, ca fumul s‐au 
stins. 
21.  Δανείζεται ὁ ἁμαρτωλὸς καὶ οὐκ ἀποτείσει,  Împrumută păcătosul şi nu va 
plăti, ὁ δὲ δίκαιος οἰκτίρει καὶ δίδωσιν. iar dreptul se îndură şi dă. 
22.  Ὅτι οἱ εὐλογοῦντες αὐτὸν κληρονομήσουσι γῆν,  Că cei ce‐L binecuvântează 
pe El vor moşteni pământul; οἱ δὲ καταρώμενοι αὐτὸν ἐξολεθρευθήσονται. iar cei ce‐L 
blestemă vor pieri. 
23.  Παρὰ  Κυρίου  τὰ  διαβήματα  ἀνθρώπου  κατευθύνεται,  De  la  Domnul  paşii 
omului  se  îndreptează,  καὶ  τὴν  ὁδὸν  αὐτοῦ  θελήσει  σφόδρα.  şi  calea  lui  o  va  voi 
foarte. 
24.  Ὅταν  πέσῃ,  Când  va  cădea,  οὐ  καταραχθήσεται,  nu  se  va  zdruncina,  ὅτι 
Κύριος ἀντιστηρίζει χεῖρα αὐτοῦ. că Domnul întăreşte mâna lui. 
25.  Νεώτερος ἐγενόμην Tânăr am fost,  καὶ γὰρ ἐγήρασα,  şi am îmbătrânit,  καὶ 
οὐκ  εἶδον  δίκαιον  ἐγκαταλελειμμένον,  şi nu am văzut pe cel  drept părăsit,  οὐδὲ  τὸ 
σπέρμα αὐτοῦ ζητοῦν ἄρτους. nici sămânța lui cerând pâine. 
26.  Ὅλην  τὴν  ἡμέραν  ἐλεεῖ  καὶ  δανείζει  ὁ  δίκαιος,  Toată  ziua  miluieşte  şi 
împrumută dreptul,  καὶ  τὸ  σπέρμα  αὐτοῦ  εἰς  εὐλογίαν  ἔσται.  şi  seminţia lui  întru 
binecuvântare va fi. 

34
27.  Ἔκκλινον ἀπὸ  κακοῦ  Fereşte‐te de rău  καὶ  ποίησον ἀγαθὸν,  şi fă bine,  καὶ 
κατασκήνου εἰς αἰῶνα αἰῶνος. şi locuieşte în veacul veacului. 
28.  Ὅτι  Κύριος  ἀγαπᾷ  κρίσιν,  Că  Domnul  iubeşte  judecata,  καὶ  οὐκ 
ἐγκαταλείψει τοὺς ὁσίους αὐτοῦ,  şi nu va părăsi pe cei cuvioşi ai Săi,  εἰς τὸν αἰῶνα 
φυλαχθήσονται. în veac se vor păzi. 
29.  Ἄνομοι  δὲ  ἐκδιωχθήσονται,  Iar  cei  fărădelege  se  vor  prigoni,  καὶ  σπέρμα 
ἀσεβῶν ἐξολεθρευθήσεται. iar seminţia necinstitorilor de tot se va pierde. 
30.  Δίκαιοι  δὲ  κληρονομήσουσι  γῆν,  Iar  drepţii  vor  moşteni  pământul,  καὶ 
κατασκηνώσουσιν εἰς αἰῶνα αἰῶνος ἐπ’ αὐτῆς.  şi se vor sălăşlui în veacul veacului pe 
dânsul. 
31.  Στόμα δικαίου μελετήσει σοφίαν,  Gura dreptului va deprinde înţelepciune, 
καὶ ἡ γλῶσσα αὐτοῦ λαλήσει κρίσιν. şi limba lui va grăi judecată. 
32.  Ὁ νόμος τοῦ Θεοῦ αὐτοῦ ἐν καρδίᾳ αὐτοῦ,  Legea Dumnezeului lui în inima 
lui, καὶ οὐχ ὑποσκελισθήσεται τὰ διαβήματα αὐτοῦ. şi nu se vor poticni paşii lui. 
33.  Κατανοεῖ  ὁ  ἁμαρτωλὸς  τὸν  δίκαιον,  Pândeşte  păcătosul  pe  cel  drept,  καὶ 
ζητεῖ τοῦ θανατῶσαι αὐτόν. şi caută să‐l omoare pe el. 
34.  Ὁ δὲ Κύριος οὐ μὴ ἐγκαταλίπῃ αὐτὸν εἰς τὰς χεῖρας αὐτοῦ,  Iar Domnul nu‐l 
va lăsa pe el în mâinile lui, οὐδ’ οὐ μὴ καταδικάσηται αὐτόν, ὅταν κρίνηται αὐτῷ. nici 
nu‐l va osândi când se va judeca cu el. 
35.  Ὑπόμεινον τὸν Κύριον καὶ φύλαξον τὴν ὁδὸν αὐτοῦ,  Aşteaptă pe Domnul şi 
păzeşte  calea  Lui,  καὶ  ὑψώσει  σε  τοῦ  κατακληρονομῆσαι  γῆν·  şi  te  va  înălţa  ca  să 
moşteneşti  pământul;  ἐν  τῷ  ἐξολεθρεύεσθαι  ἁμαρτωλοὺς  ὄψῃ.  când  vor  pieri 
păcătoşii vei vedea. 
36.  Εἶδον  τὸν  ἀσεβῆ  ὑπερυψούμενον  Văzut‐am  pe  cel  necinstitor  prea 
înălţându‐se  καὶ ἐπαιρόμενον ὡς τὰς κέδρους τοῦ Λιβάνου.  şi ridicându‐se ca cedrii 
Libanului. 
37.  Καὶ  παρῆλθον,  Şi  am  trecut,  καὶ  ἰδοὺ  οὐκ  ἦν,  şi  iată,  nu  era;  καὶ  ἐζήτησα 
αὐτόν, şi l‐am căutat pe el, καὶ οὐχ εὑρέθη ὁ τόπος αὐτοῦ. şi nu s‐a aflat locul lui. 
38. Φύλασσε ἀκακίαν Păzeşte nerăutatea καὶ ἴδε εὐθύτητα, şi vezi dreptatea, ὅτι 
ἐστίν ἐγκατάλειμμα ἀνθρώπῳ εἰρηνικῷ. că este rămăşiţă omului făcător de pace. 
39. Οἱ δὲ παράνομοι ἐξολεθρευθήσονται ἐπὶ τὸ αὐτό, Iar cei fărădelege desăvârşit 
împreună  se  vor  pierde;  τὰ  ἐγκαταλείμματα  τῶν  ἀσεβῶν  ἐξολεθρευθήσονται. 
rămășițele necinstitorilor desăvârşit se vor pierde. 
40.  Σωτηρία  δὲ  τῶν  δικαίων  παρὰ  Κυρίου,  Iar  mântuirea  drepţilor  de  la 
Domnul,  καὶ ὑπερασπιστὴς αὐτῶν ἐστιν ἐν καιρῷ θλίψεως.  şi apărătorul lor este în 
vremea necazului. 
41. Καὶ βοηθήσει αὐτοῖς Κύριος Şi le va ajuta lor Domnul καὶ ῥύσεται αὐτοὺς, şi‐i 
va izbăvi pe dânşii,  καὶ ἐξελεῖται αὐτοὺς ἐξ ἁμαρτωλῶν  şi‐i va scoate pe ei de la cei 
păcătoşi,  καὶ  σώσει  αὐτούς,  şi‐i  va  mântui  pe  ei,  ὅτι  ἤλπισαν  ἐπ’  αὐτόν.  că  au 
nădăjduit spre Dânsul. 
 
 
Ψαλμὸς ΛΖ΄. PSALMUL 37 
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ, Psalm al lui David,  
εἰς ἀνάμνησιν περὶ τοῦ Σαββάτου. întru pomenire pentru sâmbătă. 
 
1.  ΚΥΡΙΕ, μὴ τῷ θυμῷ σου ἐλέγξῃς με,  Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri 
pe mine, μηδὲ τῇ ὀργῇ σου παιδεύσῃς με. nici cu urgia Ta să mă cerţi. 
2.  Ὅτι τὰ βέλη σου ἐνεπάγησάν μοι,  Că săgeţile Tale s‐au înfipt în mine,  καὶ 
ἐπεστήριξας ἐπ’ ἐμὲ τὴν χεῖρά σου. şi ai întărit peste mine mâna Ta. 

35
3.  Οὐκ  ἔστιν  ἴασις  ἐν  τῇ  σαρκί  μου  Nu  este  vindecare  în  trupul  meu  ἀπὸ 
προσώπου τῆς ὀργῆς σου,  de la faţa mâniei Tale,  οὐκ ἔστιν εἰρήνη τοῖς ὀστέοις μου  nu 
este pace în oasele mele  ἀπὸ προσώπου  τῶν ἁμαρτιῶν μου.  de către faţa păcatelor 
mele. 
4.  Ὅτι  αἱ  ἀνομίαι  μου  ὑπερῆραν  τὴν  κεφαλήν  μου,  Că  fărădelegile  mele  au 
covârşit  capul  meu,  ὡσεὶ  φορτίον  βαρὺ  ἐβαρύνθησαν  ἐπ’  ἐμέ.  ca  o  sarcină  grea 
apăsat‐au peste mine. 
5.  Προσώζεσαν καὶ ἐσάπησαν Împuţit‐s‐au şi au putrezit οἱ μώλωπές μου rănile 
mele ἀπὸ προσώπου τῆς ἀφροσύνης μου. de către faţa nebuniei mele. 
6.  Ἐταλαιπώρησα  Întristatu‐m‐am  καὶ  κατεκάμφθην  ἕως  τέλους,  şi  m‐am 
gârbovit  până  în  sfârşit,  ὅλην  τὴν  ἡμέραν  σκυθρωπάζων  ἐπορευόμην.  toată  ziua 
mâhnindu‐mă umblam. 
7. Ὅτι αἱ ψόαι μου ἐπλήσθησαν ἐμπαιγμῶν,Că şalele mele s‐au umplut de ocări, 
καὶ οὐκ ἔστιν ἴασις ἐν τῇ σαρκί μου. şi nu este vindecare în trupul meu. 
8.  Ἐκακώθην  καὶ  ἐταπεινώθην  ἕως  σφόδρα,  Necăjitu‐m‐am  şi  m‐am  smerit 
foarte,  ὠρυόμην  ἀπὸ  στεναγμοῦ  τῆς  καρδίας  μου.  răcnit‐am  din  suspinarea  inimii 
mele. 
9.  Κύριε,  ἐναντίον  σου  πᾶσα  ἡ  ἐπιθυμία  μου,  Doamne,  înaintea  Ta  este  toată 
dorirea mea, καὶ ὁ στεναγμός μου ἀπὸ σοῦ οὐκ ἀπεκρύβη. şi suspinul meu de la Tine 
nu s‐a ascuns. 
10. Ἡ καρδία μου ἐταράχθη, Inima mea s‐a tulburat, ἐγκατέλιπέν με ἡ ἰσχύς μου, 
părăsitu‐m‐a vârtutea mea,  καὶ τὸ φῶς τῶν ὀφθαλμῶν μου,  şi lumina ochilor mei, 
καὶ αὐτὸ οὐκ ἔστι μετ’ ἐμοῦ. şi aceasta nu este cu mine. 
11. Οἱ φίλοι μου καὶ οἱ πλησίον μου ἐξ ἐναντίας μου ἤγγισαν καὶ ἔστησαν, Prietenii 
mei şi vecinii mei în preajma mea s‐au apropiat şi au stat împotrivă, καὶ οἱ ἔγγιστά 
μου ἀπὸ μακρόθεν ἔστησαν. și cei de‐aproape ai mei departe au stat. 
12.  Καὶ  ἐξεβιάσαντο  οἱ  ζητοῦντες  τὴν  ψυχήν  μου,  Și  se  sileau  cei  ce  căutau 
sufletul meu, καὶ οἱ ζητοῦντες τὰ κακά μοι ἐλάλησαν ματαιότητας, și cei ce căutau cele 
rele  mie  grăiau  deşertăciuni,  καὶ  δολιότητας  ὅλην  τὴν  ἡμέραν  ἐμελέτησαν.  şi 
vicleşuguri toată ziua cugetau. 
13.  Ἐγὼ  δὲ  ὡσεὶ  κωφὸς  οὐκ  ἤκουον,  Iar  eu  ca  un  surd  nu  auzeam,  καὶ  ὡσεὶ 
ἄλαλος οὐκ ἀνοίγων τὸ στόμα αὐτοῦ. şi ca un mut ce nu‐şi deschide gura sa. 
14.  Καὶ  ἐγενόμην  ὡσεὶ  ἄνθρωπος  οὐκ  ἀκούων,  Şi m‐am  făcut ca un om ce nu 
aude, καὶ οὐκ ἔχων ἐν τῷ στόματι αὐτοῦ ἐλεγμούς. şi nu are în gura lui mustrări. 
15.  Ὅτι  ἐπὶ  σοί,  Κύριε,  ἤλπισα·  Că  spre  Tine,  Doamne,  am  nădăjduit;  σὺ 
εἰσακούσῃ, Κύριε ὁ Θεός μου. Tu vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu. 
16. Ὅτι εἶπον· Că am zis: Μήποτε ἐπιχαρῶσίν μοι οἱ ἐχθροί μου, Nu cândva să se 
bucure de mine vrăjmaşii mei, καὶ ἐν τῷ σαλευθῆναι πόδας μου şi când s‐au clătinat 
picioarele mele, ἐπ’ ἐμὲ ἐμεγαλορρημόνησαν. asuprea mea mari au grăit. 
17. Ὅτι ἐγὼ εἰς μάστιγας ἕτοιμος, Că eu spre bătăi gata sunt, καὶ ἡ ἀλγηδών μου 
ἐνώπιόν μου διαπαντός. şi durerea mea înaintea mea este pururea. 
18.  Ὅτι  τὴν  ἀνομίαν  μου  ἐγὼ  ἀναγγελῶ,  Că  fărădelegea  mea  eu  voi  vesti,  καὶ 
μεριμνήσω ὑπὲρ τῆς ἁμαρτίας μου. şi mă voi îngriji pentru păcatul meu. 
19.  Οἱ δὲ ἐχθροί μου ζῶσι  Iar vrăjmaşii mei trăiesc,  καὶ κεκραταίωνται ὑπὲρ ἐμέ, 
şi s‐au întărit mai mult decât mine, καὶ ἐπληθύνθησαν οἱ μισοῦντές με ἀδίκως. şi s‐au 
înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept. 
20.  Οἱ  ἀνταποδιδόντες  μοι  κακὰ  ἀντὶ  ἀγαθῶν  Cei  ce‐mi  răsplătesc  mie  rele 
pentru  bune  ἐνδιέβαλλόν  με,  mă  cleveteau,  ἐπεὶ  κατεδίωκον  ἀγαθωσύνην.  căci 
urmam bunătatea. 

36
21. Μὴ ἐγκαταλίπῃς με, Κύριε· Nu mă lăsa, Doamne; ὁ Θεός μου, μὴ ἀποστῇς ἀπ’ 
ἐμοῦ.Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine. 
22.  Πρόσχες  εἰς  τὴν  βοήθειάν  μου,  Ia  aminte  spre  ajutorul  meu,  Κύριε  τῆς 
σωτηρίας μου. Doamne al mântuirii mele. 
 
Ψαλμὸς ΛΗ΄ PSALMUL 38 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, τῷ Ιδιθουν· lui Iditum, ᾠδὴ τῷ Δαυΐδ. cântarea lui David. 
 
1. Εἶπα· Zis‐am: Φυλάξω τὰς ὁδούς μου, Păzi‐voi căile mele, τοῦ μὴ ἁμαρτάνειν ca 
să nu păcătuiesc ἐν γλώσσῃ μου. cu limba mea. 
2. Ἐθέμην Pus‐am τῷ στόματί μου φυλακὴν, gurii mele pază, ἐν τῷ συστῆναι τὸν 
ἁμαρτωλὸν când a stătut păcătosul ἐναντίον μου. împotriva mea.  
3.  Ἐκωφώθην  Amuţit‐am  καὶ  ἐταπεινώθην  şi  m‐am  smerit  καὶ  ἐσίγησα  ἐξ 
ἀγαθῶν, şi am tăcut din bunătăţi, καὶ τὸ ἄλγημά μου şi durerea mea ἀνεκαινίσθη. s‐a 
înnoit. 
4.  Ἐθερμάνθη Înfierbântatu‐s‐a  ἡ καρδία μου ἐντός μου,  inima mea înlăuntrul 
meu, καὶ ἐν τῇ μελέτῃ μου şi în cugetul meu ἐκκαυθήσεται πῦρ. se va aprinde foc. 
5.  Ἐλάλησα  Grăit‐am  ἐν  γλώσσῃ  μου·  cu  limba  mea:  Γνώρισόν  μοι,  Κύριε, 
Cunoscut fă‐mi, Doamne,  τὸ πέρας μου,  sfârşitul meu,  καὶ τὸν ἀριθμὸν τῶν ἡμερῶν 
μου, și numărul zilelor mele τίς ἐστιν, care este? ἵνα γνῶ τί ὑστερῶ ἐγώ. Ca să ştiu de 
ce sunt lipsit eu. 
6.  Ἰδοὺ παλαιστὰς ἔθου τὰς ἡμέρας μου,  Iată, cu palme măsurate ai pus zilele 
mele,  καὶ ἡ ὑπόστασίς μου  şi statul meu  ὡσεὶ οὐθὲν ἐνώπιόν σου·  ca nimic înaintea 
Ta; πλὴν τὰ σύμπαντα ματαιότης, însă toate sunt deşertăciune, πᾶς ἄνθρωπος ζῶν. tot 
omul ce viază. 
7. Μέντοιγε Cu adevărat ἐν εἰκόνι în chip διαπορεύεται petrece ἄνθρωπος, omul, 
πλὴν μάτην însă în zadar ταράσσονται· se tulbură; θησαυρίζει strânge comori, καὶ οὐ 
γινώσκει şi nu ştie τίνι συνάξει αὐτά. cui le adună pe ele. 
8.  Καὶ νῦν τίς ἡ ὑπομονή μου;  Şi acum, cine este răbdarea mea?  οὐχὶ ὁ Κύριος; 
Au nu este Domnul?  καὶ ἡ ὑπόστασίς μου  Şi statul meu  παρὰ σοῦ ἐστιν.  de la Tine 
este. 
9.  Ἀπὸ πασῶν τῶν ἀνομιῶν μου ῥῦσαί με,  De toate fărădelegile mele izbăveşte‐
mă, ὄνειδος ocară ἄφρονι celui fără de minte ἔδωκάς με. m‐ai dat. 
10. Ἐκωφώθην Amuţit‐am, καὶ οὐκ ἤνοιξα τὸ στόμα μου, şi nu am deschis gura 
mea, ὅτι σὺ ἐποίησας.că Tu ai făcut. 
11.  Ἀπόστησον ἀπ’ ἐμοῦ Depărtează de la mine  τὰς μάστιγάς σου·  bătăile Tale; 
ἀπὸ γὰρ τῆς ἰσχύος τῆς χειρός σου  că de la tăria mâinii Tale  ἐγὼ ἐξέλιπον.  eu m‐am 
lipsit.  
12.  Ἐν  ἐλεγμοῖς  Întru  mustrări  ὑπὲρ  ἀνομίας  pentru  fărădelege  ἐπαίδευσας 
ἄνθρωπον,  ai pedepsit pe om,  καὶ ἐξέτηξας  și ai subţiat  ὡς ἀράχνην  ca un păianjen 
τὴν ψυχὴν αὐτοῦ· sufletul lui; πλὴν μάτην ταράσσεται πᾶς ἄνθρωπος. însă în deşert se 
tulbură tot omul. 
13.  Εἰσάκουσον τῆς προσευχῆς μου, Κύριε,  Auzi rugăciunea mea, Doamne,  καὶ 
τῆς δεήσεώς μου, şi cererea mea, ἐνώτισαι τῶν δακρύων μου. ascultă lacrimile mele.  
14.  Μὴ παρασιωπήσῃς,  Să nu le treci cu tăcerea,  ὅτι πάροικος ἐγώ εἰμι παρὰ σοὶ 
că nemernic sunt eu la Tine καὶ παρεπίδημος, şi străin, καθὼς πάντες οἱ πατέρες μου. 
ca toţi părinţii mei. 
15. Ἄνες μοι,  Slăbește‐mă, ἵνα ἀναψύξω ca să mă odihnesc  πρὸ τοῦ με ἀπελθεῖν, 
mai‐nainte de a mă duce, καὶ οὐκέτι οὐ μὴ ὑπάρξω. şi mai mult încă nu voi fi. 

37
Ψαλμὸς ΛΘ΄ PSALMUL 39 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârşit; ψαλμός τῷ Δαυΐδ. psalm al lui David. 
 
1.  Ὑπομένων  Aşteptând,  ὑπέμεινα  am  aşteptat  τὸν  Κύριον,  pe  Domnul,  καὶ 
προσέσχεν  μοι,  şi  a  căutat  spre  mine,  καὶ  εἰσήκουσε  τῆς  δεήσεώς  μου.  și  a  auzit 
rugăciunea mea.  
2. Καὶ ἀνήγαγέν με Și m‐a scos ἐκ λάκκου din groapa ταλαιπωρίας ticăloşiei καὶ 
ἀπὸ πηλοῦ ἰλύος. şi din tina noroiului. 
3.  Καὶ  ἔστησεν  Şi  a  pus    (statornicit)  ἐπὶ  πέτραν  pe  piatră  τοὺς  πόδας  μου, 
picioarele mele, καὶ κατηύθυνε şi a îndreptat τὰ διαβήματά μου.paşii mei. 
4.  Καὶ ἐνέβαλεν  Şi a pus  εἰς τὸ στόμα μου  în gura mea  ᾆσμα καινόν,  cântare 
nouă, ὕμνον τῷ Θεῷ ἡμῶν. cântare a Dumnezeului nostru. 
5.  Ὄψονται  πολλοὶ  Vedea‐vor  mulţi  καὶ  φοβηθήσονται,  şi  se  vor  teme,  καὶ 
ἐλπιοῦσιν ἐπὶ Κύριον. şi vor nădăjdui spre Domnul. 
6. Μακάριος ἀνήρ, Fericit bărbatul οὗ ἐστι τὸ ὄνομα Κυρίου ἐλπὶς αὐτοῦ, a cărui 
nădejde este numele Domnului,  καὶ οὐκ ἐνέβλεψεν  şi n‐a privit  εἰς ματαιότητας  la 
deşertăciuni καὶ μανίας ψευδεῖς. şi nebunii mincinoase. 
7.  Πολλὰ  ἐποίησας  σύ,  Κύριε  ὁ  Θεός  μου,  Multe  ai  făcut,  Tu,  Doamne 
Dumnezeul  meu,  τὰ  θαυμάσιά  σου,  minunile  Tale,  καὶ  τοῖς  διαλογισμοῖς  σου  și  la 
gândurile Tale οὐκ ἔστι τίς ὁμοιωθήσεταί σοι. nu este cine să se asemene Ţie. 
8.  Ἀπήγγειλα Vestit‐am  καὶ ἐλάλησα,  şi am grăit;  ἐπληθύνθησαν ὑπὲρ ἀριθμόν. 
înmulţitu‐s‐au peste număr. 
9.  Θυσίαν καὶ προσφορὰν  Jertfă şi prinos  οὐκ ἠθέλησας,  n‐ai voit,  σῶμα δὲ  dar 
trup κατηρτίσω μοι· Mi‐ai întocmit;  ὁλοκαυτώματα καὶ περὶ ἁμαρτίας arderi de tot şi 
jertfă pentru păcat οὐκ ἐζήτησας.n‐ai căutat.  
10.  Τότε εἶπον·  Atunci am zis:  Ἰδοὺ ἥκω,  Iată, vin,  ἐν κεφαλίδι βιβλίου  în capul 
cărţii γέγραπται περὶ ἐμοῦ. scris este pentru Mine.  
11.  Τοῦ ποιῆσαι  Ca să fac  τὸ θέλημά σου, ὁ Θεός μου,  voia Ta, Dumnezeul Meu, 
ἠβουλήθην,am voit, καὶ τὸν νόμον σου  şi legea Ta ἐν μέσῳ τῆς κοιλίας μου. în mijlocul 
pântecului Meu. 
12.  Εὐηγγελισάμην  Bine  am  vestit  δικαιοσύνην  dreptatea  întru  ἐν  ἐκκλησίᾳ 
μεγάλῃ  adunare  (în  Biserica)  mare;  ἰδοὺ  τὰ  χείλη  μου  οὐ  μὴ  κωλύσω,  iată,  buzele 
mele nu le voi opri, Κύριε, σὺ ἔγνως. Doamne, Tu ai cunoscut. 
13.  Τὴν δικαιοσύνην σου  Dreptatea Ta  οὐκ ἔκρυψα  nu am ascuns  ἐν τῇ καρδίᾳ 
μου,  în  inima  mea,  τὴν  ἀλήθειάν  σου  adevărul  Tău  καὶ  τὸ  σωτήριόν  σου  εἶπα.  şi 
mântuirea Ta am spus. 
14.  Οὐκ  ἔκρυψα  τὸ  ἔλεός  σου  N‐am  ascuns  mila  Ta  καὶ  τὴν  ἀλήθειάν  σου  şi 
adevărul Tău ἀπὸ συναγωγῆς πολλῆς. de către adunare multă. 
15.  Σὺ δέ, Κύριε,  Iar Tu, Doamne,  μὴ μακρύνης  să nu depărtezi  τοὺς οἰκτιρμούς 
σου  îndurările Tale  ἀπ’ ἐμοῦ·  de la Mine;  τὸ ἔλεός σου καὶ ἡ ἀλήθειά σου  mila Ta şi 
adevărul Tău διαπαντὸς pururea ἀντιλάβοιντό μου. să Mă sprijinească. 
16.  Ὅτι  περιέσχον  με  κακά,  Că  M‐au  împresurat  rele,  ὧν  οὐκ  ἔστιν  ἀριθμός, 
cărora nu este număr; κατέλαβόν με αἱ ἀνομίαι μου, ajunsu‐m‐au fărădelegile mele, 
καὶ οὐκ ἠδυνήθην τοῦ βλέπειν. şi nu am putut să văd. 
17.  Ἐπληθύνθησαν  Înmulţitu‐s‐au  ὑπὲρ τὰς τρίχας τῆς κεφαλῆς μου,  mai mult 
decât perii capului meu, καὶ ἡ καρδία μου şi inima mea ἐγκατέλιπέ με. m‐a părăsit. 
18.  Εὐδόκησον, Κύριε,  Binevoieşte, Doamne,  τοῦ ῥύσασθαί με· Κύριε,  ca să mă 
izbăveşti; Doamne, εἰς τὸ βοηθῆσαί μοι πρόσχες. ca să‐mi ajuţi mie i‐a aminte. 

38
19.  Καταισχυνθείησαν  Să  se  ruşineze  καὶ  ἐντραπείησαν  ἅμα  şi  să  se  înfrunte 
împreună  οἱ ζητοῦντες τὴν ψυχήν μου  cei ce caută sufletul meu  τοῦ ἐξᾶραι αὐτήν.  ca 
să‐l scoată pe dânsul. 
20.  Ἀποστραφείησαν  εἰς  τὰ  ὀπίσω  Să  se  întoarcă  înapoi  καὶ  ἐντραπείησαν  οἱ 
θέλοντές μοι κακά. şi să se ruşineze cei ce‐mi voiesc mie rele. 
21. Κομισάσθωσαν παραχρῆμα αἰσχύνην αὐτῶν Să‐şi poarte îndată ruşinea lor οἱ 
λέγοντές μοι· cei ce‐mi zic mie: Εὖγε, εὖγε. Bine, bine. 
22.  Ἀγαλλιάσαιντο  Să  se  bucure  καὶ  εὐφρανθείησαν  ἐπὶ  σοὶ  πάντες  şi  să  se 
veselească  de  Tine  toţi  οἱ  ζητοῦντές  σε,  Κύριε,  cei  ce  Te  caută,  Doamne,  καὶ 
εἰπάτωσαν  διαπαντός  şi  să  zică  pururea:  Μεγαλυνθήτω  ὁ  Κύριος,  Mărească‐se 
Domnul, οἱ ἀγαπῶντες τὸ σωτήριόν σου. cei ce iubesc mântuirea Ta. 
23.  Ἐγὼ δὲ πτωχός εἰμι  Iar eu sărac sunt  καὶ πένης·  şi sărman (lipsit);  Κύριος 
φροντιεῖ μου. Domnul Se va îngriji de Mine. 
24.  Βοηθός μου  Ajutorul meu  καὶ ὑπερασπιστής μου  şi păzitorul (apărătorul) 
meu εἶ σὺ, ὁ Θεός μου· eşti Tu, Dumnezeul meu, μὴ χρονίσῃς. nu zăbovi. 
 
Ψαλμὸς Μ΄ PSALMUL 40 
Εἰς τὸ τέλος· ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. Întru sfârşit; psalm al lui David. 
 
1.  Μακάριος ὁ συνίων ἐπὶ πτωχὸν καὶ πένητα·  Fericit este cel ce pricepe pe sărac 
şi sărman (lipsit); ἐν ἡμέρᾳ πονηρᾷ ῥύσεται αὐτὸν ὁ Κύριος. în ziua cea rea îl va izbăvi 
pe el Domnul. 
2.  Κύριος διαφυλάξαι αὐτὸν  Domnul să‐l păzească pe el,  καὶ ζήσαι αὐτὸν  şi să‐l 
vieze pe el,  καὶ μακαρίσαι αὐτὸν ἐν τῇ γῇ,  şi să‐l fericească pe el pe (în) pământ,  καὶ 
μὴ  παραδῴη  αὐτὸν  şi  să  nu‐l  dea    pe  el  εἰς  χεῖρας  ἐχθροῦ  αὐτοῦ.  în  mâinile 
vrăjmaşilor lui.  
3. Κύριος βοηθήσαι αὐτῷ Domnul va ajuta lui ἐπὶ κλίνης ὀδύνης αὐτοῦ· pe patul 
durerii lui; ὅλην τὴν κοίτην αὐτοῦ tot aşternutul lui ἔστρεψας ἐν τῇ ἀρρωστίᾳ αὐτοῦ. l‐
ai întors întru boala lui. 
4.  Ἐγὼ εἶπα· Κύριε, ἐλέησόν με,  Eu am zis: Doamne, miluieşte‐mă,  ἴασαι τὴν 
ψυχήν μου, ὅτι ἥμαρτόν σοι. vindecă sufletul Meu, că am greşit Ţie. 
5.  Οἱ  ἐχθροί  μου  εἶπαν  κακά  μοι·  Vrăjmaşii  meu  au  zis  rele  mie:  Πότε 
ἀποθανεῖται, Când va muri καὶ ἀπολεῖται şi va pieri τὸ ὄνομα αὐτοῦ; numele Lui? 
6. Καὶ εἰ εἰσεπορεύετο τοῦ ἰδεῖν, Şi intra să vadă, μάτην ἐλάλει ἡ καρδία αὐτοῦ, în 
deşert grăia inima lui, συνήγαγεν ἀνομίαν ἑαυτῷ. adunat‐a fărădelege luişi.  
7. Ἐξεπορεύετο ἔξω Ieşea afară καὶ ἐλάλει ἐπὶ τὸ αὐτὸ. şi grăia împreună. 
8. Κατ’ ἐμοῦ Asupra Mea ἐψιθύριζον şopteau πάντες οἱ ἐχθροί μου,toţi vrăjmaşii 
Mei, κατ’ ἐμοῦ asupra Mea ἐλογίζοντο gândeau κακά μοι. rele Mie. 
9.  Λόγον  παράνομον  Cuvânt  călcător  de  lege  κατέθεντο  au  pus  κατ’  ἐμοῦ· 
asupra  Mea:  Μὴ  ὁ  κοιμώμενος  Au  doară  Cel  ce  doarme  οὐχὶ  προσθήσει  τοῦ 
ἀναστῆναι; nu va adăuga a se scula? 
10.  Καὶ γὰρ ὁ ἄνθρωπος τῆς εἰρήνης μου,  Și că omul păcii Mele,  ἐφ’ ὃν ἤλπισα, 
spre  care  am  nădăjduit,  ὁ  ἐσθίων  ἄρτους  μου,  cel  ce  mănâncă  pâinile  Mele,  a 
ἐμεγάλυνεν ἐπ’ ἐμὲ mărit asupra Mea πτερνισμόν. vicleşug. 
11. Σὺ δέ, Κύριε, ἐλέησόν με καὶ ἀνάστησόν με, Iar Tu, Doamne, miluieşte‐Mă, şi 
Mă scoală, καὶ ἀνταποδώσω αὐτοῖς. şi voi răsplăti lor. 
12.  Ἐν τούτῳ ἔγνων  Întru aceasta am cunoscut  ὅτι τεθέληκάς με,  că M‐ai voit, 
ὅτι οὐ μὴ ἐπιχαρῇ ὁ ἐχθρός μου ἐπ’ ἐμέ. că nu se va bucura vrăjmaşul meu de Mine. 

39
13. Ἐμοῦ δὲ διὰ τὴν ἀκακίαν ἀντελάβου, Şi  (Iar) pe Mine pentru nerăutate M‐ai 
sprijinit  καὶ ἐβεβαίωσάς με ἐνώπιόν σου  şi M‐ai întărit înaintea Ta  εἰς τὸν αἰῶνα.  în 
veac. 
14.  Εὐλογητὸς  Κύριος  ὁ  Θεὸς  τοῦ  Ἰσραήλ,  Bine  este  cuvântat  Domnul 
Dumnezeul lui Israel,  ἀπὸ  τοῦ αἰῶνος καὶ εἰς τὸν αἰῶνα.  din veac şi până în veac. 
Γένοιτο, γένοιτο. Fie, fie.  
 
Ψαλμὸς ΜΑ΄ PSALMUL 41 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârşit; εἰς σύνεσιν τοῖς υἱοῖς Κορέ. spre înţelegere fiilor lui Core. 
 
1.  Ὃν  τρόπον  În  ce  chip  ἐπιποθεῖ  doreşte  ἡ  ἔλαφος  cerbul  ἐπὶ  τὰς  πηγὰς  τῶν 
ὑδάτων,  izvoarele apelor,  οὕτως ἐπιποθεῖ ἡ ψυχή μου  aşa doreşte sufletul meu  πρὸς 
σέ, ὁ Θεός.spre Tine, Dumnezeule. 
2.  Ἐδίψησεν ἡ ψυχή μου  Însetat‐a sufletul meu  πρὸς τὸν Θεὸν τὸν ἰσχυρόν,  spre 
Dumnezeul Cel tare, τὸν ζῶντα· Cel viu; πότε ἥξω când voi veni καὶ ὀφθήσομαι şi mă 
voi arăta τῷ προσώπῳ τοῦ Θεοῦ; feţei lui Dumnezeu? 
3.  Ἐγενήθη μοι τὰ δάκρυά μου ἄρτος ἡμέρας καὶ νυκτὸς,  Făcutu‐s‐au lacrimile 
mele  pâine  ziua  şi  noaptea,  ἐν  τῷ  λέγεσθαί  μοι  καθ’  ἑκάστην  ἡμέραν·  când  mi  se 
zicea mie în toate zilele: Ποῦ ἐστιν ὁ Θεός σου; Unde este Dumnezeul tău? 
4.  Ταῦτα ἐμνήσθην  Acestea mi‐am adus aminte  καὶ ἐξέχεα ἐπ’ ἐμὲ τὴν ψυχήν 
μου,  şi  am  revărsat  spre  mine  sufletul  meu,  ὅτι  διελεύσομαι  că  voi  trece  ἐν  τόπῳ 
σκηνῆς θαυμαστῆς,  în locul cortului celui minunat,  ἕως τοῦ οἴκου τοῦ Θεοῦ,  până la 
casa lui Dumnezeu, ἐν φωνῇ ἀγαλλιάσεως în glasul bucuriei καὶ ἐξομολογήσεως şi al 
mărturisirii ἤχου ἑορτάζοντος.glasului ce prăznuieşte. 
5. Ἱνατί περίλυπος εἶ, ἡ ψυχή μου; Pentru ce eşti mâhnit, sufletul meu? καὶ ἱνατί 
συνταράσσεις με;  Şi pentru ce mă tulburi?  ἔλπισον ἐπὶ τὸν Θεόν,  Nădăjduieşte spre 
Dumnezeu,  ὅτι  ἐξομολογήσομαι  αὐτῷ·  că  mă  voi  mărturisi  Lui;  σωτήριον  τοῦ 
προσώπου μου καὶ ὁ Θεός μου. mântuirea feţei mele şi Dumnezeul meu. 
6.  Πρὸς  ἐμαυτὸν  ἡ  ψυχή  μου  ἐταράχθη·  Spre  mine  însumi  sufletul  meu  s‐a 
tulburat;  διὰ τοῦτο μνησθήσομαί σου  pentru aceasta îmi voi aduce aminte de Tine 
ἐκ γῆς Ιορδάνου  din pământul Iordanului  καὶ Ερμωνιιμ,  şi al Ermonului,  ἀπὸ ὄρους 
μικροῦ.din muntele cel mic. 
7.  Ἄβυσσος  ἄβυσσον  ἐπικαλεῖται  Adânc  pe  adânc  cheamă  εἰς  φωνὴν  τῶν 
καταρρακτῶν  σου·  în  glasul  căderilor  apelor  Tale;  πάντες  οἱ  μετεωρισμοί  σου  toate 
înălțările  Tale  καὶ  τὰ  κύματά  σου  şi  valurile  Tale  ἐπ’  ἐμὲ  διῆλθον.  peste  mine  au 
trecut. 
8.  Ἡμέρας ἐντελεῖται Κύριος τὸ ἔλεος αὐτοῦ,  Ziua va porunci Domnul mila Sa, 
καὶ νυκτὸς ᾠδὴ αὐτῷ παρ’ ἐμοί,  şi noaptea cântare Lui de la mine,  προσευχὴ τῷ Θεῷ 
τῆς ζωῆς μου. rugăciunea Dumnezeului vieţii mele. 
9. Ἐρῶ τῷ Θεῷ· Zice‐voi lui Dumnezeu: Ἀντιλήμπτωρ μου εἶ· Sprijinitorul meu 
eşti;  διὰτί μου ἐπελάθου;  pentru ce m‐ai uitat?  καὶ ἵνα τί σκυθρωπάζων πορεύομαι Şi 
pentru ce, mâhnindu‐mă, umblu ἐν τῷ ἐκθλίβειν τὸν ἐχθρόν μου; când mă necăjeşte 
vrăjmaşul meu? 
10. Ἐν τῷ καταθλᾶσθαι τὰ ὀστᾶ μου Când se sfărâmau oasele mele ὠνείδιζόν με 
οἱ ἐχθροί μου, mă ocărau vrăjmaşii mei, ἐν τῷ λέγειν αὐτούς μοι καθ’ ἑκάστην ἡμέραν· 
când ziceau ei mie în toate zilele: Ποῦ ἐστιν ὁ Θεός σου; Unde este Dumnezeul tău? 
11. Ἱνατί περίλυπος εἶ, ἡ ψυχή μου; Pentru ce eşti mâhnit, sufletul meu? καὶ ἱνατί 
συνταράσσεις με;  Şi pentru ce mă tulburi?  ἔλπισον ἐπὶ τὸν Θεόν,  Nădăjduieşte spre 

40
Dumnezeu,  ὅτι  ἐξομολογήσομαι  αὐτῷ·  că  mă  voi  mărturisi  Lui;  ἡ  σωτηρία  τοῦ 
προσώπου μου καὶ ὁ Θεός μου. mântuirea feţei mele şi Dumnezeul meu. 
 
Ψαλμὸς ΜΒ΄ PSALMUL 42 
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ· ἀνεπίγραφος  παρ' 'Εβραίοις. Psalm al lui David; nescris deasupra la Evrei. 
 
1.  Κρῖνόν  μοι,  ὁ  Θεός,Judecă  mie,  Dumnezeule,  καὶ  δίκασον  τὴν  δίκην  μου  şi 
judecă  dreptatea  mea  ἐξ  ἔθνους  οὐχ  ὁσίου,  din  neamul  necuvios;  ἀπὸ  ἀνθρώπου 
ἀδίκου de omul nedrept καὶ δολίου ῥῦσαί με. şi viclean, izbăveşte‐mă. 
2.  Ὅτι σὺ εἶ, ὁ Θεός,  Că Tu eşti, Dumnezeule,  κραταίωμά μου·  întărirea mea; 
ἱνατί  ἀπώσω  με;  pentru  ce  m‐ai  lepădat?  καὶ  ἱνατί  Şi  pentru  ce,  σκυθρωπάζων 
mâhnindu‐mă,  πορεύομαι  umblu  ἐν  τῷ  ἐκθλίβειν  când  mă  necăjeşte  τὸν  ἐχθρόν 
μου;vrăjmaşul meu? 
3.    Ἐξαπόστειλον  Trimite  τὸ  φῶς  σου  lumina  Ta  καὶ  τὴν  ἀλήθειάν  σου·  şi 
adevărul Tău; αὐτά με ὡδήγησαν  acestea m‐au povăţuit καὶ ἤγαγόν με şi m‐au adus 
εἰς  ὄρος  ἅγιόν  σου  la  muntele  cel  sfânt  al  Tău  καὶ  εἰς  τὰ  σκηνώματά  σου.  şi  la 
locașurile Tale. 
4. Καὶ εἰσελεύσομαι Şi voi intra πρὸς τὸ θυσιαστήριον τοῦ Θεοῦ, la jertfelnicul lui 
Dumnezeu,  πρὸς  τὸν  Θεὸν  τὸν  εὐφραίνοντα  τὴν  νεότητά  μου·  la  Dumnezeul  cel  ce 
veseleşte tinereţile mele; ἐξομολογήσομαί σοι ἐν κιθάρᾳ, ὁ Θεὸς ὁ Θεός μου. mărturisi‐
mă‐voi Ţie în alăută, Dumnezeule, Dumnezeul meu. 
5. Ἱνατί περίλυπος εἶ, Pentru ce eşti mâhnit ἡ ψυχή μου; sufletul meu? καὶ ἱνατί 
συνταράσσεις με;  Și pentru ce mă tulburi?  ἔλπισον ἐπὶ τὸν Θεόν,  Nădăjduieşte spre 
Dumnezeu,  ὅτι  ἐξομολογήσομαι  αὐτῷ·  că  mă  voi  mărturisi  Lui;  σωτήριον  τοῦ 
προσώπου μου καὶ ὁ Θεός μου. mântuirea feţei mele și Dumnezeul meu. 
 
Ψαλμὸς ΜΓ΄ PSALMUL 43 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârşit; εἰς σύνεσιν τοῖς υἱοῖς Κορέ. spre înţelegere fiilor lui Core. 
 
1.  Ὁ Θεός,  Dumnezeule,  ἐν τοῖς ὠσὶν ἡμῶν cu urechile noastre  ἠκούσαμεν,  am 
auzit,  καὶ οἱ πατέρες ἡμῶν  şi părinţii noştri  ἀνήγγειλαν ἡμῖν  ne‐au spus nouă  ἔργον, 
lucrul,    ὃ  εἰργάσω  care  l‐ai  lucrat  ἐν  ταῖς  ἡμέραις  αὐτῶν,  în  zilele  lor,  ἐν  ἡμέραις 
ἀρχαίαις. în zilele cele de demult. 
2. Ἡ χείρ σου ἔθνη ἐξωλέθρευσε, Mâna Ta neamuri a pierdut, καὶ κατεφύτευσας 
αὐτούς,  şi  i‐ai  sădit  pe  dânşii;  ἐκάκωσας  λαοὺς  chinuit‐ai  popoare  καὶ  ἐξέβαλες 
αὐτούς. şi le‐ai gonit pe ele. 
3.  Οὐ  γὰρ  ἐν  τῇ  ῥομφαίᾳ  αὐτῶν  ἐκληρονόμησαν  γῆν,  Că  nu  cu  sabia  lor  au 
moştenit  pământul,  καὶ  ὁ  βραχίων  αὐτῶν  οὐκ  ἔσωσεν  αὐτούς,  şi  braţul  lor  nu  i‐a 
mântuit pe ei, 
4.  ἀλλ’  ἡ  δεξιά  σου  ci  dreapta  Ta  καὶ  ὁ  βραχίων  σου,  şi  braţul  Tău,  καὶ  ὁ 
φωτισμὸς τοῦ προσώπου σου, şi strălucirea feţei Tale, ὅτι εὐδόκησας ἐν αὐτοῖς. că bine 
ai voit întru dânşii. 
5.  Σὺ εἶ αὐτὸς ὁ βασιλεύς μου  Tu eşti Însuţi Împăratul meu  καὶ ὁ Θεός μου,  şi 
Dumnezeul meu,  ὁ ἐντελλόμενος τὰς σωτηρίας Ἰακὼβ.  Cel ce porunceşti mântuirile 
lui Iacov. 
6.  Ἐν  σοὶ  τοὺς  ἐχθροὺς  ἡμῶν  κερατιοῦμεν,  Întru  Tine  pe  vrăjmaşii  noştri  cu 
cornul vom împunge, καὶ ἐν τῷ ὀνόματί σου şi întru numele Tău ἐξουθενώσομεν τοὺς 
ἐπανιστανομένους ἡμῖν. de nimic vom face pe cei ce se scoală asupra noastră. 

41
7.  Οὐ γὰρ ἐπὶ τῷ τόξῳ μου ἐλπιῶ,  Pentru că nu spre arcul meu voi nădăjdui, 
καὶ ἡ ῥομφαία μου οὐ σώσει με. şi sabia mea nu mă va mântui. 
8.  Ἔσωσας γὰρ ἡμᾶς  Că ne‐ai mântuit pe noi  ἐκ τῶν θλιβόντων ἡμᾶς  de cei ce 
ne necăjesc pe noi,  καὶ τοὺς  μισοῦντας ἡμᾶς κατῄσχυνας.  şi pe cei ce ne urăsc i‐ai 
ruşinat. 
9.  Ἐν  τῷ  Θεῷ  ἐπαινεσθησόμεθα  ὅλην  τὴν  ἡμέραν,  Întru  Dumnezeu  ne  vom 
lăuda  toată  ziua,  καὶ  ἐν  τῷ  ὀνόματί  σου  ἐξομολογησόμεθα  εἰς  τὸν  αἰῶνα.  şi  întru 
numele Tău ne vom mărturisi în veac. 
10. Νυνὶ δὲ ἀπώσω Iar acum ne‐ai lepădat καὶ κατῄσχυνας ἡμᾶς, şi ne‐ai ruşinat 
pe noi,  καὶ οὐκ ἐξελεύσῃ, ὁ Θεός, ἐν ταῖς δυνάμεσιν ἡμῶν.  şi nu vei ieşi, Dumnezeule, 
întru puterile noastre. 
11.  Ἀπέστρεψας ἡμᾶς εἰς τὰ ὀπίσω παρὰ τοὺς ἐχθροὺς ἡμῶν, Întorsu‐ne‐ai pe noi 
înapoi înaintea vrăjmaşilor noştri,  καὶ οἱ μισοῦντες ἡμᾶς διήρπαζον ἑαυτοῖς.  şi cei ce 
ne urau pe noi ne‐au jefuit loruși. 
12.  Ἔδωκας ἡμᾶς ὡς πρόβατα βρώσεως,  Datu‐ne‐ai pe noi ca oile de mâncare, 
καὶ ἐν τοῖς ἔθνεσιν διέσπειρας ἡμᾶς. şi în neamuri ne‐ai risipit. 
13. Ἀπέδου τὸν λαόν σου ἄνευ τιμῆς, Vândut‐ai pe poporul Tău fără preţ καὶ οὐκ 
ἦν πλῆθος ἐν τοῖς ἀλλάγμασιν ἡμῶν. şi nu era mulţime întru strigările noastre. 
14.  Ἔθου  ἡμᾶς  Pusu‐ne‐ai  pe  noi  ὄνειδος  ocară  τοῖς  γείτοσιν  ἡμῶν,  vecinilor 
noştri,  μυκτηρισμὸν batjocură  καὶ χλευασμὸν  şi luare în râs  τοῖς κύκλῳ ἡμῶν.  celor 
dimprejurul nostru. 
15.  Ἔθου ἡμᾶς εἰς παραβολὴν ἐν τοῖς ἔθνεσι,  Pusu‐ne‐ai pe noi spre pildă întru 
neamuri, κίνησιν κεφαλῆς ἐν τοῖς λαοῖς. clătinare de cap întru popoare. 
16. Ὅλην τὴν ἡμέραν Toată ziua ἡ ἐντροπή μου înfruntarea mea κατεναντίον μού 
ἐστι,  înaintea  mea  este,  καὶ  ἡ  αἰσχύνη  τοῦ  προσώπου  μου  ἐκάλυψέν  με,  şi  ruşinea 
obrazului meu m‐a acoperit, 
17.  ἀπὸ φωνῆς ὀνειδίζοντος  de către glasul celui ce ocărăşte  καὶ καταλαλοῦντος, 
şi  cleveteşte,  ἀπὸ  προσώπου  ἐχθροῦ  de  către  faţa  vrăjmaşului  καὶ  ἐκδιώκοντος.  şi 
prigonitorului. 
18.  Ταῦτα  πάντα  ἦλθεν  ἐφ’  ἡμᾶς,  Acestea  toate  au  venit  peste  noi,  καὶ  οὐκ 
ἐπελαθόμεθά σου, şi nu Te‐am uitat pe Tine καὶ οὐκ ἠδικήσαμεν ἐν διαθήκῃ σου. şi nu 
am făcut nedreptate întru aşezământul de lege al Tău. 
19. Καὶ οὐκ ἀπέστη εἰς τὰ ὀπίσω ἡ καρδία ἡμῶν,  
Şi nu s‐au depărtat înapoi inimile noastre, καὶ ἐξέκλινας τὰς τρίβους ἡμῶν ἀπὸ 
τῆς ὁδοῦ σου. şi ai abătut cărările noastre de la calea Ta. 
20.  Ὅτι ἐταπείνωσας ἡμᾶς  Că ne‐ai smerit pe noi  ἐν τόπῳ κακώσεως,  în locul 
dosădirii, καὶ ἐπεκάλυψεν ἡμᾶς σκιὰ θανάτου. şi ne‐a acoperit pe noi umbra morţii. 
21.  Εἰ  ἐπελαθόμεθα  τοῦ  ὀνόματος  τοῦ  Θεοῦ  ἡμῶν,  De  am  uitat  numele 
Dumnezeului nostru, καὶ εἰ διεπετάσαμεν χεῖρας ἡμῶν πρὸς Θεὸν ἀλλότριον, şi de am 
întins mâinile noastre către dumnezeu străin, 
22.  οὐχὶ ὁ Θεὸς ἐκζητήσει ταῦτα;  au nu Dumnezeu va cerceta acestea?  αὐτὸς 
γὰρ γινώσκει τὰ κρύφια τῆς καρδίας. Că El cunoaşte ascunzişurile inimii. 
23.  Ὅτι ἕνεκα σου θανατούμεθα ὅλην τὴν ἡμέραν,  Că pentru Tine ne omorâm 
toată ziua, ἐλογίσθημεν ὡς πρόβατα σφαγῆς. socotitu‐ne‐am ca nişte oi de junghiere. 
24. Ἐξεγέρθητι· ἱνατί ὑπνοῖς, Κύριε;  
Deşteaptă‐te,  pentru  ce  dormi,  Doamne?  ἀνάστηθι  καὶ  μὴ  ἀπώσῃ  εἰς  τέλος. 
Scoală‐Te şi să nu ne lepezi până în sfârşit. 
25.  Ἱνατί τὸ πρόσωπόν σου ἀποστρέφεις;  Pentru ce întorci faţa Ta?  ἐπιλανθάνῃ 
τῆς πτωχείας ἡμῶν Uiţi sărăcia noastră καὶ τῆς θλίψεως ἡμῶν; şi necazul nostru? 

42
26.  Ὅτι  ἐταπεινώθη  εἰς  χοῦν  ἡ  ψυχὴ  ἡμῶν,  Că  s‐a  smerit  în  ţărână  sufletul 
nostru; ἐκολλήθη εἰς γῆν ἡ γαστὴρ ἡμῶν. lipitu‐s‐a de pământ pântecele nostru. 
27. Ἀνάστα, Κύριε, βοήθησον ἡμῖν, Scoală‐te, Doamne, ajută nouă καὶ λύτρωσαι 
ἡμᾶς ἕνεκεν τοῦ ὀνόματός σου. şi ne izbăveşte pe noi, pentru numele Tău. 
 
Ψαλμὸς ΜΔ΄ PSALMUL 44 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit,  ὑπὲρ τῶν ἀλλοιωθησομένων· pentru cei ce se vor schimba; τοῖς υἱοῖς Κορέ εἰς 
σύνεσιν· fiilor lui Core spre înţelegere;  ᾠδὴ ὑπὲρ τοῦ ἀγαπητοῦ. cântare pentru cel iubit. 
 
1.  Ἐξηρεύξατο ἡ καρδία μου λόγον ἀγαθόν,  Scos‐a inima mea cuvânt bun,  λέγω 
ἐγὼ τὰ ἔργα μου τῷ βασιλεῖ,  grăiesc eu lucrurile mele Împăratului,  ἡ  γλῶσσά μου 
κάλαμος  γραμματέως  ὀξυγράφου.  limba  mea  este  trestie  a  scriitorului  ce  scrie 
degrab. 
2. Ὡραῖος κάλλει παρὰ τοὺς υἱοὺς τῶν ἀνθρώπων, Împodobit cu frumuseţea mai 
mult  decât  fiii  oamenilor,  ἐξεχύθη  χάρις  ἐν  χείλεσί  σου,  vărsatu‐s‐a  dar  în buzele 
Tale,  διὰ τοῦτο εὐλόγησέ σε ὁ Θεὸς εἰς τὸν αἰῶνα. pentru aceasta Te‐a binecuvântat 
pe Tine Dumnezeu în veac. 
3. Περίζωσαι τὴν ῥομφαίαν σου ἐπὶ τὸν μηρόν σου, δυνατέ, Încinge sabia Ta peste 
coapsa  Ta,  puternice,  τῇ  ὡραιότητί  σου  καὶ  τῷ  κάλλει  σου.  cu  podoaba  Ta  şi  cu 
frumuseţea Ta. 
4.  Καὶ  ἔντεινον  Și  încordează  καὶ  κατευοδοῦ  şi  bine‐sporeşte  καὶ  βασίλευε,  şi 
împărăţeşte,  ἕνεκεν  ἀληθείας  καὶ  πραύτητος  καὶ  δικαιοσύνης,  pentru  adevăr  şi 
blândeţe  şi  dreptate;  καὶ  ὁδηγήσει  σε  θαυμαστῶς  ἡ  δεξιά  σου.  şi  te  va  povăţui 
minunat dreapta Ta. 
5.  Τὰ βέλη σου ἠκονημένα, δυνατέ,  Săgeţile Tale ascuţite sunt, puternice,  λαοὶ 
ὑποκάτω  σου  πεσοῦνται,  popoarele  sub  Tine  vor  cădea,  ἐν  καρδίᾳ  τῶν  ἐχθρῶν  τοῦ 
βασιλέως. în inima vrăjmaşilor împăratului. 
6. Ὁ θρόνος σου, ὁ Θεός, εἰς τὸν αἰῶνα τοῦ αἰῶνος, Scaunul Tău, Dumnezeule, în 
veacul veacului,  ῥάβδος εὐθύτητος ἡ ῥάβδος τῆς βασιλείας σου.  toiagul dreptăţii este 
toiagul împărăţiei Tale. 
7.  Ἠγάπησας  δικαιοσύνην  καὶ  ἐμίσησας  ἀνομίαν·  Iubit‐ai  dreptatea  şi  ai  urât 
fără‐delegea;  διὰ  τοῦτο ἔχρισέ σε, ὁ Θεὸς, ὁ Θεός σου,  pentru aceasta Te‐a uns pe 
Tine, Dumnezeule, Dumnezeul Tău, ἔλαιον ἀγαλλιάσεως παρὰ τοὺς μετόχους σου. cu 
untdelemn al bucuriei mai mult decât pe părtaşii Tăi. 
8.  Σμύρνα καὶ στακτὴ καὶ κασία ἀπὸ τῶν ἱματίων σου,  Smirna şi stacti şi casia 
din hainele Tale,  ἀπὸ βάρεων ἐλεφαντίνων,din palate de fildeş,  ἐξ ὧν εὔφρανάν σε· 
din care Te‐au veselit;  θυγατέρες βασιλέων ἐν τῇ τιμῇ σου.  fiicele împăraţilor întru 
cinstea Ta. 
9.  Παρέστη ἡ βασίλισσα ἐκ δεξιῶν σου,  Stătut‐a împărăteasa de‐a dreapta Ta, 
ἐν  ἱματισμῷ  διαχρύσῳ  περιβεβλημένη,  πεποικιλμένη.  îmbrăcată  în  haină  aurită, 
împodobită. 
10.  Ἄκουσον,  θύγατερ,  καὶ  ἰδὲ  καὶ  κλῖνον  τὸ  οὖς  σου,  Ascultă,  fiică,  şi  vezi,  şi 
pleacă urechea ta,  καὶ ἐπιλάθου τοῦ λαοῦ σου καὶ τοῦ οἴκου τοῦ πατρός σου.  şi uită 
poporul tău, şi casa părintelui tău. 
11. Καὶ ἐπιθυμήσει ὁ βασιλεὺς τοῦ κάλλους σου, Şi va pofti Împăratul frumuseţea 
ta, ὅτι αὐτός ἐστι Κύριός σου, că Acesta este Domnul tău, καὶ προσκυνήσεις αὐτῷ. şi te 
vei închina Lui. 
12.  Καὶ θυγάτηρ Τύρου ἐν δώροις·   Şi fiica Tirului cu daruri;  τὸ πρόσωπόν σου 
λιτανεύσουσιν οἱ πλούσιοι τοῦ λαοῦ. feţei Tale se vor ruga bogații poporului. 

43
13. Πᾶσα ἡ δόξα αὐτῆς θυγατρὸς βασιλέως ἔσωθεν, Toată slava fiicei împăratului 
dinăuntru,  ἐν  κροσσωτοῖς  χρυσοῖς  περιβεβλημένη,  cu  ciucuri  de  aur  înfăşurată, 
πεποικιλμένη. împodobită. 
14. Ἀπενεχθήσονται τῷ βασιλεῖ παρθένοι ὀπίσω αὐτῆς, Aduce‐se‐vor Împăratului 
fecioare în urma ei,  αἱ πλησίον αὐτῆς ἀπενεχθήσονταί σοι.  cele de aproape ale ei se 
vor aduce Ţie. 
15.  Ἀπενεχθήσονται ἐν εὐφροσύνῃ καὶ ἀγαλλιάσει,  Aduce‐se‐vor întru veselie şi 
bucurie, ἀχθήσονται εἰς ναὸν βασιλέως. aduce‐se‐vor în Biserica Împăratului. 
16.  Ἀντὶ  τῶν  πατέρων  σου  ἐγενήθησαν  οἱ  υἱοί  σου·  În  locul  părinţilor  tăi  s‐au 
născut fiii tăi;  καταστήσεις αὐτοὺς ἄρχοντας ἐπὶ πᾶσαν τὴν γῆν.  pune‐vei pe dânşii 
căpetenii (începători) peste tot pământul. 
17. Μνησθήσομαι τοῦ ὀνόματός σου ἐν πάσῃ γενεᾷ καὶ γενεᾷ. Pomeni‐voi numele 
Tău întru tot neamul şi neamul. 
18. Διὰ τοῦτο λαοὶ ἐξομολογήσονταί σοι εἰς τὸν αἰῶνα, καὶ εἰς τὸν αἰῶνα τοῦ αἰῶνος. 
Pentru aceasta popoarele se vor mărturisi Ţie în veac, și în veacul veacului. 
 
Ψαλμὸς ΜΕ΄ PSALMUL 45  
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, ὑπὲρ τῶν κρυφίων, pentru cele ascunse, τοῖς υἱοῖς Κορέ· fiilor lui Core; 
ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalm al lui David. 
 
1.  Ὁ  Θεὸς  ἡμῶν  καταφυγὴ  καὶ  δύναμις,  Dumnezeu  este  scăparea  noastră  şi 
puterea,  βοηθὸς ἐν θλίψεσι  ταῖς εὑρούσαις ἡμᾶς σφόδρα.  ajutor întru necazurile ce 
ne‐au aflat pe noi foarte. 
2. Διὰ τοῦτο οὐ φοβηθησόμεθα ἐν τῷ ταράσσεσθαι τὴν γῆν, Pentru aceasta nu ne 
vom teme când se va tulbura pământul καὶ μετατίθεσθαι ὄρη ἐν καρδίαις θαλασσῶν. 
şi se vor muta munţii în inimile mărilor. 
3.  Ἤχησαν καὶ ἐταράχθησαν τὰ ὕδατα αὐτῶν,  Sunat‐au şi s‐au tulburat apele 
lor,  ἐταράχθησαν τὰ ὄρη ἐν τῇ κραταιότητι αὐτοῦ.  tulburatu‐s‐au munţii, întru tăria 
Lui. 
4.  Τοῦ ποταμοῦ τὰ ὁρμήματα εὐφραίνουσι τὴν πόλιν τοῦ Θεοῦ·  Pornirile râului 
veselesc cetatea lui Dumnezeu; ἡγίασε τὸ σκήνωμα αὐτοῦ ὁ Ὕψιστος. sfinţit‐a locașul 
Său Cel Preaînalt. 
5.  Ὁ Θεὸς ἐν μέσῳ αὐτῆς, καὶ οὐ σαλευθήσεται·  Dumnezeu în mijlocul ei, şi nu 
se  va  clătina,  βοηθήσει  αὐτῇ  ὁ  Θεὸς  τὸ  πρὸς  πρωΐ  πρωΐ.  ajuta‐va  ei  Dumnezeu 
dimineaţa dis de dimineaţă. 
6.  Ἐταράχθησαν ἔθνη,  Tulburatu‐s‐au neamurile,  ἔκλιναν βασιλεῖαι,  plecatu‐s‐
au  împărăţiile,  ἔδωκε  φωνὴν  αὐτοῦ  ὁ  Ὕψιστος,  dat‐a  glasul  Său  Cel  Preaînalt, 
ἐσαλεύθη ἡ γῆ. clătinatu‐s‐a pământul. 
7.  Κύριος τῶν δυνάμεων μεθ’ ἡμῶν,  Domnul puterilor este cu noi,  ἀντιλήπτωρ 
ἡμῶν ὁ Θεὸς Ἰακὼβ. sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacov. 
8.  Δεῦτε καὶ ἴδετε τὰ ἔργα τοῦ Θεοῦ,  Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu,  ἃ 
ἔθετο τέρατα ἐπὶ τῆς γῆς· minunile pe care le‐a pus pe pământ, ἀνταναιρῶν πολέμους 
μέχρι τῶν περάτων τῆς γῆς. stricând războaie până la marginile pământului. 
9.  Τόξον συντρίψει  Arcul va sfărâma  καὶ συγκλάσει ὅπλον,  şi va frânge arma, 
καὶ θυρεοὺς κατακαύσει ἐν πυρί. şi pavezele le va arde cu foc. 
10. Σχολάσατε καὶ γνῶτε ὅτι ἐγώ εἰμι ὁ Θεός· Îndeletniciți‐vă şi cunoaşteţi că Eu 
sunt  Dumnezeu;  ὑψωθήσομαι  ἐν  τοῖς  ἔθνεσιν,  înălţa‐Mă‐voi  întru  neamuri, 
ὑψωθήσομαι ἐν τῇ γῇ. înălţa‐Mă‐voi pe pământ. 
11.  Κύριος  τῶν  δυνάμεων  μεθ’  ἡμῶν,  ἀντιλήπτωρ  ἡμῶν  ὁ  Θεὸς  Ἰακὼβ.  Domnul 
puterilor cu noi, Sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacov. 

44
 Ψαλμὸς ΜΣΤ΄ PSALMUL 46 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârşit; ὑπὲρ τῶν υἱῶν Κορέ ψαλμός. pentru fiii lui Core psalm. 
 
1.  Πάντα  τὰ  ἔθνη,  κροτήσατε  χεῖρας,  Toate  neamurile  bateţi  din  palme; 
ἀλαλάξατε τῷ Θεῷ ἐν φωνῇ ἀγαλλιάσεως. strigaţi lui Dumnezeu cu glas de bucurie.  
2.  Ὅτι  Κύριος  ὕψιστος,  φοβερός,  Că  Domnul  este  preaînalt,  înfricoşător, 
βασιλεὺς μέγας ἐπὶ πᾶσαν τὴν γῆν. Împărat mare peste tot pământul. 
3. Ὑπέταξε λαοὺς ἡμῖν, καὶ ἔθνη ὑπὸ τοὺς πόδας ἡμῶν. Supus‐a nouă popoare, şi 
neamuri sub picioarele noastre. 
4.  Ἐξελέξατο  ἡμῖν  τὴν  κληρονομίαν  ἑαυτῷ,  Ales‐a  nouă  moştenirea  Sa,  τὴν 
καλλονὴν Ἰακὼβ, ἣν ἠγάπησεν. frumuseţea lui Iacov pe care o a iubit. 
5.  Ἀνέβη ὁ Θεὸς ἐν ἀλαλαγμῷ,  Suitu‐S‐a Dumnezeu întru strigare,  Κύριος ἐν 
φωνῇ σάλπιγγος. Domnul în glas de trâmbiţă. 
6.  Ψάλατε  τῷ  Θεῷ  ἡμῶν,  ψάλατε·  Cântaţi  Dumnezeului  nostru,  cântaţi; 
ψάλατε τῷ βασιλεῖ ἡμῶν, ψάλατε. cântaţi Împăratului nostru, cântaţi. 
7.  Ὅτι  βασιλεὺς  πάσης  τῆς  γῆς  ὁ  Θεός,  Că  este  Împărat  a  tot  pământul 
Dumnezeu; ψάλατε συνετῶς. cântaţi cu înţelegere. 
8.  Ἐβασίλευσεν ὁ Θεὸς ἐπὶ τὰ ἔθνη,  Împărăţit‐a Dumnezeu peste neamuri,  ὁ 
Θεὸς κάθηται ἐπὶ θρόνου ἁγίου αὐτοῦ. Dumnezeu şade pe scaunul cel sfânt al Său. 
9. Ἄρχοντες λαῶν συνήχθησαν μετὰ τοῦ Θεοῦ Αβρααμ, Începătorii popoarelor s‐
au adunat cu Dumnezeul lui Avraam,  ὅτι  τοῦ  Θεοῦ οἱ κραταιοὶ τῆς  γῆς,  că ai lui 
Dumnezeu cei puternici ai pământului, σφόδρα ἐπήρθησαν. foarte s‐au înălţat. 
 
Ψαλμὸς ΜΖ΄ PSALMUL 47 
Ψαλμὸς ᾠδῆς τοῖς υἱοῖς Κορέ, Psalmul de cântare fiilor lui Core,  
δευτέρᾳ Σαββάτου. la a doua a Sâmbetei. 
 
1. Μέγας Κύριος καὶ αἰνετὸς σφόδρα, ἐν πόλει τοῦ Θεοῦ ἡμῶν, Mare este Domnul 
şi  lăudat  foarte  în  cetatea  Dumnezeului  nostru,  ὄρει  ἁγίῳ  αὐτοῦ,  în  muntele  cel 
sfânt al Lui,  εὐρίζῳ ἀγαλλιάματι πάσης τῆς γῆς.  cu bucurie bine‐înrădăcinat a tot 
pământul. 
2. Ὄρη Σιών, Munţii Sionului, τὰ πλευρὰ τοῦ βορρᾶ, coastele crivățului, ἡ πόλις 
τοῦ βασιλέως τοῦ μεγάλου. cetatea Împăratului Celui mare. 
3.  Ὁ  Θεὸς  ἐν  ταῖς  βάρεσιν  αὐτῆς  γινώσκεται,  Dumnezeu  în  palaturile  ei  se 
cunoaşte, ὅταν ἀντιλαμβάνηται αὐτῆς. când o ține pe ea. 
4.  Ὅτι  ἰδοὺ  οἱ  βασιλεῖς  συνήχθησαν,  Că  iată,  împăraţii  pământului  s‐au 
adunat, διήλθοσαν ἐπὶ τὸ αὐτό. strânsu‐s‐au împreună. 
5.  Αὐτοὶ  ἰδόντες  οὕτως  ἐθαύμασαν,  Aceştia,  văzând‐o  aşa,  s‐au  mirat, 
ἐταράχθησαν,  s‐au  tulburat,  ἐσαλεύθησαν,  s‐au  clătinat,  τρόμος  ἐπελάβετο  αὐτῶν. 
cutremur i‐a cuprins pe ei. 
6.  Ἐκεῖ  ὠδῖνες  ὡς  τικτούσης·  Acolo  sunt  dureri  ca  ale  celeia  ce  naşte;  ἐν 
πνεύματι  βιαίῳ  συντρίψεις  πλοῖα  Θαρσις.  cu  duh  silnic  va  sfărâma  corăbiile 
Tarsisului. 
7.  Καθάπερ ἠκούσαμεν,  Precum am auzit,  οὕτω καὶ εἴδομεν ἐν πόλει Κυρίου τῶν 
δυνάμεων,  aşa am şi văzut, în cetatea Domnului puteri‐lor, ἐν πόλει τοῦ Θεοῦ ἡμῶν. 
în cetatea Dumnezeului nostru. 
8.  Ὁ Θεὸς ἐθεμελίωσεν αὐτὴν εἰς τὸν αἰῶνα.  Dumnezeu o a întemeiat pe ea în 
veac.  
9.  Ὑπελάβομεν,  ὁ  Θεός,  τὸ  ἔλεός  σου  ἐν  μέσῳ  τοῦ  λαοῦ  σου.  Luat‐am, 
Dumnezeule, mila Ta în mijlocul poporului Tău. 

45
10.  Κατὰ  τὸ  ὄνομά  σου,  ὁ  Θεός,  După  numele  Tău,  Dumnezeule,  οὕτω  καὶ  ἡ 
αἴνεσίς  σου  aşa  şi  lauda  Ta  ἐπὶ  τὰ  πέρατα  τῆς  γῆς·  peste  marginile  pământului; 
δικαιοσύνης πλήρης ἡ δεξιά σου. de dreptate plină este dreapta Ta. 
11. Εὐφρανθήτω τὸ ὄρος Σιών, Veselească‐se Muntele Sionului ἀγαλλιάσθωσαν αἱ 
θυγατέρες τῆς Ιουδαίας,  şi să se bucure fiicele Iudeii, ἕνεκεν τῶν κριμάτων σου, Κύριε. 
pentru judecăţile Tale, Doamne. 
12. Κυκλώσατε Σιὼν καὶ περιλάβετε αὐτήν, Înconjuraţi Sionul, şi‐l cuprindeţi pe 
el, διηγήσασθε ἐν τοῖς πύργοις αὐτῆς.povestiţi în turnurile lui. 
13.  Θέσθε τὰς καρδίας ὑμῶν εἰς τὴν δύναμιν αὐτῆς,  Puneţi inimile voastre întru 
puterea lui,  καὶ  καταδιέλεσθε  τὰς  βάρεις  αὐτῆς,  şi împărţiţi turnurile lui,  ὅπως  ἂν 
διηγήσησθε εἰς γενεὰν ἑτέραν. ca să povestiţi la alt neam. 
14.  Ὅτι οὗτός ἐστιν ὁ Θεὸς ἡμῶν εἰς τὸν αἰῶνα, καὶ εἰς τὸν αἰῶνα τοῦ αἰῶνος·  Că 
Acesta este Dumnezeul nostru în veac, şi în veacul veacului; αὐτὸς ποιμανεῖ ἡμᾶς εἰς 
τοὺς αἰῶνας. Acesta ne păstorește pe noi în veci. 
 
Ψαλμὸς ΜΗ΄ PSALMUL 48 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârşit, τοῖς υἱοῖς Κορέ ψαλμός. fiilor lui Core psalm. 
 
1.  Ἀκούσατε  ταῦτα,  Ascultaţi  acestea,  πάντα  τὰ  ἔθνη,  toate  neamurile, 
ἐνωτίσασθε, puneţi în urechi πάντες οἱ κατοικοῦντες τὴν οἰκουμένην, toţi cei ce locuiţi 
în lume, 
2.  οἵ τε γηγενεῖς  pământenii  καὶ οἱ υἱοὶ τῶν ἀνθρώπων,  şi fiii oamenilor,  ἐπὶ τὸ 
αὐτὸ πλούσιος împreună bogatul καὶ πένης. şi lipsitul. 
3.  Τὸ στόμα μου λαλήσει σοφίαν,  Gura mea va grăi înţelepciune,  καὶ ἡ μελέτη 
τῆς καρδίας μου σύνεσιν. şi cugetul inimii mele pricepere. 
4. Κλινῶ εἰς παραβολὴν τὸ οὖς μου, Pleca‐voi spre pildă urechea mea,  ἀνοίξω ἐν 
ψαλτηρίῳ τὸ πρόβλημά μου. deschide‐voi în psaltire gândul meu (problema mea). 
5. Ἱνατί φοβοῦμαι ἐν ἡμέρᾳ πονηρᾷ; Pentru ce mă tem în ziua cea rea? ἡ ἀνομία 
τῆς πτέρνης μου Fărădelegea călcâiului meu κυκλώσει με. mă va înconjura. 
6.  Οἱ πεποιθότες ἐπὶ τῇ δυνάμει αὐτῶν,  Cei ce nădăjduiesc spre puterea lor  καὶ 
ἐπὶ τῷ πλήθει şi întru mulţimea τοῦ πλούτου αὐτῶν bogăţiei lor καυχώμενοι, se fălesc, 
7.  ἀδελφὸς οὐ λυτροῦται,  fratele nu izbăveşte,  λυτρώσεται ἄνθρωπος;  au izbăvi‐
va omul?  
8.  Οὐ  δώσει  τῷ  Θεῷ  Nu  va  da  lui  Dumnezeu    ἐξίλασμα  ἑαυτοῦ,  jertfă  de 
mântuire  pentru  sine,  καὶ  τὴν  τιμὴν  τῆς  λυτρώσεως  τῆς  ψυχῆς  αὐτοῦ,  și  preţul 
izbăvirii sufletului său, καὶ ἐκόπασεν εἰς τὸν αἰῶνα, și s‐a ostenit în veac, καὶ ζήσεται 
εἰς τέλος. și viu va fi până în sfârşit. 
9.  Οὐκ  ὄψεται  καταφθοράν,  Nu  va  vedea  stricăciune,  ὅταν  ἴδῃ  σοφοὺς 
ἀποθνῄσκοντας. când va vedea pe cei înţelepţi murind.  
10. Ἐπὶ τὸ αὐτὸ ἄφρων Împreună cel nebun καὶ ἄνους ἀπολοῦνται, şi cel fără de 
minte  vor  pieri,  καὶ  καταλείψουσιν  și  vor  lăsa  ἀλλοτρίοις  străinilor  τὸν  πλοῦτον 
αὐτῶν. bogăţia lor. 
11. Καὶ οἱ τάφοι αὐτῶν Și mormânturile lor, οἰκίαι αὐτῶν εἰς τὸν αἰῶνα, casele lor 
în veac,  σκηνώματα αὐτῶν εἰς γενεὰν καὶ γενεάν·  locaşurile lor în neam şi în neam; 
ἐπεκαλέσαντο  numitu‐şi‐au  τὰ  ὀνόματα  αὐτῶν  numele  lor  ἐπὶ  τῶν  γαιῶν  αὐτῶν.pe 
pământurile lor. 
12.  Καὶ ἄνθρωπος ἐν τιμῇ ὢν  Şi omul în cinste fiind  οὐ συνῆκε·  n‐a priceput; 
παρασυνεβλήθη  alăturatu‐s‐a  τοῖς κτήνεσι  cu dobitoacele  τοῖς ἀνοήτοις  cele fără de 
minte, καὶ ὡμοιώθη αὐτοῖς. şi s‐a asemănat lor. 

46
13.  Αὕτη ἡ ὁδὸς αὐτῶν σκάνδαλον αὐτοῖς,  Această cale a lor sminteală este lor, 
καὶ μετὰ ταῦτα ἐν τῷ στόματι αὐτῶν εὐδοκήσουσιν.  şi după acestea în gura lor bine 
vor voi. 
14.  Ὡς πρόβατα ἐν ᾅδῃ ἔθεντο,  Ca nişte oi în iad s‐au pus,  θάνατος ποιμαίνει 
αὐτούς. moartea îi va paşte pe ei. 
15.  Καὶ  κατακυριεύσουσιν  αὐτῶν  Şi  îi  vor  stăpâni  pe  ei  οἱ  εὐθεῖς  τὸ  πρωΐ,  cei 
drepţi dimineața, καὶ ἡ βοήθεια αὐτῶν şi ajutorul lor παλαιωθήσεται ἐν τῷ ᾅδῃ, se va 
învechi în iad, ἐκ τῆς δόξης αὐτῶν ἐξώσθησαν. din slava lor s‐au scos. 
16.  Πλὴν ὁ Θεὸς λυτρώσεται τὴν ψυχήν μου ἐκ χειρὸς ᾅδου,  Însă Dumnezeu va 
izbăvi sufletul meu din mâna iadului, ὅταν λαμβάνῃ με. când mă va apuca. 
17.  Μὴ  φοβοῦ,  ὅταν  πλουτήσῃ  ἄνθρωπος,  Să  nu  te  temi  când  se  va  îmbogăţi 
omul, ἢ ὅταν πληθυνθῇ ἡ δόξα τοῦ οἴκου αὐτοῦ. sau când se va înmulţi slava casei lui. 
18.  Ὅτι οὐκ ἐν τῷ ἀποθνῄσκειν αὐτὸν Căci când va muri el  λήμψεται τὰ πάντα, 
nu va lua toate, οὐδὲ συγκαταβήσεται αὐτῷ ἡ δόξα αὐτοῦ. nici se va pogorî împreună 
cu dânsul slava lui. 
19. Ὅτι ἡ ψυχὴ αὐτοῦ ἐν τῇ ζωῇ αὐτοῦ εὐλογηθήσεται· Că sufletul lui în viaţa lui 
se  va  binecuvânta;  ἐξομολογήσεταί  σοι,  mărturisi‐se‐va  Ție,  ὅταν  ἀγαθύνῃς  αὐτῷ. 
când vei face bine lui. 
20. Εἰσελεύσεται ἕως γενεᾶς πατέρων αὐτοῦ, Va intra până la neamul părinţilor 
săi; ἕως αἰῶνος οὐκ ὄψεται φῶς. până în veac nu va vedea lumină. 
21.  Καὶ ἄνθρωπος ἐν τιμῇ ὢν οὐ συνῆκε·  Şi omul în cinste fiind n‐a priceput; 
παρασυνεβλήθη τοῖς κτήνεσι τοῖς ἀνοήτοις alăturatu‐s‐a cu dobitoacele cele fără de 
minte καὶ ὡμοιώθη αὐτοῖς. şi s‐a asemănat lor. 
 
Ψαλμὸς ΜΘ΄ PSALMUL 49 
Ψαλμὸς τῷ Ασάφ. Psalm al lui Asaf. 
 
1.  Θεὸς  θεῶν  Κύριος  ἐλάλησε  Dumnezeul  dumnezeilor,  Domnul  a  grăit  καὶ 
ἐκάλεσε  τὴν  γῆν,  şi  a  chemat  pământul,  ἀπὸ  ἀνατολῶν  ἡλίου  de  la  răsăriturile 
soarelui μέχρι δυσμῶν. până la apusuri. 
2.  Ἐκ  Σιὼν  ἡ  εὐπρέπεια  Din  Sion  este  bună‐cuviinţa  τῆς  ὡραιότητος  αὐτοῦ. 
frumuseţii Lui. 
3.  Ὁ Θεὸς ἐμφανῶς ἥξει,  Dumnezeu arătat va veni,  ὁ Θεὸς ἡμῶν,  Dumnezeul 
nostru, καὶ οὐ παρασιωπήσεται. şi nu va tăcea. 
4.  Πῦρ ἐνώπιον αὐτοῦ καυθήσεται,  Foc înaintea Lui va arde,  καὶ κύκλῳ αὐτοῦ  şi 
împrejurul Lui καταιγὶς σφόδρα. vifor foarte. 
5.  Προσκαλέσεται  τὸν  οὐρανὸν  ἄνω  καὶ  τὴν  γῆν,  Chema‐va  cerul  de  sus  şi 
pământul, τοῦ διακρῖναι τὸν λαὸν αὐτοῦ. ca să aleagă (judece) pe poporul Său. 
6.  Συναγάγετε  αὐτῷ  τοὺς  ὁσίους  αὐτοῦ,  Adunaţi‐I  Lui  pe  cuvioşii  Lui,  τοὺς 
διατιθεμένους  pe cei ce aşează  τὴν διαθήκην αὐτοῦ  Aşezământul de lege al Lui  ἐπὶ 
θυσίαις. Pentru (pe) jertfe. 
 7.  Καὶ  ἀναγγελοῦσιν  οἱ  οὐρανοὶ  τὴν  δικαιοσύνην  αὐτοῦ,  Şi  vor  vesti  cerurile 
dreptatea Lui, ὅτι ὁ Θεὸς κριτής ἐστιν. că Dumnezeu judecător este. 
8. Ἄκουσον, λαός μου, Ascultă, poporul Meu, καὶ λαλήσω σοι· Ἰσραήλ, şi voi grăi 
ţie, Israile,  καὶ  διαμαρτύρομαί  σοι·  şi voi mărturisi ţie:  ὁ  Θεὸς  ὁ  Θεός  σού  εἰμι  ἐγώ. 
Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu! 
9. Οὐκ ἐπὶ ταῖς θυσίαις σου ἐλέγξω σε,  Nu pentru jertfele tale te voi mustra;  τὰ 
δὲ ὁλοκαυτώματά σου ἐνώπιόν μού ἐστι διαπαντός·  şi arderile de tot ale tale înaintea 
Mea sunt pururea . 

47
10. Οὐ δέξομαι ἐκ τοῦ οἴκου σου μόσχους,  Nu voi primi din casa ta viţei, οὐδὲ ἐκ 
τῶν ποιμνίων σου χιμάρους. nici din turmele tale ţapi. 
11.  Ὅτι  ἐμά  ἐστι  πάντα  τὰ  θηρία  τοῦ  ἀγροῦ,  Că  ale  Mele  sunt  toate  fiarele 
ţarinilor, κτήνη ἐν τοῖς ὄρεσι καὶ βόες. dobitoacele din munţi şi boii. 
12.  Ἔγνωκα πάντα τὰ πετεινὰ τοῦ οὐρανοῦ, Cunoscut‐am toate păsările cerului, 
καὶ ὡραιότης ἀγροῦ μετ’ ἐμοῦ ἐστιν. şi frumuseţea ţarinilor cu Mine este. 
13. Ἐὰν πεινάσω, De voi flămânzi, οὐ μή σοι εἴπω· nu voi zice ţie, ἐμὴ γάρ ἐστιν ἡ 
οἰκουμένη că a Mea este lumea καὶ τὸ πλήρωμα αὐτῆς. şi plinirea ei. 
14.  Μὴ  φάγομαι  κρέα  ταύρων,  Au  doară  voi  mânca  carne  de  tauri,  ἢ  αἷμα 
τράγων πίομαι; sau sânge de ţapi voi bea?   
15.  Θῦσον τῷ Θεῷ θυσίαν αἰνέσεως,  Jertfeşte lui Dumnezeu jertfă de laudă,  καὶ 
ἀπόδος τῷ Ὑψίστῳ τὰς εὐχάς σου. şi dă Celui Preaînalt rugile tale. 
16.  Καὶ  ἐπικάλεσαί  με  ἐν  ἡμέρᾳ  θλίψεως,  Şi  Mă  cheamă  pe  Mine  în  ziua 
necazului tău, καὶ ἐξελοῦμαί σε, şi te voi scoate καὶ δοξάσεις με. şi Mă vei proslăvi. 
17.  Τῷ δὲ ἁμαρτωλῷ εἶπεν ὁ Θεός·  Iar păcătosului i‐a zis Dumnezeu:  Ἱνατί σὺ 
ἐκδιηγῇ τὰ δικαιώματά μου, Pentru ce tu povesteşti dreptăţile Mele καὶ ἀναλαμβάνεις 
τὴν διαθήκην μου διὰ στόματός σου; şi iei aşezământul Meu de lege în gura ta? 
18.  Σὺ δὲ ἐμίσησας παιδείαν,  Iar tu ai urât învăţătura,  καὶ ἐξέβαλες τοὺς λόγους 
μου εἰς τὰ ὀπίσω. şi ai lepădat cuvintele Mele înapoi. 
19.  Εἰ  ἐθεώρεις  κλέπτην,  De  vedeai  furul,  συνέτρεχες  αὐτῷ,  alergai  cu  el,  καὶ 
μετὰ μοιχῶν τὴν μερίδα σου ἐτίθεις. şi cu cel preacurvar partea ta puneai. 
20. Τὸ στόμα σου ἐπλεόνασεν κακίαν, Gura ta a înmulţit răutatea, καὶ ἡ γλῶσσά 
σου περιέπλεκεν δολιότητας. şi limba ta a împletit vicleşug. 
21. Καθήμενος κατὰ τοῦ ἀδελφοῦ σου κατελάλεις, Şezând, împotriva fratelui tău 
ai  clevetit,  καὶ  κατὰ  τοῦ  υἱοῦ  τῆς  μητρός  σου  ἐτίθεις  σκάνδαλον.  şi  împotriva  fiului 
maicii tale ai pus sminteală.  
22.  Ταῦτα  ἐποίησας,  Acestea  ai  făcut,  καὶ  ἐσίγησα·  şi  am  tăcut;  ὑπέλαβες 
ἀνομίαν,  ai socotit nelegiuire,  ὅτι ἔσομαί σοι ὅμοιος·  că voi fi asemenea ţie;  ἐλέγξω σε 
mustra‐te‐voi  καὶ παραστήσω κατὰ πρόσωπόν σου  şi voi pune înaintea feţei tale  τὰς 
ἁμαρτίας σου. păcatele tale. 
23.  Σύνετε δὴ ταῦτα,  Înţelegeţi dar acestea,  οἱ ἐπιλανθανόμενοι τοῦ Θεοῦ,  cei ce 
uitaţi pe Dumnezeu,  μήποτε ἁρπάσῃ  ca nu cumva să răpească,  καὶ μὴ ᾖ ὁ ῥυόμενος. 
şi nu va fi cel ce izbăveşte. 
24.  Θυσία αἰνέσεως δοξάσει με,  Jertfa laudei Mă va slăvi,  καὶ ἐκεῖ ὁδός,  şi acolo 
este calea ᾗ δείξω αὐτῷ τὸ σωτήριόν μου. în care voi arăta lui mântuirea Mea. 
 
Ψαλμὸς Ν΄ PSALMUL 50 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârșit; ψαλμὸς τῷ Δαυῒδ, psalm al lui David, ἐν τῷ εἰσελθεῖν πρὸς αὐτὸν Νάθαν τὸν 
προφήτην, când a intrat către dânsul Natan Proorocul, ἡνίκα εἰσῆλθε πρὸς Βηρσαβεὲ după ce intrase la 
Batșeba,τὴν γυναῖκα Οὐρίου. femeia lui Urie. 
     
1.  ΕΛΕΗΣΟΝ με,  Miluieşte‐mă,  ὁ Θεός,  Dumnezeule, κατὰ τὸ μέγα ἔλεός σου, 
după mare mila Ta,  
2.  Καὶ κατὰ τὸ πλῆθος  Și după mulţimea τῶν οἰκτιρμῶν σου  îndurărilor Tale, 
ἐξάλειψον şterge τὸ ἀνόμημά μου. fărădelegea mea. 
3.  Ἐπὶ  πλεῖον  πλῦνόν  με  Mai  vârtos  mă  spală  ἀπὸ  τῆς  ἀνομίας  μου,  de 
fărădelegea  mea,  καὶ  ἀπὸ  τῆς  ἁμαρτίας  μου  și  de  păcatul  meu  καθάρισόν  με.  mă 
curăţeşte.   
4.  Ὅτι τὴν ἀνομίαν μου  Că fărădelegea mea  ἐγὼ γινώσκω,  eu o cunosc,  καὶ ἡ 
ἁμαρτία μου și păcatul meu ἐνώπιόν μού înaintea mea ἐστι διαπαντός. este pururea. 

48
5. Σοὶ μόνῳ Ţie unuia ἥμαρτον, am greşit, καὶ τὸ πονηρὸν și vicleșug ἐνώπιόν σου 
înaintea  Ta  ἐποίησα,  am  făcut,  ὅπως  ἂν  δικαιωθῇς  ca  să  Te  îndreptățești  ἐν  τοῖς 
λόγοις σου,  întru cuvintele Tale  καὶ νικήσῃς  și să biruieşti  ἐν τῷ κρίνεσθαί σε. când 
vei judeca Tu. 
6. Ἰδοὺ γὰρ Că iată ἐν ἀνομίαις întru fărădelegi συνελήφθην, m‐am zămislit, καὶ 
ἐν ἁμαρτίαις și întru păcate ἐκίσσησέ με m‐a născut ἡ μήτηρ μου. maica mea. 
7.  Ἰδοὺ  γὰρ  Că  iată  ἀλήθειαν  ἠγάπησας,  adevărul  ai  iubit,  τὰ  ἄδηλα  cele 
nearătate  καὶ  τὰ  κρύφια  și  cele  ascunse  τῆς  σοφίας  σου  ale  înțelepciunii  Tale 
ἐδήλωσάς μοι. mi‐ai arătat mie. 
8.  Ῥαντιεῖς  με  ὑσσώπῳ,  Stropi‐mă‐vei cu isop,  καὶ  καθαρισθήσομαι·  și mă voi 
curăți;  πλυνεῖς  με,  spăla‐mă‐vei,  καὶ  ὑπὲρ  χιόνα  și  mai  vârtos  decât  zăpada 
λευκανθήσομαι. mă voi albi. 
9.  Ἀκουτιεῖς  μοι  Auzului  meu  ἀγαλλίασιν  vei  da  bucurie  καὶ  εὐφροσύνην,  și 
veselie, ἀγαλλιάσονται  bucura‐se‐vor ὀστέα oasele τεταπεινωμένα. mele cele smerite. 
10.  Ἀπόστρεψον  Întoarce  τὸ  πρόσωπόν  σου  fața  Ta  ἀπὸ  τῶν  ἁμαρτιῶν  μου,  de 
către păcatele mele,  καὶ πάσας τὰς ἀνομίας μου ἐξάλειψον.  și toate fărădelegile mele 
şterge‐le. 
11.  Καρδίαν καθαρὰν  Inimă curată  κτίσον ἐν ἐμοί,  zideşte întru mine,  ὁ Θεός, 
Dumnezeule,  καὶ  πνεῦμα  εὐθὲς  și  duh  drept  ἐγκαίνισον  înnoieşte  ἐν  τοῖς  ἐγκάτοις 
μου. întru cele dinlăuntru ale mele. 
12.  Μὴ ἀπορρίψῃς με  Nu mă lepăda ἀπὸ τοῦ προσώπου σου,  de la fața Ta,καὶ τὸ 
πνεῦμά σου τὸ ἅγιον  și Duhul Tău Cel Sfânt  μὴ ἀντανέλῃς ἀπ᾿ ἐμοῦ. nu‐L lua de la 
mine. 
13.  Ἀπόδος μοι  Dă‐mi mie  τὴν ἀγαλλίασιν  bucuria  τοῦ σωτηρίου σου,  mântuirii 
Tale, καὶ πνεύματι ἡγεμονικῷ și cu duh stăpânitor στήριξόν με. mă întăreşte. 
14.  Διδάξω  Învăţa‐voi  ἀνόμους  pe cei fărădelege  τὰς ὁδούς σου,  căile Tale,  καὶ 
ἀσεβεῖς  și  cei  necredincioşi  (necinstitori)  ἐπὶ  σὲ  ἐπιστρέψουσι.  la  Tine  se  vor 
întoarce. 
15.  Ῥῦσαί  με  Izbăveşte‐mă  ἐξ  αἱμάτων,  de  vărsarea  de  sângiuiri,  ὁ  Θεός, 
Dumnezeule,  ὁ  Θεὸς  Dumnezeul  τῆς  σωτηρίας  μου,  mântuirii  mele;  ἀγαλλιάσεται 
bucura‐se‐va ἡ γλῶσσά μου limba mea τὴν δικαιοσύνην σου. de dreptatea Ta. 
16.  Κύριε,  Doamne,  τὰ  χείλη  μου  buzele  mele  ἀνοίξεις,  vei  deschide,  καὶ  τὸ 
στόμα μου și gura mea ἀναγγελεῖ va vesti τὴν αἴνεσίν σου. lauda Ta. 
17.  Ὅτι  εἰ  ἠθέλησας  Că  de  ai  fi  voit  θυσίαν,  jertfă,  ἔδωκα  ἄν·  Ți‐aş  fi  dat; 
ὁλοκαυτώματα arderile de tot οὐκ εὐδοκήσεις. nu le vei binevoi. 
18.  Θυσία  τῷ  Θεῷ  Jertfa lui Dumnezeu  πνεῦμα  duhul  συντετριμμένον, umilit 
(zdrobit), καρδίαν  inima  συντετριμμένην   înfrântă (zdrobită)  καὶ τεταπεινωμένην  și 
smerită ὁ Θεὸς οὐκ ἐξουδενώσει. Dumnezeu nu o va urgisi (disprețui). 
19.  Ἀγάθυνον,  Fă  bine,  Κύριε,  ἐν  τῇ  εὐδοκίᾳ  σου  τὴν  Σιών,  Doamne,  întru 
bunăvoirea  Ta  Sionului,  καὶ  οἰκοδομηθήτω  și  să  se  zidească  τὰ  τείχη  zidurile 
Ἰερουσαλήμ. Ierusalimului. 
20.  Τότε  Atunci  εὐδοκήσεις  vei  binevoi  θυσίαν  δικαιοσύνης,  jertfa  dreptății, 
ἀναφορὰν  prinosul καὶ ὁλοκαυτώματα· și arderile de tot;  τότε  atunci  ἀνοίσουσιν  vor 
pune ἐπὶ τὸ θυσιαστήριόν σου pe altarul Tău μόσχους. viței. 
 
 
 
 

49
Ψαλμὸς ΝΑ΄ PSALMUL 51 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârşit, συνέσεως τῷ Δαυΐδ, de înţelegere lui David, ἐν τῷ ἐλθεῖν Δωὴκ τὸν Ἰδουμαῖον 
când a venit Doic Idumeul καὶ ἀναγγεῖλαι τῷ Σαοὺλ şi a vestit lui Saul, καὶ εἰπεῖν αὐτῷ· zicând lui: Ἦλθε 
Δαυΐδ εἰς τὸν οἶκον Ἀβιμέλεχ. Venit‐a David în casa lui Abimelec. 
 
1. Τί ἐγκαυχᾷ Ce te făleşti ἐν κακίᾳ, întru răutate, ὁ δυνατός, puternice, ἀνομίαν 
ὅλην τὴν ἡμέραν; fărădelege toată ziua?  
2.  Ἀδικίαν ἐλογίσατο ἡ γλῶσσά σου,  Nedreptate a gândit limba ta,  ὡσεὶ ξυρὸν 
ἠκονημένον ca un brici ascuţit ἐποίησας δόλον. ai făcut vicleşug. 
3.  Ἠγάπησας  κακίαν  ὑπὲρ  ἀγαθωσύνην,  Iubit‐ai  răutatea  mai  mult  decât 
bunătatea;  ἀδικίαν  ὑπὲρ  τὸ  λαλῆσαι  δικαιοσύνην.  nedreptatea  mai  vârtos  decât  a 
grăi dreptate. 
4. Ἠγάπησας πάντα τὰ ῥήματα καταποντισμοῦ, Iubit‐ai toate cuvintele pierzării, 
γλῶσσαν δολίαν. limbă vicleană.  
5.  Διὰ  τοῦτο  ὁ  Θεὸς  καθέλοι  σε  εἰς  τέλος·  Pentru  aceasta  Dumnezeu  te  va 
sfărâma până în sfârşit; ἐκτίλαι σε smulge‐te‐va καὶ μεταναστεύσαι σε şi te va muta 
ἀπὸ σκηνώματός σου,  de la locașul tău,  καὶ τὸ ῥίζωμά σου ἐκ γῆς ζώντων.  şi rădăcina 
ta din pământul celor vii. 
6.  Ὄψονται δίκαιοι  Vedea‐vor drepţii  καὶ φοβηθήσονται,  şi se vor teme,  καὶ ἐπ’ 
αὐτὸν γελάσονται καὶ ἐροῦσιν·şi de dânsul vor râde şi vor zice:  
7. Ἰδοὺ ἄνθρωπος, Iată omul ὃς οὐκ ἔθετο τὸν Θεὸν βοηθὸν αὐτοῦ, care nu a pus 
pe  Dumnezeu  ajutor  luişi,  ἀλλ’  ἐπήλπισεν  ἐπὶ  τὸ  πλήθει  τοῦ  πλούτου  αὐτοῦ,  ci  a 
nădăjduit spre mulţimea bogăţiei sale, καὶ ἐδυναμώθη ἐπὶ τῇ ματαιότητι αὐτοῦ. şi s‐a 
întărit întru deşertăciunea sa. 
8.  Ἐγὼ  δὲ  ὡσεὶ  ἐλαία  κατάκαρπος  ἐν  τῷ  οἴκῳ  τοῦ  Θεοῦ,  Iar  eu  ca  un  măslin 
roditor în casa lui Dumnezeu, ἤλπισα ἐπὶ τὸ ἔλεος τοῦ Θεοῦ εἰς τὸν αἰῶνα, nădăjduit‐
am  spre  mila  lui  Dumnezeu  în  veac,  καὶ  εἰς  τὸν  αἰῶνα  τοῦ  αἰῶνος.  şi  în  veacul 
veacului. 
9. Ἐξομολογήσομαί σοι εἰς τὸν αἰῶνα, Mărturisi‐mă‐voi Ţie în veac, ὅτι ἐποίησας, 
că ai făcut, καὶ ὑπομενῶ τὸ ὄνομά σου, şi voi aştepta numele Tău, ὅτι χρηστὸν ἐναντίον 
τῶν ὁσίων σου. că este bun înaintea cuvioşilor Tăi. 
 
Ψαλμὸς ΝΒ΄ PSALMUL 52 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, ὑπὲρ μαελέθ· pentru Maelet, συνέσεως τῷ Δαυΐδ. de înţelegere lui David. 
 
1. Εἶπεν ἄφρων ἐν καρδίᾳ αὐτοῦ· Zis‐a cel nebun întru inima sa: Οὐκ ἔστι Θεός. 
Nu este Dumnezeu. Διεφθάρησαν Stricatu‐s‐au καὶ ἐβδελύχθησαν şi urâţi s‐au făcut 
ἐν ἀνομίαις, întru fărădelegi, οὐκ ἔστι ποιῶν ἀγαθόν. nu este cel ce face bunătate. 
2. Ὁ Θεὸς ἐκ τοῦ οὐρανοῦ διέκυψεν ἐπὶ τοὺς υἱοὺς τῶν ἀνθρώπων, Dumnezeu din 
cer s‐a uitat peste fiii oamenilor,  τοῦ ἰδεῖν εἰ ἔστι συνίων ἢ ἐκζητῶν τὸν Θεόν.  ca să 
vadă de este cel ce înţelege sau cel ce caută pe Dumnezeu. 
3. Πάντες ἐξέκλιναν, Toţi s‐au abătut, ἅμα ἠχρεώθησαν, împreună netrebnici s‐
au făcut;  οὐκ ἔστι ποιῶν ἀγαθόν,  nu este cel ce face bine,  οὐκ ἔστιν ἕως ἑνός.  nu este 
până la unul. 
4.  Οὐχὶ γνώσονται πάντες οἱ ἐργαζόμενοι τὴν ἀνομίαν,  Au nu vor cunoaşte toţi 
cei  ce  lucrează  fărădelegea,  οἱ  κατεσθίοντες  τὸν  λαόν  μου  ἐν  βρώσει  ἄρτου;  cei  ce 
mănâncă pe poporul Meu întru mâncare de pâine? 
5.  Τὸν Κύριον οὐκ ἐπεκαλέσαντο· Pe Domnul nu L‐au chemat;  ἐκεῖ ἐφοβήθησαν 
φόβον, acolo s‐au temut de frică οὗ οὐκ ἦν φόβος. unde nu era frică. 

50
6. Ὅτι ὁ Θεὸς διεσκόρπισεν ὀστᾶ ἀνθρωπαρέσκων· Că Dumnezeu a risipit oasele 
celor  ce  plac  oamenilor;  κατῃσχύνθησαν,ruşinatu‐s‐au,  ὅτι  ὁ  Θεὸς  ἐξουδένωσεν 
αὐτούς. că Dumnezeu i‐a defăimat pe ei. 
7.  Τίς δώσει ἐκ Σιὼν τὸ σωτήριον τοῦ Ἰσραήλ;  Cine va da din Sion mântuire lui 
Israel? ἐν τῷ ἐπιστρέψαι τὸν Θεὸν τὴν αἰχμαλωσίαν τοῦ λαοῦ αὐτοῦ,  Când va întoarce 
Dumnezeu  robia  poporului  Său,  ἀγαλλιάσεται  Ἰακὼβ  καὶ  εὐφρανθήσεται  Ἰσραήλ. 
bucura‐se‐va Iacov şi se va veseli Israel. 
 
Ψαλμὸς ΝΓ΄ PSALMUL 53 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, ἐν ὕμνοις· συνέσεως τῷ Δαυΐδ, întru laudele de înţelegere ale lui David, ἐν 
τῷ ἐλθεῖν τοὺς Ζιφαίους καὶ εἰπεῖν τῷ Σαούλ· când au venit zifeii şi au zis lui Saul: Οὐκ ἰδοὺ Δαυΐδ κέκρυπται 
παρ’ ἡμῖν; Au nu, iată, David s‐a ascuns la noi? 
 
1.  Ὁ  Θεός,  ἐν  τῷ  ὀνόματί  σου  σῶσόν  με,  Dumnezeule,  întru  numele  Tău 
mântuieşte‐mă, καὶ ἐν τῇ δυνάμει σου κρινεῖς με. şi întru puterea Ta mă judecă. 
2.  Ὁ  Θεός,  εἰσάκουσον  τῆς  προσευχῆς  μου,  Dumnezeule,  ascultă  rugăciunea 
mea, ἐνώτισαι τὰ ῥήματα τοῦ στόματός μου. ia în urechi graiurile gurii mele. 
3.  Ὅτι ἀλλότριοι ἐπανέστησαν ἐπ’ ἐμέ,  Că străini s‐au sculat asupra mea,  καὶ 
κραταιοὶ ἐζήτησαν τὴν ψυχήν μου, şi cei tari au căutat sufletul meu, καὶ οὐ προέθεντο 
τὸν Θεὸν ἐνώπιον αὐτῶν. şi nu au pus pe Dumnezeu înaintea lor. 
4.  Ἰδοὺ  γὰρ  ὁ  Θεὸς  βοηθεῖ  μοι,  Că,  iată,  Dumnezeu  ajută  mie,  καὶ  ὁ  Κύριος 
ἀντιλήμπτωρ τῆς ψυχῆς μου. şi Domnul este sprijinitorul sufletului meu. 
5.  Ἀποστρέψει τὰ κακὰ τοῖς ἐχθροῖς μου·  Întoarce‐va cele rele vrăjmaşilor mei; 
ἐν τῇ ἀληθείᾳ σου ἐξολέθρευσον αὐτούς. întru adevărul Tău pierde‐i pe ei. 
6.  Ἑκουσίως θύσω σοι,  De bună voie voi jertfi Ţie,  ἐξομολογήσομαι τῷ ὀνόματί 
σου, Κύριε, mărturisi‐mă‐voi numelui Tău, Doamne, ὅτι ἀγαθόν. că este bun. 
7. Ὅτι ἐκ πάσης θλίψεως ἐρρύσω με, Că din tot necazul m‐ai izbăvit; καὶ ἐν τοῖς 
ἐχθροῖς μου şi întru vrăjmaşii mei ἐπεῖδεν ὁ ὀφθαλμός μου. a privit ochiul meu. 
 
Ψαλμὸς ΝΔ΄ PSALMUL 54 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, ἐν ὕμνοις· întru laude; συνέσεως τῷ Δαυΐδ. de înţelegere lui David. 
 
1.  Ἐνώτισαι, ὁ Θεός, τὴν προσευχὴν μου,  Ia în urechi, Dumnezeule, rugăciunea 
mea, καὶ μὴ ὑπερίδῃς τὴν δέησίν μου· şi nu trece cu vederea ruga mea; πρόσχες μοι ia 
aminte spre mine καὶ εἰσάκουσόν μου. şi mă ascultă.  
2.  Ἐλυπήθην ἐν τῇ ἀδολεσχίᾳ μου,  Mâhnitu‐m‐am întru îndelnicirea mea,  καὶ 
ἐταράχθην ἀπὸ φωνῆς ἐχθροῦ şi m‐am tulburat de către glasul vrăjmaşului  καὶ ἀπὸ 
θλίψεως ἁμαρτωλοῦ. şi de necazul păcătosului. 
3.  Ὅτι ἐξέκλιναν ἐπ’ ἐμὲ ἀνομίαν,  Că a abătut asupra mea fărădelege,  καὶ ἐν 
ὀργῇ ἐνεκότουν μοι. şi întru mânie mă vrăjmăşea. 
4.  Ἡ  καρδία  μου  ἐταράχθη  ἐν  ἐμοί,  Inima  mea  s‐a  tulburat  întru  mine,  καὶ 
δειλία θανάτου ἐπέπεσεν ἐπ’ ἐμέ. şi frica morţii a căzut asupra mea. 
5.  Φόβος καὶ τρόμος ἦλθεν ἐπ’ ἐμέ,  Frică şi cutremur au venit asupra mea,  καὶ 
ἐκάλυψέ με σκότος. şi m‐a acoperit întunericul. 
6.  Καὶ εἶπα·  Şi am zis:  Τίς δώσει μοι πτέρυγας ὡσεὶ περιστερᾶς,  Cine‐mi va da 
mie aripi ca de porumbel  καὶ πετασθήσομαι καὶ καταπαύσω;  şi voi zbura şi mă voi 
odihni? 
7.  Ἰδοὺ ἐμάκρυνα φυγαδεύων,  Iată, m‐am depărtat fugind,  καὶ ηὐλίσθην ἐν τῇ 
ἐρήμῳ. şi m‐am sălăşluit în pustie. 

51
8.  Προσεδεχόμην  τὸν  Θεὸν,  Aşteptat‐am  pe  Dumnezeu,  τὸν  σῴζοντά  με  ἀπὸ 
ὀλιγοψυχίας καὶ καταιγίδος.  Cel ce mă mântuieşte de împuţinarea sufletului şi de 
vifor. 
9.  Καταπόντισον, Κύριε,  Potopeşte, Doamne,  καὶ καταδίελε τὰς γλώσσας αὐτῶν, 
şi împarte limbile lor,  ὅτι εἶδον ἀνομίαν  că am văzut fărădelege καὶ ἀντιλογίαν ἐν τῇ 
πόλει. şi împotrivă grăire în cetate. 
10. Ἡμέρας καὶ νυκτὸς Ziua şi noaptea κυκλώσει αὐτὴν o va înconjura pe ea ἐπὶ 
τὰ τείχη αὐτῆς, peste zidurile ei, καὶ ἀνομία καὶ κόπος ἐν μέσῳ αὐτῆς şi fărădelegea şi 
osteneala în mijlocul ei, καὶ ἀδικία,  şi nedreptatea,  καὶ οὐκ ἐξέλιπεν  și nu a lipsit ἐκ 
τῶν πλατειῶν αὐτῆς din uliţele ei τόκος camăta καὶ δόλος. şi vicleşugul. 
11. Ὅτι εἰ ὁ ἐχθρὸς ὠνείδισέ με, Că de m‐ar fi ocărât vrăjmaşul, ὑπήνεγκα ἄν, aş 
fi răbdat,  καὶ εἰ ὁ μισῶν με ἐπ’ ἐμὲ ἐμεγαλορρημόνησεν,  și cel ce mă urăşte, de ar fi 
grăit mari asupra mea, ἐκρύβην ἂν ἀπ’ αὐτοῦ. m‐aş fi ascuns de dânsul. 
12.  Σὺ  δέ,  ἄνθρωπε  ἰσόψυχε,  Iar tu, omule, cel întocmai la suflet,  ἡγεμών  μου 
dregătorul meu καὶ γνωστέ μου, şi cunoscutul meu, 
13. ὃς ἐπὶ τὸ αὐτό μοι ἐγλύκανας ἐδέσματα,care împreună cu Mine te‐ai îndulcit 
în mâncări,  ἐν τῷ οἴκῳ τοῦ Θεοῦ  în casa lui Dumnezeu  ἐπορεύθημεν am umblat  ἐν 
ὁμονοίᾳ. într‐un gând. 
14. Ἐλθέτω δὴ θάνατος ἐπ’ αὐτούς, Să vie dar moartea peste ei, καὶ καταβήτωσαν 
εἰς ᾅδου ζῶντες, şi să se pogoare în iad de vii, ὅτι πονηρίαι ἐν ταῖς παροικίαις αὐτῶν, că 
vicleşug este în vremelniciile lor, ἐν μέσῳ αὐτῶν. în mijlocul lor. 
15.  Ἐγὼ πρὸς τὸν Θεὸν ἐκέκραξα,  Eu către Dumnezeu am strigat,  καὶ ὁ Κύριος 
εἰσήκουσέ μου. şi Domnul m‐a auzit pe mine. 
16.  Ἑσπέρας  καὶ  πρωῒ  καὶ  μεσημβρίας  διηγήσομαι  Seara  şi  dimineaţa  şi  la 
amiază‐zi spune‐voi καὶ ἀπαγγελῶ, şi voi povesti, καὶ εἰσακούσεται τῆς φωνῆς μου. şi 
va auzi glasul meu. 
17. Λυτρώσεται ἐν εἰρήνῃ τὴν ψυχήν μου Izbăvi‐va cu pace sufletul meu ἀπὸ τῶν 
ἐγγιζόντων μοι,  de cei ce se apropie de mine,  ὅτι ἐν πολλοῖς ἦσαν σὺν ἐμοί.  că întru 
mulţi erau cu mine. 
18.  Εἰσακούσεται  ὁ  Θεὸς,  Auzi‐va  Dumnezeu,  καὶ  ταπεινώσει  αὐτούς,  şi‐i  va 
smeri pe dânşii, ὁ ὑπάρχων πρὸ τῶν αἰώνων. Cel ce este mai‐nainte de veci. 
19.  Οὐ  γάρ  ἐστιν  αὐτοῖς  ἀντάλλαγμα,  Că  nu  este  lor  schimbare,  καὶ  οὐκ 
ἐφοβήθησαν τὸν Θεόν. că nu s‐au temut de Dumnezeu,  
20.  Ἐξέτεινεν  Întins‐a  τὴν  χεῖρα  αὐτοῦ  mâna  Sa  ἐν  τῷ  ἀποδιδόναι·  spre 
răsplătire; ἐβεβήλωσαν spurcat‐au τὴν διαθήκην αὐτοῦ. aşezământul Lui.  
21.  Διεμερίσθησαν  Împrăştiatu‐s‐au  ἀπὸ ὀργῆς  de mânia  τοῦ προσώπου αὐτοῦ, 
feţei Lui, καὶ ἤγγισαν şi s‐au apropiat αἱ καρδίαι αὐτῶν. inimile lor. 
22.  Ἡπαλύνθησαν  Muiatu‐s‐au  οἱ  λόγοι  αὐτοῦ  ὑπὲρ  ἔλαιον,  cuvintele  lor  mai 
mult decât untuldelemn, καὶ αὐτοί εἰσι βολίδες. şi acelea sunt săgeţi. 
23.  Ἐπίρριψον ἐπὶ Κύριον τὴν μέριμνάν σου,  Aruncă spre Domnul grija ta,  καὶ 
αὐτός σε διαθρέψει· şi El te va hrăni; οὐ δώσει εἰς τὸν αἰῶνα σάλον τῷ δικαίῳ. nu va da 
în veac clătinare dreptului. 
24. Σὺ δέ, ὁ Θεός, Iar Tu, Dumnezeule, κατάξεις αὐτοὺς pogorî‐vei pe dânşii εἰς 
φρέαρ διαφθορᾶς. în groapa stricăciunii. 
25.  Ἄνδρες αἱμάτων  Bărbaţii sângiurilor  καὶ δολιότητος  şi ai vicleşugului  οὐ μὴ 
ἡμισεύσωσι τὰς ἡμέρας αὐτῶν· nu‐şi vor înjumătăţi zilele lor; ἐγὼ δὲ, Κύριε, ἐλπιῶ ἐπὶ 
σέ. iar eu, Doamne, voi nădăjdui spre Tine. 
 
 

52
Ψαλμὸς ΝΕ΄ PSALMUL 55 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, ὑπὲρ τοῦ λαοῦ τοῦ ἀπὸ τῶν ἁγίων μεμακρυμμένου· pentru poporul ce se 
depărtase de la cele sfinte; τῷ Δαυΐδ a lui David, εἰς στηλογραφίαν, spre inscripţia stâlpului, ὁπότε 
ἐκράτησαν αὐτὸν când l‐au prins pe el οἱ ἀλλόφυλοι ἐν Γέθ. cei de alt neam în Ghet. 
 
1. Ἐλέησόν με, ὁ Θεὸς, Miluieşte‐mă, Dumnezeule, ὅτι κατεπάτησέ με ἄνθρωπος, 
că m‐a călcat omul, ὅλην τὴν ἡμέραν toată ziua πολεμῶν ἔθλιψέ με. dând război m‐a 
necăjit. 
2.  Κατεπάτησάν με οἱ ἐχθροί μου ὅλην τὴν ἡμέραν,  Călcatu‐m‐au vrăjmaşii mei 
toată ziua,  ὅτι πολλοὶ οἱ πολεμοῦντές με ἀπὸ ὕψους. că mulţi sunt cei ce se luptă cu 
mine de la înălţime. 
3.  Ἡμέρας οὐ φοβηθήσομαι, Ziua nu mă voi teme, ἐγὼ δὲ ἐλπιῶ ἐπὶ σέ.  și eu voi 
nădăjdui spre Tine. 
4.  Ἐν τῷ Θεῷ ἐπαινέσω τοὺς λόγους μου,  Întru Dumnezeu voi lăuda cuvintele 
mele,  ἐπὶ τῷ Θεῷ ἤλπισα,  întru Dumnezeu am nădăjduit,  οὐ φοβηθήσομαι  nu mă 
voi teme τί ποιήσει μοι σάρξ. ce‐mi va face mie trupul. 
5.  Ὅλην  τὴν  ἡμέραν  τοὺς  λόγους  μου  ἐβδελύσσοντο,  κατ’  ἐμοῦ  πάντες  οἱ 
διαλογισμοὶ αὐτῶν εἰς κακόν. 
Toată  ziua  cuvintele  mele  au  urât,  împotriva  mea  toate  gândurile  lor  spre 
rău. 
6. Παροικήσουσι Nemernici‐vor καὶ κατακρύψουσιν· şi se vor ascunde; αὐτοὶ τὴν 
πτέρναν μου φυλάξουσιν, aceia călcâiul meu vor pândi, καθάπερ ὑπέμειναν τὴν ψυχήν 
μου. precum au aşteptat ei sufletul meu. 
7.  Ὑπὲρ τοῦ μηθενὸς σώσεις αὐτούς,  Pentru nimic nu‐i vei mântui pe dânşii, ἐν 
ὀργῇ λαοὺς κατάξεις. întru mânie popoare vei sfărâma. 
8.  Ὁ Θεός, τὴν ζωήν μου ἐξήγγειλά σοι·  Dumnezeule, viaţa mea am spus‐o Ţie, 
ἔθου  τὰ  δάκρυά  μου  ἐνώπιόν  σου,  pus‐ai  lacrimile  mele  înaintea  Ta,  ὡς  καὶ  ἐν  τῇ 
ἐπαγγελίᾳ σου. ca și întru făgăduinţa Ta. 
9.  Ἐπιστρέψουσιν  οἱ  ἐχθροί  μου  εἰς  τὰ  ὀπίσω,  Întoarce‐se‐vor  vrăjmaşii  mei 
înapoi;  ἐν ᾗ ἂν ἡμέρᾳ ἐπικαλέσωμαί σε·  în orice zi Te voi chema,  ἰδοὺ ἔγνων ὅτι Θεός 
μου εἶ σύ. iată, am cunoscut că Dumnezeul meu eşti Tu. 
10.  Ἐπὶ τῷ Θεῷ αἰνέσω ῥῆμα,  Întru Dumnezeu voi lăuda graiul,  ἐπὶ τῷ Κυρίῳ 
αἰνέσω  λόγον·  întru  Domnul  voi  lăuda  cuvântul;  ἐπὶ  τῷ  Θεῷ  ἤλπισα,  spre 
Dumnezeu am nădăjduit, οὐ φοβηθήσομαι τί ποιήσει μοι ἄνθρωπος. nu mă voi teme 
ce‐mi va face mie omul.  
11.  Ἐν  ἐμοί,  ὁ  Θεός,  Întru  mine  sunt,  Dumnezeule,  αἱ  εὐχαὶ,  rugăciunile  ἃς 
ἀποδώσω cu care voi răsplăti αἰνέσεώς σου. laudei Tale. 
12.  Ὅτι ἐρρύσω τὴν ψυχήν μου ἐκ θανάτου,  Că ai izbăvit sufletul din moarte, 
τοὺς    ὀφθαλμούς  μου  ochii  mei,  ἀπὸ  δακρύων,  de  lacrimi,  καὶ  τοὺς  πόδας  μου  şi 
picioarele mele, ἀπὸ ὀλισθήματος·din alunecare; εὐαρεστήσω bine voi plăcea ἐνώπιον 
Κυρίου înaintea Domnului ἐν φωτὶ ζώντων. în lumina celor vii. 
 
Ψαλμὸς ΝΣΤ΄ PSALMUL 56 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, μὴ διαφθείρῃς· să nu strici; τῷ Δαυΐδ εἰς στηλογραφίαν, a lui David întru 
inscripţia stâlpului, ἐν τῷ αὐτὸν ἀποδιδράσκειν când a fugit el ἀπὸ προσώπου Σαοὺλ εἰς τὸ σπήλαιον. de către 
faţa lui Saul în peşteră. 
 
1.  Ἐλέησόν  με,  ὁ  Θεός,  ἐλέησόν  με,  Miluieşte‐mă, Dumnezeule,  miluieşte‐mă, 
ὅτι ἐπὶ σοὶ πέποιθεν ἡ ψυχή μου, că spre Tine a nădăjduit sufletul meu, καὶ ἐν τῇ σκιᾷ 
τῶν πτερύγων σου ἐλπιῶ,  și în umbra aripilor Tale voi nădăjdui,  ἕως οὗ παρέλθῃ ἡ 
ἀνομία. până ce va trece fărădelegea. 

53
2.  Κεκράξομαι  πρὸς  τὸν  Θεὸν  Striga‐voi  către  Dumnezeul  τὸν  ὕψιστον,  Cel 
Preaînalt, τὸν Θεὸν τὸν εὐεργετήσαντά με. Dumnezeul Cel ce a făcut mie bine. 
3.  Ἐξαπέστειλεν  Trimis‐a  ἐξ  οὐρανοῦ  din  cer  καὶ  ἔσωσέ  με,  şi  m‐a  mântuit, 
ἔδωκεν  dat‐a  εἰς  ὄνειδος  spre ocară  τοὺς  καταπατοῦντάς  με.  pe  cei  ce mă  calcă  pe 
mine. 
4.  Ἐξαπέστειλεν  ὁ  Θεὸς  τὸ  ἔλεος  αὐτοῦ  Trimis‐a  Dumnezeu  mila  Sa  καὶ  τὴν 
ἀλήθειαν  αὐτοῦ,  şi  adevărul  Său,  καὶ  ἐρρύσατο  τὴν  ψυχήν  μου  şi  a  izbăvit  sufletul 
meu ἐκ μέσου σκύμνων· din mijlocul puilor de lei; ἐκοιμήθην τεταραγμένος. adormit‐
am tulburat. 
5.  Υἱοὶ  ἀνθρώπων,  Fiii  oamenilor,  οἱ  ὀδόντες  αὐτῶν  dinţii  lor,  ὅπλα  καὶ  βέλη, 
arme şi săgeţi, καὶ ἡ γλῶσσα αὐτῶν şi limba lor, μάχαιρα ὀξεῖα. sabie ascuţită. 
6.  Ὑψώθητι ἐπὶ τοὺς οὐρανούς, ὁ Θεός,  Înalţă‐Te peste ceruri, Dumnezeule,  καὶ 
ἐπὶ πᾶσαν τὴν γῆν ἡ δόξα σου. şi peste tot pământul slava Ta. 
7.  Παγίδα  ἡτοίμασαν  τοῖς  ποσί  μου  Cursă  au  gătit  picioarelor  mele,  καὶ 
κατέκαμψαν τὴν ψυχήν μου. şi au împilat sufletul meu. 
8.  Ὤρυξαν πρὸ προσώπου μου βόθρον,  Săpat‐au înaintea feţei mele groapă,  καὶ 
ἐνέπεσον εἰς αὐτόν.  şi au căzut într‐însa. 
9.  Ἑτοίμη ἡ καρδία μου, ὁ Θεός,  Gata este inima mea, Dumnezeule,  ἑτοίμη ἡ 
καρδία μου,  gata este inima mea,  ᾄσομαι καὶ ψαλῶ ἐν τῇ δόξῃ μου.  cânta‐voi şi voi 
lăuda întru slava mea. 
10.  Ἐξεγέρθητι,  Deşteaptă‐te,  ἡ δόξα μου·  slava mea;  ἐξεγέρθητι, ψαλτήριον καὶ 
κιθάρα·  deşteaptă‐te,  psaltire  şi  alăută;  ἐξεγερθήσομαι  ὄρθρου.  deştepta‐mă‐voi 
dimineaţa. 
11.  Ἐξομολογήσομαί  σοι  ἐν  λαοῖς,  Κύριε,  Mărturisi‐mă‐voi  Ţie  întru  popoare, 
Doamne, ψαλῶ σοι ἐν ἔθνεσιν. cânta‐voi Ţie întru neamuri. 
12.  Ὅτι ἐμεγαλύνθη ἕως τῶν οὐρανῶν τὸ ἔλεός σου,  Că s‐a mărit până la ceruri 
mila Ta, καὶ ἕως τῶν νεφελῶν ἡ ἀλήθειά σου. şi până la nori adevărul Tău. 
13.  Ὑψώθητι ἐπὶ τοὺς οὐρανούς, ὁ Θεός,  Înalţă‐te peste ceruri, Dumnezeule,  καὶ 
ἐπὶ πᾶσαν τὴν γῆν ἡ δόξα σου. şi peste tot pământul slava Ta. 
 
Ψαλμὸς ΝΖ΄ PSALMUL 57 
Εἰς τὸ τέλος, μὴ διαφθείρῃς· τῷ Δαυΐδ εἰς στηλογραφίαν. Întru sfârşit, să nu strici, a lui David, întru 
inscripţia stâlpului. 
 
1.  Εἰ ἀληθῶς ἄρα δικαιοσύνην λαλεῖτε,  De grăiţi adică după adevăr dreptatea, 
εὐθείας κρίνετε, cele drepte judecaţi, υἱοὶ τῶν ἀνθρώπων; fiii oamenilor? 
2. Καὶ γὰρ ἐν καρδίᾳ ἀνομίαν ἐργάζεσθε ἐν τῇ γῇ,  Pentru că în inimă fărădelege 
lucraţi pe pământ;  ἀδικίαν αἱ χεῖρες ὑμῶν συμπλέκουσιν. nedreptate mâinile voastre 
împletesc. 
3.  Ἀπηλλοτριώθησαν οἱ ἁμαρτωλοὶ ἀπὸ μήτρας,  Înstrăinatu‐s‐au păcătoşii din 
mitras,  ἐπλανήθησαν ἀπὸ γαστρός, rătăcit‐au din pântece,  ἐλάλησαν ψευδῆ.  grăit‐au 
minciuni. 
4. Θυμὸς αὐτοῖς κατὰ τὴν ὁμοίωσιν τοῦ ὄφεως, Mânia lor este după asemănarea 
şarpelui, ὡσεὶ ἀσπίδος κωφῆς ca a unei aspide surde καὶ βυούσης τὰ ὦτα αὐτῆς, care‐
şi astupă urechile sale, 
5.  ἥτις  οὐκ  εἰσακούσεται  φωνὴν  ἐπᾳδόντων,  care  nu  va  auzi  glasul 
descântătorilor,  φαρμκοῦται φαρμακευομένη παρὰ σοφοῦ.  se otrăvește otrăvindu‐se 
de la cel înţelept. 

54
6.  Ὁ  Θεὸς  συντρίψει  τοὺς  ὀδόντας  αὐτῶν  ἐν  τῷ  στόματι  αὐτῶν,  Dumnezeu  va 
zdrobi dinţii lor în gura lor;  τὰς μύλας τῶν λεόντων συνέθλασεν ὁ Κύριος.  măselele 
leilor le‐a sfărâmat Domnul. 
7. Ἐξουδενωθήσονται De nimic se vor face, ὡσεὶ ὕδωρ διαπορευόμενον· ca apa ce 
trece; ἐντενεῖ τὸ τόξον αὐτοῦ, tinde‐va arcul Său ἕως οὗ ἀσθενήσουσιν. până unde vor 
slăbi. 
8.  Ὡσεὶ κηρὸς ὁ τακεὶς ἀνταναιρεθήσονται·  Ca ceara ce se topeşte se vor pierde; 
ἔπεσε πῦρ ἐπ’ αὐτοὺς  căzut‐a foc peste dânşii  καὶ οὐκ εἶδον τὸν ἥλιον.  şi n‐au văzut 
soarele. 
9.  Πρὸ τοῦ συνιέναι  Mai‐nainte până ce vor cunoaşte  τὰς ἀκάνθας αὐτῶν τὴν 
ῥάμνον, spinii lor ramul, ὡσεὶ ζῶντας, ca pe nişte vii, ὡσεὶ ἐν ὀργῇ καταπίεται αὐτούς. 
ca întru urgie va înghiţi pe dânşii. 
10.  Εὐφρανθήσεται  δίκαιος,  Veseli‐se‐va  dreptul,  ὅταν  ἴδῃ  ἐκδίκησιν,  când  va 
vedea izbândă; τὰς χεῖρας αὐτοῦ νίψεται ἐν τῷ αἵματι τοῦ ἁμαρτωλοῦ. mâinile sale va 
spăla în sângele păcătosului. 
11.  Καὶ ἐρεῖ ἄνθρωπος·  Şi va zice omul:  Εἰ ἄρα ἐστὶ καρπὸς τῷ δικαίῳ,  Dacă este 
adică roadă dreptului, ἄρα ἐστὶν ὁ Θεὸς κρίνων αὐτοὺς ἐν τῇ γῇ. este dar Dumnezeu 
judecându‐i pe dânşii pe pământ. 
 
Ψαλμὸς ΝΗ΄ PSALMUL 58 
Εἰς τὸ τέλος, μὴ διαφθείρῃς· τῷ Δαυΐδ εἰς στηλογραφίαν, Întru sfârşit, să nu strici; a lui David, întru 
inscripţia stâlpului, ὁπότε ἀπέστειλε Σαοὺλ când a trimis Saul καὶ ἐφύλαξεν τὸν οἶκον αὐτοῦ şi a păzit casa 
lui τοῦ θανατῶσαι αὐτόν. ca să‐l omoare pe el. 
 
1.  Ἐξελοῦ  με  ἐκ  τῶν  ἐχθρῶν  μου,  ὁ  Θεός,  Scoate‐mă  de  la  vrăjmaşii  mei, 
Dumnezeule,  καὶ ἐκ τῶν ἐπανιστανομένων ἐπ’ ἐμὲ λύτρωσαί με.şi de cei ce se scoală 
asupra mea slobozeşte‐mă.  
2.  Ῥῦσαί με ἐκ τῶν ἐργαζομένων τὴν ἀνομίαν,  Izbăveşte‐mă de cei ce lucrează 
fărădelegea, καὶ ἐξ ἀνδρῶν αἱμάτων σῶσόν με. şi de bărbaţii sângiurilor mântuieşte‐
mă. 
3.  Ὅτι ἰδοὺ ἐθήρευσαν τὴν ψυχήν μου,  Că iată, au vânat sufletul meu,  ἐπέθεντο 
ἐπ’ ἐμὲ κραταιοί. pusu‐s‐au asupra mea cei tari. 
4.  Οὔτε  ἡ  ἀνομία  μου  Nici  fărădelegea  mea,  οὔτε  ἡ  ἁμαρτία  μου,  Κύριε·  nici 
păcatul  meu,  Doamne;  ἄνευ  ἀνομίας  ἔδραμον  fără  de  nelegiuire  am  alergat  καὶ 
κατεύθυνα·  şi  am îndreptat;  ἐξεγέρθητι  εἰς  συνάντησίν  μου  καὶ  ἴδέ.  scoală‐Te  întru 
întâmpinarea mea şi vezi.  
5.  Καὶ  σύ,  Κύριε  ὁ  Θεὸς  τῶν  δυνάμεων,  ὁ  Θεὸς  τοῦ  Ἰσραήλ,  Şi  Tu,  Doamne, 
Dumnezeul  puterilor,  Dumnezeul  lui  Israel,  πρόσχες  τοῦ  ἐπισκέψασθαι  πάντα  τὰ 
ἔθνη,  ia aminte a cerceta toate neamurile,  μὴ οἰκτιρήσῃς πάντας τοὺς ἐργαζομένους 
τὴν ἀνομίαν. să nu Te înduri spre toţi cei ce lucrează fărădelegea. 
6.  Ἐπιστρέψουσιν  εἰς  ἑσπέραν,  Întoarce‐se‐vor  către  seară,  καὶ  λιμώξουσιν  ὡς 
κύων, şi vor flămânzi ca un câine, καὶ κυκλώσουσι πόλιν. şi vor înconjura cetatea. 
7.  Ἰδοὺ αὐτοὶ ἀποφθέγξονται ἐν τῷ στόματι αὐτῶν,  Iată aceia vor răspunde cu 
gura lor,  καὶ ῥομφαία ἐν τοῖς χείλεσιν αὐτῶν,  şi sabie în buzele lor,  ὅτι τίς ἤκουσε;  că 
cine a auzit? 
8.  Καὶ  σύ,  Κύριε,  ἐκγελάσεις  αὐτούς,  Şi  Tu,  Doamne,  vei  râde  de  dânşii, 
ἐξουδενώσεις πάντα τὰ ἔθνη. urgisi‐vei toate neamurile. 
9. Τὸ κράτος μου πρὸς σὲ φυλάξω, Puterea mea spre Tine voi păzi; ὅτι σύ, ὁ Θεὸς 
ἀντιλήμπτωρ μου εἶ. că Tu, Dumnezeule, sprijinitorul meu eşti.  

55
10. Ὁ Θεός μου, τὸ ἔλεος αὐτοῦ προφθάσει με· Dumnezeul meu, mila Lui mă va 
întâmpina; ὁ Θεὸς δείξει μοι ἐν τοῖς ἐχθροῖς μου. Dumnezeul meu va arăta mie întru 
vrăjmaşii mei. 
11.  Μὴ  ἀποκτείνῃς  αὐτούς,  Să  nu‐i  omori  pe  dânşii,  μήποτε  ἐπιλάθωνται  τοῦ 
νόμου σου. ca nu cândva să uite legea Ta. 
12.  Διασκόρπισον αὐτοὺς ἐν τῇ δυνάμει σου,  Risipeşte‐i pe ei întru puterea Ta, 
καὶ κατάγαγε αὐτούς, şi‐i pogoară pe dânşii,  ὁ ὑπερασπιστής μου, Κύριε. sprijinitorul 
(apărătorul) meu, Doamne. 
13.  Ἁμαρτίαν στόματος αὐτῶν,  Păcatul gurii lor,  λόγον χειλέων αὐτῶν,  cuvântul 
buzelor  lor,  καὶ  συλλημφθήτωσαν  şi  să  se  prindă  ἐν  τῇ  ὑπερηφανίᾳ  αὐτῶν.  întru 
mândria lor. 
14.  Καὶ  ἐξ  ἀρᾶς  Şi  din  blestem  καὶ  ψεύδους  διαγγελήσονται  ἐν  συντελείᾳ,  şi 
minciună se vor vesti întru sfârşit, ἐν ὀργῇ συντελείας, întru urgia sfârşitului, καὶ οὐ 
μὴ ὑπάρξωσι. şi nu vor fi. 
15. Καὶ γνώσονται ὅτι ὁ Θεὸς δεσπόζει τοῦ Ἰακὼβ, Şi vor cunoaşte că Dumnezeu 
stăpâneşte pe Iacov καὶ τῶν περάτων τῆς γῆς. şi marginile pământului. 
16.  Ἐπιστρέψουσιν  εἰς  ἑσπέραν,  Întoarce‐se‐vor  către  seară,  καὶ  λιμώξουσιν  ὡς 
κύων, καὶ κυκλώσουσι πόλιν. şi vor flămânzi ca un câine, şi vor înconjura cetatea. 
17. Αὐτοὶ διασκορπισθήσονται τοῦ φαγεῖν· Aceia se vor risipi să mănânce, ἐὰν δὲ 
μὴ χορτασθῶσι, iar de nu se vor sătura, καὶ γογγύσουσιν. vor şi murmura. 
18.  Ἐγὼ  δὲ  ᾄσομαι  τῇ  δυνάμει  σου,  Iar  eu  voi  cânta  puterii  Tale,  καὶ 
ἀγαλλιάσομαι τὸ πρωῒ τὸ ἔλεός σου. şi mă voi bucura dimineaţa de mila Ta. 
19.  Ὅτι  ἐγενήθης  ἀντιλήμπτωρ  μου,  Că  Te‐ai  făcut  Sprijinitorul  meu,  καὶ 
καταφυγὴ μου ἐν ἡμέρᾳ θλίψεώς μου. şi Scăparea mea în ziua necazului meu. 
20.  Βοηθός μου εἶ,  Ajutorul meu eşti,  σοὶ ψαλῶ,  Ţie voi cânta;  ὅτι σύ, ὁ Θεός, 
ἀντιλήμπτωρ μου εἶ,  că Tu, Dumnezeule, Sprijinitorul meu eşti, ὁ Θεός μου, τὸ ἔλεός 
μου. Dumnezeul meu, Mila mea. 
 
Ψαλμὸς ΝΘ΄ PSALMUL 59 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, τοῖς ἀλλοιωθησομένοις· celor ce se vor schimba; εἰς στηλογραφίαν τῷ Δαυΐδ, 
întru inscripţia stâlpului lui David, εἰς διδαχήν, spre învăţătură, ὁπότε ἐνεπύρισε τὴν Μεσοποταμίαν Συρίας 
când a ars Mesopotamia Siriei, καὶ τὴν Συρίαν Σοβάλ, καὶ ἐπέστρεψεν Ιωαβ şi Sova‐Siria, şi s‐a întors Ioav, 
καὶ ἐπάταξε τὸν Ἐδὼμ ἐν τῇ φάραγγι τῶν ἁλῶν, şi a bătut pe Edom în Valea Sărilor δώδεκα χιλιάδας. 
douăsprezece mii. 
 
1. Ὁ Θεός, ἀπώσω ἡμᾶς  Dumnezeule, lepădatu‐ne‐ai pe noi,  καὶ καθεῖλες ἡμᾶς, 
şi ne‐ai surpat,  ὠργίσθης καὶ οἰκτίρησας ἡμᾶς. mâniatu‐Te‐ai şi Te‐ai îndurat spre 
noi. 
2.  Συνέσεισας τὴν γῆν  Cutremurat‐ai pământul  καὶ συνετάραξας αὐτήν·  şi l‐ai 
tulburat  pe  dânsul;  ἴασαι  τὰ  συντρίμματα  αὐτῆς,  vindecă  sfărâmă‐turile  lui,  ὅτι 
ἐσαλεύθη. că s‐au clătinat. 
3.  Ἔδειξας  τῷ  λαῷ  σου  σκληρά,  Arătat‐ai poporului Tău cele aspre,  ἐπότισας 
ἡμᾶς οἶνον κατανύξεως. adăpatu‐ne‐ai pe noi cu vinul umilinţei. 
4. Ἔδωκας τοῖς φοβουμένοις σε σημείωσιν, Dat‐ai celor ce se tem de Tine semn, 
τοῦ φυγεῖν ἀπὸ προσώπου τόξου. ca să fugă de la faţa arcului. 
5.  Ὅπως ἂν ῥυσθῶσιν οἱ ἀγαπητοί σου,  Pentru ca să se izbăvească cei iubiţi ai 
Tăi, σῶσον τῇ δεξιᾷ σου καὶ ἐπάκουσόν μου. mântuieşte‐mă cu dreapta Ta şi mă auzi. 
6. Ὁ Θεὸς ἐλάλησεν ἐν τῷ ἁγίῳ αὐτοῦ· Dumnezeu a grăit întru cel sfânt al Său: 
Ἀγαλλιάσομαι καὶ διαμεριῶ Σικιμα,  Bucura‐mă‐voi şi voi împărţi Sichemul,  καὶ τὴν 
κοιλάδα τῶν σκηνῶν διαμετρήσω. şi valea locașurilor voi măsura. 

56
7.  Ἐμός ἐστι Γαλαάδ,  Al Meu este Galaad,  καὶ ἐμός ἐστι Μανασσῆς, καὶ Ἐφραὶμ 
şi al meu este Manase, şi Efraim,  κραταίωσις τῆς κεφαλῆς μου,  tăria capului Meu, 
Ἰούδας βασιλεύς μου. Iuda, împăratul Meu. 
8.  Μωαβ λέβης τῆς ἐλπίδος μου,  Moab, vasul nădejdii Mele,  ἐπὶ τὴν Ἰδουμαίαν 
ἐκτενῶ  τὸ  ὑπόδημά  μου,  spre  Idumeea  voi  întinde  încălţămintea  Mea,  ἐμοὶ 
ἀλλόφυλοι ὑπετάγησαν. Mie cei de alt neam s‐au supus. 
9. Τίς ἀπάξει με εἰς πόλιν περιοχῆς; Cine mă va duce la cetatea îngrădirii? ἢ τίς 
ὁδηγήσει με ἕως τῆς Ἰδουμαίας; Sau cine mă va povăţui până în Idumeea? 
10.  Οὐχὶ σύ, ὁ Θεός, ὁ ἀπωσάμενος ἡμᾶς;  Au nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne‐ai 
lepădat  pe  noi?  καὶ  οὐκ  ἐξελεύσῃ,  ὁ  Θεός,  Şi  au  nu  vei  ieşi,  Dumnezeule,  ἐν  ταῖς 
δυνάμεσιν ἡμῶν; întru puterile noastre?  
11.  Δὸς ἡμῖν βοήθειαν ἐκ θλίψεως,  Dă‐ne nouă ajutor întru necaz,  καὶ ματαία 
σωτηρία ἀνθρώπου. și deşartă este mântuirea omului. 
12.  Ἐν τῷ Θεῷ ποιήσομεν δύναμιν,  Întru Dumnezeu vom face putere,  καὶ αὐτὸς 
ἐξουδενώσει τοὺς θλίβοντας ἡμᾶς. şi El va defăima pe cei ce ne necăjesc pe noi. 
 
Ψαλμὸς Ξ΄ PSALMUL 60 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, ἐν ὕμνοις· τῷ Δαυΐδ. întru cântări [de laudă], a lui David. 
 
1.  Εἰσάκουσον,  ὁ  Θεός,  τῆς  δεήσεώς  μου,  Ascultă,  Dumnezeule,  cererea  mea, 
πρόσχες τῇ προσευχῇ μου. ia aminte rugăciunea mea. 
2.  Ἀπὸ  τῶν  περάτων  τῆς  γῆς  πρὸς  σὲ  ἐκέκραξα,  De  la  marginile  pământului 
către Tine am strigat, ἐν τῷ ἀκηδιάσαι τὴν καρδίαν μου· când s‐a mâhnit inima mea; 
ἐν πέτρᾳ ὕψωσάς με. pe piatră m‐ai înălţat. 
3.  Ὡδήγησάς  με,  ὅτι  ἐγενήθης  ἐλπίς  μου,  Povăţuitu‐m‐ai,  că  Te‐ai  făcut 
nădejdea  mea,  πύργος  ἰσχύος  ἀπὸ  προσώπου  ἐχθροῦ.  turn  de  tărie  de  către  faţa 
vrăjmaşului. 
4.  Παροικήσω ἐν τῷ σκηνώματί σου εἰς τοὺς αἰῶνας,  Locui‐voi întru locaşul Tău 
în  veci,  σκεπασθήσομαι  ἐν  σκέπῃ  τῶν  πτερύγων  σου.  acoperi‐mă‐voi  întru 
acoperământul aripilor Tale. 
5.  Ὅτι  σύ,  ὁ  Θεός,  εἰσήκουσας  τῶν  εὐχῶν  μου,  Că  Tu,  Dumnezeule,  ai  auzit 
rugăciunile  mele,  ἔδωκας  κληρονομίαν  dat‐ai  moştenire  τοῖς  φοβουμένοις  τὸ  ὄνομά 
σου. celor ce se tem de numele Tău.   
6.  Ἡμέρας  ἐφ’  ἡμέρας  βασιλέως  προσθήσεις,  Zile  peste  zile  împăratului  vei 
adăuga, τὰ ἔτη αὐτοῦ ἕως ἡμέρας γενεᾶς καὶ γενεᾶς. anii lui până la ziua neamului şi 
a neamului. 
7.  Διαμενεῖ  εἰς  τὸν  αἰῶνα  ἐνώπιον  τοῦ  Θεοῦ·  Rămâne‐va  în  veac  înaintea  lui 
Dumnezeu;  ἔλεος καὶ ἀλήθειαν αὐτοῦ τίς ἐκζητήσει;  mila şi adevărul Lui, cine‐l va 
căuta? 
8.  Οὕτω  ψαλῶ  τῷ  ὀνόματί  σου  εἰς  τοὺς  αἰῶνας,  Aşa voi cânta numele Tău în 
veci, τοῦ ἀποδοῦναί με τὰς εὐχάς μου ἡμέραν ἐξ ἡμέρας. ca să dau eu rugăciunile mele 
din zi în zi. 
Ψαλμὸς ΞΑ΄ PSALMUL 61 
Εἰς τὸ τέλος, Întru sfârşit, ὑπὲρ Ἰδιθούν· pentru Iditum; ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalm a lui David. 
 
1.  Οὐχὶ τῷ Θεῷ ὑποταγήσεται ἡ ψυχή μου;  Au nu lui Dumnezeu se va supune 
sufletul meu? παρ’ αὐτοῦ γὰρ τὸ σωτήριόν μου.Că de la Dânsul este Mântuirea mea. 

57
2.  Καὶ  γὰρ  αὐτὸς  Θεός  μου  καὶ  σωτήρ  μου,  Și  că  El  este  Dumnezeul  meu  şi 
Mântuitorul meu,  ἀντιλήπτωρ μου,  Sprijinitorul meu,  οὐ μὴ σαλευθῶ ἐπὶ πλεῖον.  nu 
mă voi clătina mai mult. 
3.  Ἕως  πότε  ἐπιτίθεσθε  ἐπ’  ἄνθρωπον;  Până  când  vă  puneți  asupra  omului? 
φονεύετε πάντες ὑμεῖς  Ucideţi toţi voi,  ὡς τοίχῳ κεκλιμένῳ  ca pe un perete povârnit 
καὶ φραγμῷ ὠσμένῳ. şi gard surpat? 
4.  Πλὴν τὴν τιμήν μου  Însă cinstea mea  ἐβουλεύσαντο s‐au sfătuit  ἀπώσασθαι, 
să‐o lepede, ἔδραμον ἐν δίψῃ, alergat‐au cu sete, τῷ στόματι αὐτῶν εὐλόγουν, cu gura 
lor binecuvântau, καὶ τῇ καρδίᾳ αὐτῶν κατηρῶντο. şi cu inima lor blestemau. 
5. Πλὴν τῷ Θεῷ ὑποτάγηθι, ἡ ψυχή μου, Însă lui Dumnezeu te supune, sufletul 
meu, ὅτι παρ’ αὐτοῦ ἡ ὑπομονή μου. că de la Dânsul este răbdarea mea. 
6.  Ὅτι  αὐτὸς  Θεός  μου  καὶ  σωτήρ  μου,  Că  El  este  Dumnezeul  meu  şi 
Mântuitorul meu,  ἀντιλήπτωρ μου,  Sprijinitorul meu,  οὐ μὴ μεταναστεύσω.  nu mă 
voi muta. 
7. Ἐπὶ τῷ Θεῷ τὸ σωτήριόν μου καὶ ἡ δόξα μου· Întru Dumnezeu este mântuirea 
mea şi slava mea,  ὁ Θεὸς τῆς βοηθείας μου,  Dumnezeul ajutorului meu,  καὶ ἡ ἐλπίς 
μου ἐπὶ τῷ Θεῷ. şi nădejdea mea este spre Dumnezeu. 
8.  Ἐλπίσατε  ἐπ’  αὐτόν,  Nădăjduiţi  spre  Dânsul,  πᾶσα  συναγωγὴ  λαοῦ·  toată 
adunarea popoarelor;  ἐκχέατε  vărsaţi  ἐνώπιον αὐτοῦ τὰς καρδίας ὑμῶν,  înaintea Lui 
inimile voastre, ὅτι ὁ Θεὸς βοηθὸς ἡμῶν. că Dumnezeu este ajutorul nostru. 
9.  Πλὴν μάταιοι οἱ υἱοὶ τῶν ἀνθρώπων,  Însă deşerţi sunt fiii oamenilor,  ψευδεῖς 
οἱ  υἱοὶ  τῶν  ἀνθρώπων  mincinoşi  sunt  fiii  oamenilor,  ἐν  ζυγοῖς,  în  cumpene,  τοῦ 
ἀδικῆσαι αὐτοὶ  a face strâmbătate ei  ἐκ ματαιότητος ἐπὶ τὸ αὐτό.  din deşertăciune 
împreună. 
10. Μὴ ἐλπίζετε ἐπὶ ἀδικίαν, Nu nădăjduiţi spre nedreptate, καὶ ἐπὶ ἅρπαγμα μὴ 
ἐπιποθεῖτε·  şi  spre  jefuire  nu  poftiţi;  πλοῦτος  ἐὰν  ῥέῃ,  bogăţia  de  ar  curge,  μὴ 
προστίθεσθε καρδίαν. nu vă lipiţi inima. 
11. Ἅπαξ ἐλάλησεν ὁ Θεός, O dată a grăit Dumnezeu, δύο ταῦτα ἤκουσα, acestea 
două am auzit,  ὅτι τὸ κράτος τοῦ Θεοῦ,  că puterea este a lui Dumnezeu,  καὶ σοῦ, 
Κύριε,  τὸ  ἔλεος·  şi  a  Ta  este  Doamne,  mila,  ὅτι  σὺ  ἀποδώσεις  că  Tu  vei  răsplăti 
ἑκάστῳ fiecăruia κατὰ τὰ ἔργα αὐτοῦ. după faptele lui. 
 
Ψαλμὸς ΞΒ΄ PSALMUL 62 
Ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ, Psalm a lui David, ἐν τῷ εἶναι αὐτὸν ἐν τῇ ἐρήμῳ τῆς Ἰουδαίας. când a fost el în 
pustiul Iudeii. 
 
1.  Ὁ Θεὸς, ὁ Θεός μου, πρὸς σὲ ὀρθρίζω.  Dumnezeule, Dumnezeul meu, către 
Tine mânec.  ἐδίψησέ σε ἡ ψυχή μου,  Însetat‐a de Tine sufletul meu,  ποσαπλῶς σοι ἡ 
σάρξ μου,  de câte ori de Tine trupul meu a însetat,  ἐν γῇ ἐρήμῳ  în pământ pustiu 
καὶ ἀβάτῳ şi neumblat καὶ ἀνύδρῳ. şi fără de apă. 
2.  Οὕτως ἐν τῷ ἁγίῳ ὤφθην σοι,  Aşa întru cel sfânt m‐am arătat Ţie,  τοῦ ἰδεῖν 
τὴν δύναμίν σου καὶ τὴν δόξαν σου. ca să văd puterea Ta şi slava Ta. 
3. Ὅτι κρεῖσσον τὸ ἔλεός σου Că mai bună este mila Ta ὑπὲρ ζωάς, decât vieţile, 
τὰ χείλη μου buzele mele ἐπαινέσουσί σε.Te vor lăuda. 
4. Οὕτως εὐλογήσω σε ἐν τῇ ζωῇ μου, Aşa bine Te voi cuvânta în viaţa mea, καὶ 
ἐν τῷ ὀνόματί σου şi în numele Tău ἀρῶ τὰς χεῖράς μου. voi ridica mâinile mele. 
5.  Ὡς ἐκ στέατος  Ca de seu  καὶ πιότητος  şi de grăsime  ἐμπλησθείη ἡ ψυχή μου, 
să se umple sufletul meu,  καὶ χείλη ἀγαλλιάσεως  şi cu buze de bucurie  αἰνέσει τὸ 
στόμα μου.Te va lăuda gura mea. 

58
6. Εἰ ἐμνημόνευόν σου De mi‐am adus aminte de Tine ἐπὶ τῆς στρωμνῆς μου, în 
aşternutul meu, ἐν τοῖς ὄρθροις ἐμελέτων εἰς σέ. în dimineţi am cugetat spre Tine.  
7.  Ὅτι ἐγενήθης βοηθός μου,  Că Te‐ai făcut ajutorul meu,  καὶ ἐν τῇ σκέπῃ τῶν 
πτερύγων σου ἀγαλλιάσομαι. și întru acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.  
8. Ἐκολλήθη ἡ ψυχή μου ὀπίσω σου, Lipitu‐s‐a sufletul meu după Tine, ἐμοῦ δὲ 
ἀντελάβετο ἡ δεξιά σου. iar pe mine m‐a sprijinit dreapta Ta. 
9. Αὐτοὶ δὲ εἰς μάτην Iar ei în deşert ἐζήτησαν τὴν ψυχήν μου, au căutat sufletul 
meu,  εἰσελεύσονται  intra‐vor  εἰς  τὰ  κατώτατα  τῆς  γῆς,  în  cele  mai  de  jos  ale 
pământului,  παραδοθήσονται  εἰς  χεῖρας  ῥομφαίας,  da‐se‐vor  în  mâinile  săbiei, 
μερίδες ἀλωπέκων ἔσονται. părţi vulpilor vor fi. 
10.  Ὁ  δὲ  βασιλεὺς  εὐφρανθήσεται  ἐπὶ  τῷ  Θεῷ,  Iar  împăratul  se  va  veseli  de 
Dumnezeu, ἐπαινεσθήσεται πᾶς ὁ ὀμνύων ἐν αὐτῷ, lăuda‐se‐va tot cel ce se jură întru 
El,  ὅτι  ἐνεφράγη  στόμα  λαλούντων  ἄδικα.  că  s‐a  astupat  gura  celor  ce  grăiesc 
nedreptăţi. 
 
Ψαλμὸς ΞΓ΄ PSALMUL 63 
Εἰς τὸ τέλος· Întru sfârşit; ψαλμὸς τῷ Δαυΐδ. psalm al lui David. 
 
1.  Εἰσάκουσον,  ὁ  Θεός,  Auzi,  Dumnezeule,  τῆς  φωνῆς  μου  glasul  meu  ἐν  τῷ 
δέεσθαί  με  πρὸς  σέ,  când  mă  rog  către  Tine,  ἀπὸ  φόβου  ἐχθροῦ  de  la  frica 
vrăjmaşului ἐξελοῦ τὴν ψυχήν μου. scoate sufletul meu. 
2.  Σκέπασόν με ἀπὸ συστροφῆς πονηρευομένων,  Acoperă‐mă de adunarea celor 
ce  viclenesc,  ἀπὸ  πλήθους  ἐργαζομένων  ἀνομίαν,  de  mulţimea  celor  ce  lucrează 
fărădelege, 
3. οἵτινες ἠκόνησαν ὡς ῥομφαίαν τὰς γλώσσας αὐτῶν, care şi‐au ascuţit ca o sabie 
limbile lor, ἐνέτειναν τόξον αὐτῶν, întins‐au arcul lor, πρᾶγμα πικρὸν, lucru amar,  
4.  τοῦ κατατοξεῦσαι ἐν ἀποκρύφοις ἄμωμον·  ca să săgeteze întru ascunsuri pe 
cel  nevinovat;  ἐξάπινα  κατατοξεύσουσιν  αὐτὸν  fără  veste  îl  vor  săgeta  pe  el  καὶ  οὐ 
φοβηθήσονται. şi nu se vor teme.  
5.  Ἐκραταίωσαν  ἑαυτοῖς  λόγον  πονηρόν,  Întărit‐au  loruşi  cuvânt  viclean, 
διηγήσαντο  τοῦ  κρύψαι  παγίδα·  vorbit‐au  ca  să  ascundă  cursă,  εἶπον·  Τίς  ὄψεται 
αὐτούς; zis‐au: Cine îi va vedea pe ei? 
6.  Ἐξηρεύνησαν  ἀνομίαν,  Iscodit‐au  fărădelege,  ἐξέλιπον  ἐξερευνῶντες 
ἐξερευνήσεις. stinsu‐s‐au născocind iscodiri. 
7.  Προσελεύσεται ἄνθρωπος,  Apropia‐se‐va omul,  καὶ καρδία βαθεῖα,  și inima 
adâncă, καὶ ὑψωθήσεται ὁ Θεός. și se va înălţa Dumnezeu. 
8.  Βέλος  νηπίων  ἐγενήθησαν  αἱ  πληγαὶ  αὐτῶν,  Săgeată  de  prunci  s‐au  făcut 
rănile  lor,  καὶ  ἐξησθένησαν  ἐπ’  αὐτοὺς  αἱ  γλῶσσαι  αὐτῶν.  şi  au  slăbit  asupra  lor 
limbile lor. 
9.  Ἐταράχθησαν  πάντες  οἱ  θεωροῦντες  αὐτούς,  Tulburatu‐s‐au  toţi  care  i‐au 
văzut pe dânşii, καὶ ἐφοβήθη πᾶς ἄνθρωπος. şi s‐a temut tot omul. 
10. Καὶ ἀνήγγειλαν τὰ ἔργα τοῦ Θεοῦ, Şi au povestit lucrurile lui Dumnezeu, καὶ 
τὰ ποιήματα αὐτοῦ συνῆκαν. şi faptele Lui le‐au înţeles. 
11. Εὐφρανθήσεται δίκαιος ἐπὶ τῷ Κυρίῳ Veseli‐se‐va cel drept întru Domnul καὶ 
ἐλπιεῖ ἐπ’ αὐτόν, şi va nădăjdui spre Dânsul, καὶ ἐπαινεσθήσονται πάντες οἱ εὐθεῖς τῇ 
καρδίᾳ. şi se vor lăuda toţi cei drepţi la inimă. 
 
 
 

59
Ψαλμὸς ΡΒ΄ PSALMUL 102   
Τῷ Δαυΐδ. Al lui David. 
 
1.  ΕΥΛΟΓΕΙ, ἡ ψυχή μου, τὸν Κύριον  BINECUVÂNTEAZĂ, suflete al meu, pe 
Domnul  καί, πάντα τὰ ἐντός μου, τὸ ὄνομα τὸ ἅγιον αὐτοῦ·  și toate cele dinlăuntrul 
meu, numele cel sfânt al Lui;   
2. Εὐλόγει, ἡ ψυχή μου, τὸν Κύριον Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul 
καὶ μὴ ἐπιλανθάνου πάσας τὰς ἀνταποδόσεις αὐτοῦ. și nu uita toate răsplătirile Lui.   
3.  Τὸν  εὐιλατεύοντα  πάσας  τὰς  ἀνομίας  σου,  Pe  Cel  ce  curățește  toate 
fărădelegile tale,  τὸν ἰώμενον πάσας  τὰς νόσους σου·  pe Cel ce vindecă toate bolile 
tale;   
 4. Τὸν λυτρούμενον ἐκ φθορᾶς τὴν ζωήν σου, Pe Cel ce izbăvește din stricăciune 
viața ta, τὸν στεφανοῦντά σε ἐν ἐλέει καὶ οἰκτιρμοῖς· pe Cel ce te încununează cu milă 
și cu îndurări;   
5.  Τὸν ἐμπιπλῶντα ἐν ἀγαθοῖς τὴν ἐπιθυμίαν σου,  Pe Cel ce umple de bunătăți 
pofta  ta,  ἀνακαινισθήσεται  ὡς  ἀετοῦ  ἡ  νεότης  σου.  înnoi‐se‐vor  ca  ale  vulturului 
tinerețile tale.   
6.  Ποιῶν ἐλεημοσύνας ὁ Κύριος  Cel ce face milostenie, Domnul,  καὶ κρῖμα πᾶσι 
τοῖς ἀδικουμένοις.  și judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate.   
7. Ἐγνώρισε τὰς ὁδοὺς αὐτοῦ τῷ Μωυσῇ, Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, 
τοῖς υἱοῖς Ἰσραὴλ τὰ θελήματα αὐτοῦ. fiilor lui Israel voile Sale.   
8.  Οἰκτίρμων  καὶ  ἐλεήμων  ὁ  Κύριος,  Îndurat  și  milostiv  este  Domnul, 
μακρόθυμος καὶ πολυέλεος· îndelung‐răbdător și mult‐milostiv;   
9.  Οὐκ εἰς τέλος ὀργισθήσεται,  Nu până în sfârșit se va iuți,  οὐδὲ εἰς τὸν αἰῶνα 
μηνιεῖ· nici în veac se va mânia;   
10.  Οὐ κατὰ τὰς ἀνομίας ἡμῶν ἐποίησεν ἡμῖν,  Nu după fărădelegile noastre a 
făcut  nouă,  οὐδὲ  κατὰ  τὰς  ἁμαρτίας  ἡμῶν  ἀνταπέδωκεν  ἡμῖν,  nici  după  păcatele 
noastre ne‐a răsplătit nouă,   
11.  Ὅτι κατὰ τὸ ὕψος τοῦ οὐρανοῦ ἀπὸ τῆς γῆς,  Că după înălțimea cerului de la 
pământ,  ἐκραταίωσε  Κύριος  τὸ  ἔλεος  αὐτοῦ  a  întărit  Domnul  mila  Sa  ἐπὶ  τοὺς 
φοβουμένους αὐτόν· spre cei ce se tem de El;   
12. Καθόσον ἀπέχουσιν ἀνατολαὶ ἀπὸ δυσμῶν, Pe cât sunt de departe răsăriturile 
de  la  apusuri,  ἐμάκρυνεν  ἀφ᾿  ἡμῶν  τὰς  ἀνομίας  ἡμῶν.  depărtat‐a  de  la  noi 
fărădelegile noastre.  
13. Καθὼς οἰκτείρει πατὴρ υἱούς În ce chip (se îndură) miluiește tatăl (de) pe fii, 
ᾠκτείρησε Κύριος τοὺς φοβουμένους αὐτόν, aşa (sa îndurat) a miluit Domnul (de) pe 
cei ce se tem de Dânsul,   
14. Ὅτι αὐτὸς ἔγνω τὸ πλάσμα ἡμῶν,  Că El a cunoscut zidirea noastră, ἐμνήσθη 
ὅτι χοῦς ἐσμεν. adusu‐Și‐a aminte că țarână suntem.   
15. Ἄνθρωπος, ὡσεὶ χόρτος Omul, ca iarba αἱ ἡμέραι αὐτοῦ· zilele lui; ὡσεὶ ἄνθος 
τοῦ ἀγροῦ, ca floarea câmpului, οὕτως ἐξανθήσει· așa va înflori;   
16. Ὅτι πνεῦμα διῆλθεν ἐν αὐτῷ, Că duh a trecut printr‐însul, καὶ οὐχ ὑπάρξει și 
nu va fi καὶ οὐκ ἐπιγνώσεται ἔτι τὸν τόπον αὐτοῦ. și nu‐și va mai cunoaște încă locul 
său.   
17. Τὸ δὲ ἔλεος τοῦ Κυρίου ἀπὸ τοῦ αἰῶνος καὶ ἕως τοῦ αἰῶνος Iar mila Domnului 
din veac și pană în veac ἐπὶ τοὺς φοβουμένους αὐτόν, spre cei ce se tem de Dânsul,   
18.  Καὶ ἡ δικαιοσύνη αὐτοῦ ἐπὶ υἱοῖς υἱῶν,  Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, τοῖς 
φυλάσσουσι τὴν διαθήκην αὐτοῦ,  spre cei ce păzesc așezământul de lege al Lui, καὶ 
μεμνημένοις τῶν ἐντολῶν αὐτοῦ τοῦ ποιῆσαι αὐτάς.  și își aduc aminte de poruncile 

60
Lui ca să le facă pe ele. 
19.  Κύριος  ἐν  τῷ  οὐρανῷ  ἡτοίμασε  τὸν  θρόνον  αὐτοῦ,  Domnul  în  cer  a  gătit 
scaunul  Său,  καὶ  ἡ  βασιλεία  αὐτοῦ  πάντων  δεσπόζει.  și  împărățit  Lui  peste  toți 
stăpânește.   
20.  Εὐλογεῖτε τὸν Κύριον, πάντες οἱ ἄγγελοι αὐτοῦ,  Binecuvântați pe Domnul, 
toți îngerii Lui, δυνατοὶ ἰσχύϊ, ποιοῦντες τὸν λόγον αὐτοῦ, cei puternici la vârtute, care 
faceți cuvântul Lui, τοῦ ἀκοῦσαι τῆς φωνῆς τῶν λόγων αὐτοῦ. auziți glasul cuvintelor 
Lui.   
21.  Εὐλογεῖτε τὸν Κύριον, πᾶσαι αἱ δυνάμεις αὐτοῦ,  Binecuvântați pe Domnul, 
toate  puterile  Lui,  λειτουργοὶ  αὐτοῦ,  ποιοῦντες  τὸ  θέλημα  αὐτοῦ·  slujitori  Lui,  care 
faceți voia Lui; 
22. Εὐλογεῖτε τὸν Κύριον, πάντα τὰ ἔργα αὐτοῦ, Binecuvântați pe Domnul, toate 
lucrurile Lui, ἐν παντὶ τόπῳ τῆς δεσποτείας αὐτοῦ· în tot locul stăpânirii Lui; εὐλόγει, 
ἡ ψυχή μου, τὸν Κύριον. Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.  
 
Ψαλμὸς ΡΜΕ΄ PSALMUL 145  
Ἀλληλούϊα· Ἀγγαίου καὶ Ζαχαρίου. Aliluia; al lui Agheu și al Zahariei. 
 
 1.  ΑΙΝΕΙ,  Laudă,  ἡψυχή μου,  suflete al meu,  τὸν Κύριον· pe Domnul;  αἰνέσω 
Κύριον  lăuda‐voi pe Domnul  ἐν τῇ ζωῇ μου,  în viața mea, ψαλῶ τῷ Θεῷ μου  cânta‐
voi Dumnezeului meu ἕως ὑπάρχω.  până ce voi fi. 
2.  Μὴ  πεποίθατε  Nu  vă  nădăjduiți  ἐπ᾿  ἄρχοντας,  spre  boieri,  ἐπὶ  υἱοὺς 
ἀνθρώπων, spre fiii oamenilor, οἷς οὐκ ἔστι σωτηρία. întru care nu este mântuire. 
3.  Ἐξελεύσεται  τὸ  πνεῦμα  αὐτοῦ,  Ieși‐va  duhul  lui,  καὶ  ἐπιστρέψει  și  se  va 
întoarce εἰς τὴν γῆν αὐτοῦ· în pământul său; 
4.  Ἐν  ἐκείνῃ  τῇ  ἡμέρᾳ  În  ziua  aceea  ἀπολοῦνται  vor  pieri  πάντες  toate  οἱ 
διαλογισμοὶ gândurile αὐτοῦ. lui. 
5.  Μακάριος οὗ ὁ Θεὸς Ἰακὼβ βοηθὸς αὐτοῦ,  Fericit este căruia Dumnezeul lui 
Iacov este ajutorul lui,  ἡ ἐλπὶς αὐτοῦ  nădejdea lui  ἐπὶ Κύριον τὸν Θεὸν αὐτοῦ, spre 
Domnul Dumnezeul lui, 
6. Τὸν ποιήσαντα Spre cel ce a făcut τὸν οὐρανὸν cerul καὶ τὴν γῆν, și pământul, 
τὴν θάλασσαν marea καὶ πάντα și toate τὰ ἐν αὐτοῖς·cele ce sunt într‐însele;   
7. Τὸν φυλάσσοντα ἀλήθειαν Spre cel ce păzește adevărul εἰς τὸν αἰῶνα, în veac, 
ποιοῦντα  spre cel ce face  κρῖμα  judecată  τοῖς ἀδικουμένοις,  celor năpăstuiți,  διδόντα 
spre cel ce dă τροφὴν hrană  τοῖς πεινῶσι. celor flămânzi. 
8.  Κύριος  Domnul  λύει  dezleagă  πεπεδημένους,  pe cei ferecați în obezi,  Κύριος 
Domnul  σοφοῖτυφλούς,  înțelepțește  orbii,  Κύριος  Domnul  ἀνορθοῖ  ridică 
κατερραγμένους,  pe  cei  surpați,  Κύριος  Domnul  ἀγαπᾷ  iubește  δικαίους,  pe  cei 
drepți, Κύριος Domnul φυλάσσει păzește τοὺς προσηλύτους· pe cei nemernici; 
9.  Ὀρφανὸν  Pe orfan  καὶ χήραν  și pe văduvă  ἀναλήψεται,  va primi,  καὶ ὁδὸν  și 
calea ἁμαρτωλῶν păcătoșilor ἀφανιεῖ. o va pierde. 
10.  Βασιλεύσει  împărățit‐va  Κύριος  Domnul  εἰς τὸν αἰῶνα,  în veac,  ὁ Θεός σου, 
Dumnezeul tău Σιών, Sioane, εἰς γενεὰν καὶ γενεάν. în neam și neam. 
 
 
 
 
 

61

S-ar putea să vă placă și