Curs 8

Arcurile branhiale – regiune care sufera transformari din Z20-Z35

 Fiecare arc se formeaza cu un

o schelet cartilaginos
o o artera
o un nerv
o elemente musculare,
o toate sunt proprii fiecarui arc cartilaginos.

 Arcurile cartilagionoase vor disparea, unele vor persista sub forma de os,
cartilagiu sau ligamente

 Muschii care isi au originea in mezenchimul arcurilor branhiale constituie grupe

musculare care sunt incluse pe criterii functionale uneori in categoria musculaturii
viscerale.
 Ei sunt muschi striati cu actiune voluntara si la vertebratele superioare deservesc
masticatia, deglutitia, respiratia, expresivitatea fetei, auzul,
 La om acesti muschi deservesc in plus si limbajul articulat.

 Mezenchimul fiecarui arc este

o Scheletogen - este ectomezenchim, cu originea in crestele neurale
encefalice
o Miogen - Mai nou se considera ca si acesta provine din crestele neurale
 Muschii arcurilor branhiale migreaza in diverse directii, insa locul de origine este
cunoscut deoarece in timpul migratiei musculatura pastreaza inervatia, care
provine din inervatia de origine al arcului branhial respectiv

 Nervii apar in S5-6.

o trigemenul este n arcului 1.
o facialul este n arcului 2.
o glosofaringianul n arcului 3.
o vagul pt arcurile 4 si 6

 Arcurile sunt vascularizate de ramuri aortice care au fost numite arcuri

arteriale/aortice.
 Sunt 6 astfel de arcuri arteriale, dintre care 2, arcurile 5 si 6 sunt rudimentare
 La inceput sistemul arterial este reprezentat de 2 vase care pleaca din trunchiul
arterial si care sunt numite aortele ascendente.
 Aortele ascendente urca in partea ventrala a corpului pana la nivelul primului arc
branhial
 De aici strabat grosimea primului arc, trec in partea dorsala a corpului si formeaza
cele 2 aorte descendente
 Aortele descendente sau aortele dorsale fuzioneaza in decursul L3

1
  Intre aortele asc si cele desc de fiecare parte se formeaza anastomoze
 Anastomozele strabat arcurile branhiale si iau forma unor arcuri care poarta
numele de arcuri arteriale sau arcuri aortice
 Unele arcuri aortice dispar in intregime, altele dau derivate importante

Arcul 1 branhial (A1)

 Cartilajul A1 (arc mandibular) este constituit dintr-o

o portiune dorsala (procesul maxilar) care se intinde pana in apropierea
regiunii ocular si o
o portiune ventrala (pars madndibularis.)
 Imediat dupa formare, A1 sufera o remodelare cu formarea unui
o mugure dorsal ( mugurele maxilar) si
o unui mugure ventral (mugurele mandibular)

 Acesti muguri contin piese cartilaginoase cu originea in ectomezenchimul derivat

din crestele neurale corespunzatoare rombo-neuromerului 2
 Piesa cartilaginoasa a mugurelui maxilar este cartilajul pterigo-palato-cvadrat
(CPPC)
 Piesa cartilaginoasa a mugurelui mandibular este cartilajul lui Merckel (CM)

 Din CPPC deriva prin osificare de cartilaj procesul scurt al nicovalei si ari-
sfenoidul, situat in portiunea orbitei si reprezinta un vestigiu al maxilarului, care
se osifica encondral
 Din CM va rezulta mandibula
 CM va disparea, o parte se transforma, dar ramane in 2 mici segmente situate pe
extremitatea lui dorsala.
o Din extrem distala se formeaza ciocanul, iar
o dintr-un nucleu separat se formeaza nicovala.
o Persista si portiunea ventrala care va da nastere mandibulei. Insa,
mandibula se formeaza secundar prin osificarea membranoasa a partii din
mezoblastul care inconjoara CM

 Musculatura A1: din mezenchimul A1 iau nastere

o mm masticatori: temporalul, maseterul, mm pterigoidieni (intern si
extern),
o se dezv de asemenea si m milo-hioidian (face parte din planseul bucal),
pantecele P al digastricului, mm care sunt inervati de trigemen, n A1.
 Masele premusculare ale celor 4 mm masticatori fomeaza mai intai un ansamblu
unic, din care apoi se vor diferentia mai intai o
o grupa externa, temporo-maseterina si
o o grupa interna, pterigoidiana

2
  In plus, n trigemen va furniza si inervatia senzitiva a pielii care acopera
mandibula si 2/3 A ale limbii
 Arcul aortic 1 dispare in Z27, doar o mica portiune persista

 Acestea au fost derivatele mezodermale ale A1

 Arcul are insa si
o Endoderm, din acesta rezulta limba si mare parte a epiteliului cavitatii
bucale.
o Ectoderm, din acesta rezulta tragusul, buzele, epiderma obrajilor, epiteliul
vestibulului si gingiilor, palatul emailul dentar, glandele parotide,
submandibulare si sublinguale

 Din ectomezenchimul A1, prin osificare de membrana se formeaza osul

premaxilar, osul maxilar, osul palatin (fara procesele orbitale si sfenoidale), osul
zigomatic, scoama osului temporal si cea mai mare parte a mandibulei

 N primului arc faringian, care deserveste mugurele maxilar si mandibular este n

trigemen.
 Cei 2 muguri vor fi inervati de n maxilar si n mandibular.
 N mandibular da
o o ramura care trece extern de CM si de aici va rezulta n alveolar I si
o o ramura care trece inter de CM, in directie frontala si care devine n
lingual.

Arcul 2 branhial (A2) – arcul hioidian

 In axul A2 se dezvolta un cartilaj, care poarta numele de cartilajul lui Reiher (CR)
 CR se intinde de la capsula auditiva pana la osul hioidian
 Din portiunea dorsala deriva un nucleu separat din care ia nastere scarita

 Partea P poarta numele de portiune timpano-hiala

 Partea P (stilo-hialul) se osifica si formeaza parx-oculta si parx-apelta a precesului
stiloid
 Partea mijlocie (cartilajul cerato-hial) se transforma fibros si devine ligament
stilo-hioidian
 Din portiunea ventrala (apohialul) se osifica si formeaza 1/2 S a osului hioid si
coarnele mici ale osului hioid prin osificare encondrala

 In S7 se dezvolta musculatura A2 care constituie o teaca unica pt cap si gat, care

este continuta in fascia superficiala.
 Tunica musculara are un strat superf si un strat profund
 Stratul superficial se va diviza in 3 portiuni:
o cervicala – ia nastere platisma
o occipito-auriculara – pt mm urechii si occiput

3
 o faciala – mm mimicii in L3
 Din stratul profund al musculaturii se dezvolta m buccinator, orbicular al gurii,
triangularul buzei I si patratul buzei S.
 La nivelul faringelui se dezv stalpul A.
 Tot din materialul A2 se dezv m stilo-hioidian, pantecele digastricului, m
stapedius, toti acestia inervati de n A2, care este n facial

 A2 branhial se devz foarte mult si acopera A3 si A4, acopera si pungile branhiale

respective, formandu-se astfel o portiune ce poarta numele de sinus cervical care
este sortit disparitiei.
 In acest fel A2 contribuie la formarea partilor L ale gatului.

 Arcul arterial 2 dispare numai in port ventrala, port dorsala da nastere arterei
stapediene
 Endodermul A2 da o parte a epiteliului bazei limbii si o parte a epiteliului
faringian
 Ectodermul A2 da pavilionul urechii si epiderma partii S a gatului.

Arcul 3 branhial (A3)

 Cartilajul A3 este situat in port ventrala, contribuie la formarea coarnelor mari ale
hiodului si partii S a corpului hioidului
 La nivelul faringelui se dezv stalpul P al vălvului palatin si m stilo-faringian

 Inervatia A3 este data de n gloso-faringian. Aceasta inervatie arata ca musculatura

care rezulta din A2 ia parte si la formarea limbii, a carui inervatie senzitiva este
asigurata de gloso-faringian

 Din endodermul A3 ia nastere o parte a epiteliului bazei limbii, o parte a

epiteliului faringian si o parte a epiglotei
 Din ectodermul A3 ia nastere epiderma partii mijlocii a gatului

 Din arcul arterial 3 la extremitatea proximala se formeaza a carotida comuna, la

extremitatea distala se formeaza carotida interna
 Dintr-un mugure independent al arcului 3 ia nastere a carotida externa

 In raport intim cu artera arcului si cu n IX se dezvolta un organ cu functie preso-

receptoare, care este corpuscului carotic
 In S7 pe partea mediala a arterei se vad 3 mase celulare neuronale care sunt gg nn
IX, X si masa gg simpatic cervial
 In S9, corpuscului se situeaza definitiv la locul de bifurcatie al carotidelor

Arcul 4 branhial (A4)

4
  Din mezenchimul A4 se dezvolta 1/2 S a cartilajului tiroid
 Tot din el se dezvolta mm extrinseci ai laringelui, m tiro-hioidian, m ridicator al
valului palatin si probabil si m contstrictor S al faringelui.
 Acesti mm sunt inervati n laringeu S, ramura a n vag

 Din arcul arterial 4 la stanga ia nastere crosa aortei

 Din endodermul A4 ia nastere o parte a limbii, a faringelui si epiglota

 Ectodermul A4 se pierde in sinusul cervical

Arcul 5 branhial (A5) – dispare rapid prin involutie

Arcul 6 branhial (A6)

 Din A6 se dezv partea I a cartilajului tiroid, cricoid, cartilagiile cuneiforme, mm

intrinseci ai laringelui, mm inervati de n laringeu I, ramura a n vag
 Din ectodermul A6 se dezv partea I a epidermei gatului
 N A6 este vagul, prin ramura sa, n laringeu recurent
 Arcul aortic 6 este arcul pulmonar, este prezent bilateral
 In dreapta segmentul sau formeaza prima portiune a arterei pulmonare drepte, iar
in stanga din segmentul proximal se formeaza artera pulmonara stanga si ductul
arterial
 In partea dreapta prin disparitia segmentului distal al arcului arterial, ansa n
laringeu recurent drept urca I de a subclavie dreapta
 In stanga datorita faptului ca persista segmenul distal al arcului aortic 6 sub forma
ductului arterial, se mentine pe mediastin ansa n recurent laringeu din stanga, ansa
ce trece pe sub crosa aortei

Ce se intampla in amanunt cu vasele (arcurile aortice):

 In decursul ontogenezei, initial materialele nutritive si oxigenul ca si eliminarea

deseurilor se face prin simpla difuziune
 Masa embrionului creste si impune existenta unui aparat cardiovascular care sa
transporte toate aceste elemente la structuri, sa aduca oxigenul necesar
organismului.

 D.p.d.v embriologic descriem

o o retea sangvina extraembrionara (vitelina sau alantoidiana)
o o retea sangvina intraembrionara, intre care se vor forma vase
intercomunicante

5
 Dezvoltarea acestor retele sangvine se face simultan, dar cu predominenta
temporala a unora dintre ele.
 Ambele circulatii, desi sunt deosebite, vor forma o serie de vase in comun, iar
dezvoltarea vaselor este terminata cand cordul incepe activitatea in S4, cand
embrionul are 40 de somite
 Initial apar numeroase insule sangvine care vor forma progresiv o retea complexa
in toate intinderea mezenchimului
 Mai tarziu, aceste plexuri formeaza o retea, fuzioneaza intre ele, dau nastere la
vase care se unesc intre ele si dau nastere la trunchiuri importante

 Dintre vasele embrionare, primele care se izoleaza sunt aortele primitive, dreapta
si stanga care
o apar in stadiul de 12 somite sub forma unor prelungiri ale trunchiului bulbului
arterial.
o Sunt situate pe fata ventrala a intestinului A
o poarta numele de aorte ascendente sau ventrale.

 In Z15 mezenchimul sacului vitelin se diferentiaza in celulele mari, poliedrice

numite angioblaste ce se dispun in cordoane, si iau numele de insulele lui Corf si
Pander.
 Angioblastele situate la marginea acestor gramezi devin endoperiforme si
constituie peretii unor capilare sangvine, capilare care se unesc cap la cap si
alcatuiesc o retea neregulat calibrata.
 Aceasta retea se conecteaza cu venele si arterele viteline sau venele omfalo-
mezenterice ce vor face legatura cu reteaua vasculara sangvina intraembrionara.

 Aortele ascendente se curbeaza la nivelul A1, iau numele de arcul aortic 1 (AA1),
si apoi devin aorte descendente sau aorte dorsale.
 Este evident ca la nivelul fiecarui arc branhial, aortele ventrale se anastomozeaza
cu aortele dorsale, aceasta anastomoza se face prin intermediul a 6 perechi de
arcuri numite arcuri aortice, fiecare arc strabate arcul branhial respectiv.
 Dedesubtul arcului 6, aortele dorsale se vor uni, se alipesc si formeaza un vas
unic, aorta definitiva.
 Aortele dorsale dau:
o Ramuri ventrale
o ramuri dorsale
o ramuri laterale.
o Originea lor este la nivelul locului de separatie al segmentelor cordului si din
acest motiv sunt numite artere intersegmentare. Dintre aa intersegmentare fac
parte si aa si vv viteline.
 Aa viteline, dupa fuzionarea aortelor dorsale ies de pe flancurile aortei definitive.
 A vitelina stanga se atrofiaza si dispare, dupa atrofia veziculei ombilicale, a
vitelina dreapta ia parte la formarea a mezenterice S
 Reteaua profunda arteriala a veziculei viteline se continua cu o retea venoasa
superficiala, din aceasta retea luand nastere vv viteline.

6
  VV viteline strabat septul transvers si ficatul si se varsa in sinusul coronar drept si
stang al sinusului venos.
 V vitelina dreapta se pastreaza in totalitate in segmenul suprahepatic si partial in
segmentul subhepatic.
 Sangele hepatic este drenat prin segmentul suprahepatic al v viteline drepte care
devine segmentul hepatic al VCI
 V vitelina stanga dispare in segmenul supra si pre-hepatic cu exceptia unei mici
portiuni care participa la formarea v porte.

 In acest timp circulatia ombilicala este abia schitata, se dezvolta pe masura ce

circulatia vitelina incepe sa isi piarda din importanta
 Independent de circulatia vitelina apare circulatia utero-placentara.
 Aa ombilicare au mai multe ramuri de origine care fuzioneaza in dreptul lombarei
1 in trunchi unic pt fiecare a ombilicala.
 In S4 ele capata lumen, capata conexiuni cu a intersegmentara 5 ventrala, a.i. la
acest moment ele par a fi ramuri terminale ale aortei dorsale.
 A ombilicala urca pe perete ventral abdominal, intra in cordonul ombilical si se
pune in contact cu capilarele de la nivelul vilozitatilor coriale
 La nastere circulatia placentara se intrerupe, segmentul arterial dintre ombilic si
vezica urinara fuzioneaza si formeaza lig ombilical lateral.
 De la nivelul placentei sangele este drenat spre cord prin 2 vv placentare care se
unesc si formeaza o v ombilicala.
 Ea strabate cordonul ombilical, la nivelul ombilicului se divide in 2 ramuri, drept
si stang, si se varsa impreuna cu vv viteline si cardinale in sinusul venos al inimii
 Circulatia placentara: Sangele pleaca de la cord, merge prin aorta, trece prin vv
ombilicale, ajunge la nivelul capilalelor placentare, se face schimbul si sangele
oxigenat trece prin vv placentare, vv ombilicale si ajung la sinusul venos.
 Cele 2 aa care continua bulbul arterial urca ventral de-o parte si de alta a
faringelui si din ele se dezvolta cele 6 perechi de arcuri arteriale.

Arcul aortic 1 (AA1) sau arcul mandibular:

 Apare in S4, dispare in S7.

 contribuie la formarea
o unei parti a ACE (carotida externa)
o o parte din resturile lui iau parte la formarea a maxilare.

Arcul aortic 2 (AA2)

 Dispare numai in portiunea ventrala,

 segmentul dorsal ramane in legatura cu aorta dorsala si ia numele de artera
stapediana.
 Ea da 2 ramuri:

7
 o cranial: a meningee mijlocie
o caudal: un segment al a maxilare.

Arcul aortic 3 (AA3)

 Da nastere
o prin extremitatea sa proximala ACC (carotida comuna)
o prin extremitatea distala, la care se adauga un segment al arterei dorsale, la
ACI (carotida interna)
 ACE (carotida externa) ia nastere dinr-un mugure independent al AA3. Ramul
maxilar al a stapediene pierde legatura cu ACI, si vine si se anastomozeaza cu
ACE.
 Segmentul din AA3 situat sub ACE devine ACC. Dupa ce s-a format ACI,
segmentele aortei dorsale dintre AA3 si 4 dispar.

Arcul aortic 4 (AA4)

 Are evolutie diferita la dreapta si la stanga

 Trunchiul arterial este in continuare cu arcurile 4 si 6. El se septeaza prin septul
aortico-pulmonar in a aortica si a pulmonara.
 AA4 stang continua portiunea aortica, isi mareste calibrul si devine carja aortei
care se continua cu aorta dorsala descendenta stanga
 Caudal de a intersegmentara 7, a dorsala devine aorta toracica. Din artera
intersegmentara 7 deriva a subclavie stanga, insa datorita faptului ca vasele au
ritmuri diferite de crestere, subclavia stanga urca cranial aproape de originea ACC
stangi.
 In dreapta: AA4 se continua cu aorta dorsala dreapta pana la nivelul arterei
intersegmentare 7 din dreapta cu care formeaza a subclavie dreapta.
 Deci, subclavia dreapta se formeaza din segmentul proximal al AA4, are segment
mijlociu format din aorta descendenta dreapta si un segment distal, format din a
intersegmentara dreapta.
 Caudal de subclavia dreapta, aorta descendenta va disparea
 Segmentul sacului (bulbul?) aortic din dreapta cuprinde AA3 si 4, se lungeste si
devine trunchi brahiocefalic.
 Din a subclaviculara se dezvolta aa vertebrale, a mamara interna si aa intercostale
S.

Arcul aortic 5 (AA5)

 Este rudimentar
 Dispare in S5

8
Arcul aortic 6 (AA6) sau arcul arterial pulmonar

 (Bulbul arterial a fost septat prin septul aortico-pulmonar in artera pulmonara si

artera aorta. Aorta este in legatura cu AA4 din care se dezvolta sublcaviile si carja
aortei in partea stanga. Pulmonara are legatura cu AA6)
 Apare tardiv in S6
 In dreapta segmentul proximal formeaza a pulmonara dreapta, iar segmentul distal
dispare prin involutie
 In stanga, segmentul distal persista pana la nastere si formeaza canalul arterial al
lui Botalo care face legatura intre artera pulmonara dreapta si aorta. Dupa nastere,
acest canal se oblitereaza, se fibrozeaza si devine lig aortico-pulmonar
 Originile arcurilor din dreapta si din stanga sunt apropiate si sunt in continuare
directiei cu trunchiul arterial care devine artera pulmonara
 Dupa separarea trunchiului arterial, cele 2 aa pulmonare primitive devin ramurile
drepte si stangi ale arterei pulmonare.
 Ramurile arteriale ale aortelor dorsale sau descendente sunt ramuri
intersegmentare, mai precis ventrale, dorsale si laterale
 Exista artere segmentare pentru peretele trunchiului, arterele segmentare dorsale
din care la adult raman segmentare aa intercostale si aa lombare.
 Ramurile A sunt aa segmentare ventrale din care se formeaza aa viscerelor,
trunchiul celiac, a mezenterica S + I si tot din acest grup fac parte si aa ombilicale.
 Din segmentele proximale ale aa ombilicale se formeaza AIE si AII (iliacele).
 Ramurile segmentare laterale dau aa viscerelor simetrice, adica aa destinate
rinichiilor, glandelor suprarenale, gonadelor ai aa frenice.
 Intre segmentele dorsale se fac anastomoze care apar perpendicular pe sistemul
segmentar si sunt alungite in lungul trunchiului. Initial, aceste aa sunt destinate
tubului neural, si se divid ulterior in ramuri dorsale si ventrale.

Malformatii ale arcurilor aortice:

Malformatiile sunt date

o de persistenta unor arcuri care sunt sortite pieririi,
o de disparitiei unor ramuri care ar fi trebuit sa persiste

 Coarctatia de aorta:
o 8-10% din defectele congenitale cardio-vasculare
o consta in stramtorarea unui segment aortic.
o Poate sa fie
 Preductala - segmentul stramtorat se gaseste in amonte de canalul
arterial si este asociat cu anomalii cardiace
 Postductala - nu este insotita de anomalii cardiace
 Canalul arterial permanent
o de 3 ori mai frecvent la femei

9
 o se datoreaza persistentei portiunii distale a AA6, care in mod normal dispare
la nastere si lasa un cordon fibros, numit lig arterial.
o Defectul poate fi corectat chirurgical cu destul usurinta

 Duplicatia crosei aortei

o persistenta AA4 si a segmentulu proximal al a dorsale din dreapta.
o In felul acesta iau nastere 2 carje aortice care formeaza un inel in jurul traheei
si esofagului
 Lipsa carjei aortice
o anomalie grava
o datorata disparitiei AA4 stang, disparitia AA4 drept si a segmentului proximal
al aortei dorsale,
o persista segmenul distal al aortei dorsale
 Carja aortei poate sa fie indreptata catre dreapta
o apare prin disparitia AA4 stang si persistenta AA4 drept.
o In acest caz, carotida primitiva stanga nu are origine normala, a subclavie
dreapta este retroesofagiana datorita disparitie AA4 in segmentul proximal.

Campul mezobranhial:

 In spatiile dintre extremitatile A ale arcurilor branhiale, din stanga si din dreapta
se gaseste la nivelul A1 pe linia mediana o proeminenta: tuberculul lingual impar.
 De-o parte si de alta se gasesc tuberculii linguali laterali
 Intre extremitatile A ale A2 se gaseste o proeminenta, numita copola (se citeste cu
accent pe a)
 Ea este seaparata de tuberculul lingual impar printr-o depresiune nuita foramen
cecum – locul de unde porneste tiroida
 Caudal de copola, intre extremitatile A3 si A4 este situtata eminenta hipo-
branhiala
 Portiunea caudala a eminentei hipo-branhiale poarta numele de furcula, viitoarea
epiglota
 P de furcula se gaseste santul laringo-traheal

Limba:

 Limba are 2 regiuni diferite ca dezvoltare:

o corpul limbii
 de origine ectodermala
 situat inaintea V-ului lingual
 contine papile gustative
 rol in masticatie
o portiunea faringiana (radacina limbii)
 origine endodermala

10
  contine glande cu tesut limfoid
 rol in deglutitie
 Intre cele 2 portiuni se afla santul terminal

Dezvoltarea limbii:
 In S4 in dreptul capetelor reunite ale A1, pe linia mediana a faringelui primitiv
apare o proeminenta numita tubercului lingual impar.
 In S5 din arcul mandibular ce se gaseste de-o parte si de alta a liniei mediane
apare cate un mugure lingual care vor fuziona intre ei, apoi cu tuberculul impar pe
care il acopera
 Un timp, persista intre mugurii linguali un scurt sant separator ce corespunde
viitorului sept lingual
 Radacina limbii este reprezentata de o proemiennta ce rezulta din extremitatile
ventrale ale A2, ce este copola.
 Copola va fi acoperita in cursul evolutiei
 In varful santului terminal care separa tuberculul impar de copola se afla o
depresiune, numita foramen cecum, locul de origine al dezvoltarii glandei tiroide
 Caudal de copola, in dreptul capetelor A3 si A4 se dezvolta eminenta hipo-
branhiala
 Lateral de ea, se gaseste santul traheo-bronsic
 Din dezvoltarea mugurilor linguali laterali se constituie cele 2/3 A ale limbii sau
corpul limbii
 Linia de unire dintre acesti muguri apare sub forma rapeului median al limbii,
continuat in adancime de septul medio-sagital al limbii
 Dupa fuzionarea acestor 2 portiuni in S6 limba creste accelerat in toate sensurile
 Pe fata ei A se delimiteaza un sant, ce o separa de arcul mandibular si de planseul
bucal, evidentiindu-se in acest fel portiunea libera a limbii, portiunea orala
 Din eminenta hipo-branhiala se dezvolta 1/3 P a limbii
 Limita dintre cele 2 portiuni o constituie santul termina, de forma V, cu varful
catre gaura oarba
 Inaintea santului terminal se gaseste sirul de 9-10 papile caliciforme
 In S5 se dezvolta furcula, viitoarea epiglota

 Diferentierea musculaturii linguale incepe in S7

 Se dezvolta din materialul migrat al ultimelor 3-4 segmente occipitale
 Acest lucru este justificat de inervatia hipoglosului, exceptie facand m palatoglos,
inervat de vag
 Intai se separa mm extrinseci ai limbii: geniohioidian, genioglos,hioglosul, mm
intrinseci apar in L2
 Din S9 incep sa se diferentieze papilele filiforme, care nu sunt induse de prezenta
unui nerv
 In L3 apar papilele circumvualate apar induse de nervul glosofaringian, iar din
portiunea lor profunda se dezvolta glandele lui Ebner (glandele spalatoare ale
limbii)

11
  Apoi apar papilele fungiforme, induse de prezenta n coarda timpanului (pe bune
ca asa a zis!!)

 Inervatia profunda a limbii este data de n arcurilor 1,3,4 si 5 care participa la

formarea limbii
 N trigemen (n A1) - Inervatia senzitiva a 2/3 A ale mucoasei
 N facial (n A2) – inervatia tuturor papilelor limbii cu exceptia celor caliciforme
 N glosofaringian (n A3) – inervatia senzitiva a 1/3 P, a radacinii limbii, a
papilelor caliciforme
 N vag (n A4 si A6) – inervatia extremitatii caudale a radacinii limbii
 N hipoglos – inervatia motorie a limbii

Anomalii de dezvoltare a limbii:

 Aglosia – lipsa totala de dezvoltare
 Macroglosia – dezvoltarea exagerata
 Microglosia – lipsa de crestere
 Despicatura limbii – consecinta nefuzionarii mugurelui lateral cu cel median
 Bifiditatea limbii – nefuzionarea portiunilor laterale a limbii

Tiroida:

 Foramen cecum – locul de unde porneste dezvoltarea tiroidei

 Dezvoltarea incepe in Z24
 Schita este vizibila la embrionul de 2 mm, pe linia mediana a endofaringelui,
tangent cu tubercului impar
 Epiteliul endodermic se invagineaza, formeaza o depresiune, foramen cecum
 In fundul depresiunii endodermul prolifereaza si se formeaza un diverticul
sacular, care incepe sa coboare caudal in mezenchimul subiacent
 Pedicului acestul diverticul reprezinta viitorul canal tireoglos
 Diverticului se transforma intr-un cordon celular plin, apoi incepe sa se
fragmenteze, in timp ce capatul liber se imparte, devine bilobat si astfel ia nastere
primordiul glandei tiroide
 Primordiul isi termina migratia in S7 cand ajunge in pozitia definitiva pe fata A
primului cartilaj traheal
 In S10 masa celulara a rudimentului tiroidian da nastere la cordoane celulare care
apoi se fragmenteaza in insule, care sunt despartite intre ele de tesut
mezenchimatos vascular.
 Aceste insule se caviteaza, iar peretii lor formeaza peretii foliculului tiroidieni, in
a caror cavitate se gaseste o substanta care contine tiroxina
 Cea mai mare parte a conductului celular care leaga primordiul tiroidei de locul
de origine involueaza si se transforma intr-un cordon fibros = tractul tireoglos
 La 50% din indivizi, capatul distal al tractului tireoglos poate persista formand
lobul piramidal al tiroidei

12
Anomalii de dezvoltare:

 Resturile epiteliale ale cordonului tireoglos pot da chisturi sau tumori

 Acestea sunt situate la baza limbii
 Datorita opririi partiale in coborarea tiroidei, putem avea chiste sau tumori
submandibulare
 Lumenul diverticulului tiroidian poate persista sub forma unor fistule care se
deschid la piele
 Hipoplazia tiroidei
 Aplazia tiroidei
 Tiroide accesorii pe traiectul de migratie
 Datorita migrarii putem avea chisturi de canal tireoglos sau tiroide accesorii pe
traiectul de coborare al canalului tireoglos

Derivatele gurii primitive:

 Inainte de aparitia palatului dur, gura primitiva va da nastere adenohipofizei si

pungii faringiene a lui Luchka (se citeste ca Lucica, dar nu cu i  )
 Hipofiza are o dubla origine: ectodermala si nervoasa
 Adenohipofiza sau hipofiza A va lua nastere din ectodermul care captuseste gura
primtivia iar neurohipofiza ia nastere din encefal, din portiunea A a podelei
ventriculului 4.
 La sfarsitul S4, apare un mugure epitelial pe linia mediana a tavanului gurii
primitive, imediat inapoia membranei bucofaringiene
 Acesta devine o formatiune cavitara care poarta numele de punga lui Ratche (am
scris cum se aude) care se indreapta spre planseul diencefalului, patrunzand in
mezenchimul ce formeaza baza craniului
 In mezenchimul care formeaza baza craniului, din planseul diencefalului se
formeaza un diverticul, prin invaginare, numit infundibulul, ce porneste din
dreptul hipotalamusului
 Pediculul pungii lui Ratche dispare
 Punga devine o vezicula care se lipeste de infundibul
 In final, peretele A al veziculei se ingroase si formeaza lobul A al hipofizei
 Lobul P se edifica din cavitatea dintre cei 2 lobi, care devine aproape virtuala
 O extindere a hipofizei A va forma un manson in jurul pedicului infundibular si
edifica partea tubulara a hipofizei
 Capatul distal al infundibulului se transforma intr-un organ plin care este lobul P
al hipofizei si care este legat de hipotalamus prin tija hipofizara
 Materialul celular al hipofizei A se organizeaza in cordoane, intai apar celule
eozinofile apoi bazofile si apoo cromatofile, are o activitate secretorie precoce,
putina, minima
 Lobul P este alcatuit din celule gliale care se diferentiaza in pituicite

Anomalii de dezvoltare:

13
 Lipsa de dezvoltare
 Dezvoltare intarziata
 Agenezia hipofizei – asociata cu alte malformatii grave ale encefalului si este
incompatibila cu viata
 Hipofiza faringiana – nodulul hipofizar se ingloaba in perete P-S al faringelui
 Chisturile constitutionale intrahipofizare – resturi ale pungii lui Ratche; cand un
asemenea chist devine voluminos apar semne de compresie si trebuie extirpat
chirurgical
 Punga faringiana a lui Luchka – diverticul faringian in plan median, care in S3
este invadat de vase limfatice si limfocite si daca se dezvolta exagerat da nastere
la vegetatii adenoide

14