ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

ANATOMIE
9. Sangele.
Sangele = tip particular de tesut
conjunctiv fluid rosu, vascos,
complex, compus din plasma si
elemente figurate. Circula prin
artere,capilare si vene

Plasma = 90% apa + substante

anorganice + substante organice.
Plasma = 54% din volumul total al
sangelui; 46% = elemente figurate.

Elemente figurate= hematii

(eritrocite, globule rosii), leucocite
(globule albe, sunt de multe tipuri)
si trombocite (plachete sangvine).
1. Plasma (54% din vol sangelui) =
- 90% apa.
- 10% reziduu uscat.
Reziduul uscat =
-1% subst anorganice
-9% subst organice:
*azotate (proteine si variantele lor: aminoacizi, peptide, produsi de
degradare ai proteinelor ca acidul uric, ureea, creatinia)
*ne-azotate: colesterol, glucide, acid lactic, lipide totale, enzime,
hormoni.
VSH= viteza de sedimentare a hematiilor.
Bolile cele mai frecvente asociate cu cresterea VSH sunt:
• Infectii cu orice localizare - infectii urinare, infectii pulmonare, digestive,
genitale, abcese, septicemii, apendicita acuta, peritonita, colecistita,
tuberculoza, endocardita, etc.
• Boli inflamatorii de orice fel;
- Reumatisme inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta,
reumatism articular acut, artrita juvenila, etc.)
- Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita hemoragica);
- Boli de colagen (sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos sistemic - LES,
boala mixta de tesut conjunctiv, etc);
- Vasculite sistemice;
- Polimialgie reumatica.
• Cancer cu orice localizare;
• Boli de sange
- leucemii,
- mielom multiplu,
- limfoame,
- tromboflebite;
• Infarct miocardic;
• Glomerulonefrite.
Rolul plasmei in organism:
• In coagularea sangelui, prin
fibrinogen si factori
plasmatici
• Mentine presiunea osmotica
si vascozitatea sangelui.
• Transport de glucoza,
vitamine, hormoni, electroliti
• Contine anticorpi – rol
imunitar
• Rol in mentinerea TA
• Rezerva de proteine
2.Elementele figurate:
a. Hematiile:
Celule specializate în transportul
gazelor respiratorii sanguine. Au
culoare roșie datorită pigmentului
respirator = hemoglobină.
Aceasta are rolul de a fixa
oxigenul molecular provenit din
respirația pulmonară pentru a-l
transporta la țesuturile
organismului, respectiv dioxidul
de carbon provenit din respirația
tisulară pentru a-l transporta la
plămâni.
Au forma de disc biconcav, si sunt
anucleate.
Durata de viata a hematiilor este de 120 de zile, cele imbatranite fiind
distruse (hemoliza). Se elibereaza in sange globina, Fe si pigmenti biliar
ca produsi de degradare ai hemoglobinei. Fierul e reutilizat pentru
producerea de noi hematii in maduva osoasa si splina (programul “rabla
pentru hematii).
Valoarea hemoglobinei = 14-16 g/100 ml;
Nr. Hematiilor = 4,5- 5 mil/mm cub.
Poliglobulie = 7-8 mil/mm cub -->
Anemie = sub 4,5 mil.
Hemoliza masiva, patologica – icter hemolitic, toxine, acc transfuzionale.
Hemoglobina = proteina complexa care contine Fe si globina.
HbO2= oxihemoglobina (in arterele marii circulatii)
HbCO2 = carbohemoglobina (in venele marii circulatii)
HbCO = carboxihemoglobina (nicaieri de preferinta)
Hematocrit= cantitatea de hematii
(exprimata in volume) din totalul
probei de sange recoltata.
Normal = 42%.
Cresterea = poliglobulie (sportivi,
locuitori ai muntilor).
Ref. clinice: poliglobulie esentiala.
Scaderea = anemie (cauze multiple).
Ref. clinice: anemie feripriva, post-
hemoragii..
Plasma = 54%= saruri minerale (Na
Cl, Ca, Mg, Fe, Cu) +subst organice –
ex: glucoza, colesterol etc.
4% = leucocite+ trombociti.
b. Leucocitele sunt în număr de 4000-8000 / mm3;
Creșterea numărului lor se munește leucocitoză, iar scăderea se
numește leucopenie.
Formula leucocitară :
- polimorfonucleare neutrofile – 65-70%
- polimorfonucleare eozinofile - 1- 2 %
- polimorfonucleare bazofile – 0,5 %
- limfocite – 22- 27 %
- monocite – 7 %
Leucocitoza - in boli infecțioase și în leucemii.
Roluri:
Neutrofilele si monocitele acționează in infecții acute.
Monocitele = la formarea țesutului de granulație.
Eozinofilele cresc în stările alergice și in parazitoze.
Bazofilele cresc in infectiile și in inflamațiile cronice.
Limfocitele cresc in infecțiile cronice . Au rol fagocitar redus, dar
participă la procesele de reparare a țesuturilor.
c. Trombocitele ( plachete sangvine)
- celule sangvine cu rol în procesul de hemostază, participând la
formarea trombusurilor (cheagurilor de sange), precum și o sursă a
factorilor de creștere.
- dimensiuni mici (2-3 µm), anucleate, sunt aproximativ 150–400·109
trombocite/ litru de sânge, producandu-se zilnic circa 1011 trombocite.
- O treime din trombocite se găsesc la nivelul circulației splenice, restul
găsindu-se ȋn torentul sanguin. Durata de viață a unui trombocit este de
aproximativ 8 zile. Distrugerea lor are loc la nivel splenic și hepatic, dar
și la nivelul circulației generale.
- Scaderea numarului de trombocite - trombocitopenia -
Cauze:procese imunologice (trombocitopenii autoimune), radiatii
ionizante, anemie aplastica, medicamentatie, trombopoieza
ineficienta, boli ale splinei.
- Cresterea numarului de trombocite se numeste trombocitoza -
Cauze ereditare (rar), boli infectioase, boli inflamatorii, boli maligne,
regenerarea rapida dupa hemoragie/anemie hemolitica, rebound
dupa refacerea post-trombocitopenie.
Ref. clinice:
1. coagulopatiile: deficit de
factori de coagulare/trombocite
-insuficiente hepatice
-hemofilia

La minime traumatisme 
echimoze majore;
Leziunile cu solutie de
continuitate  hemoragii de
durata.
COAGULAREA SÂNGELUI
Constă in formarea unui tromb (cheag) printr-o succesiune de
fenomene care se desfășoară (in cascadă). Presupune transformarea
fibrinogenului plasmatic în fibrina insolubilă.
Se desfășoară in 3 etape :
a. Formarea tromboplastinei
b. Formarea trombinei
c. Formarea fibrinei
Există 13 factori ai coagulării notati de la I la XIII.
FUNCTIILE SÂNGELUI ÎN ORGANISM:
1. respiratorie
2. nutritivă, de transport
3. excretorie
4. menținere a homeostaziei ( echilibrul hidro-electrolitic, acido-bazic
și nutritivo- metabolic )
5. temperaturii organismului (termoreglarea)
6. protecție imunologică.
1.Funcția respiratorie = transportul oxigenului de la plămân la țesuturi
și al CO2 de la țesuturi la plămân.
Transportul oxigenului în sânge : se realizează cu ajutorul
hemoglobinei (Hb), iar combinarea oxigenului cu hemoglobina
depinde de pO2 (presiunea parțială a oxigenului).
Transportul CO2 în sânge : sângele conține 2,5 ml CO2 dizolvat fizic în
100 ml.
2.Funcția nutritivă, de transport
Constă în preluarea produsilor de
digestie, după ce aceștia au fost
absorbiți la nivelul peretelui intestinal
și transportul lor la țesuturi : glucoză,
aminoacizi, lipide, săruri minerale,
vitamine.
3.Funcția excretorie
Produșii de catabolism se elimină din organism prin intermediul
aparatului excretor sau al altor organe (piele, cale digestivă, lacrimi)
Catabolitii sunt adusi la rinichi prin SANGE si ultrafiltrarea
glomerulara se realizeaza datorita TA!
La TA sub 70 mm Hg filtrarea nu se mai realizeaza  anurie!
4.Funcția de menținere a homeostaziei (echilibrul hidro-electrolitic,
acido-bazic și nutritivo- metabolic)
Homeostazia = starea de echilibru a mediului intern al organismului ,
în relație cu factorii externi de mediu.
Voumul sanguin – circa 5 l la un adult = constituie 8 % din greutatea
totală a corpului
-Volumul sanguin normal – normovolemie
-Volumul sanguin crescut – hipervolemie
-Volumul sanguin scăzut – hipovolemie
5.Reglarea temperaturii organismului (termoreglarea)
Doar in prezența circulației sângelui în vase , care aduce sângelui
încalzit sau răcit, de la periferie, în urma actiunii radiațiilor calorice,
respectiv a frigului. Animale – homeoterme sau cu sânge cald, au
temperatura corpului constanta.

Poikiloterme = temperatura corporala variabila.

6.Funcția de protecție imunologică.
Orice agent străin care introdus în organism determină un răspuns
imunologic se numește antigen. Antigenii sunt reprezentați de
proteine străine sau proteine proprii degradate, bacterii, virusuri,
toxine microbiene, polizaharide cu moleculă mare.
Antigenii obliga organismul sa produca în anticorpi- molecule
capabile să capteze antigenul. Anticorpii sunt imunoglobuline.
Imunitatea este capacitatea organismului de a recunoaște și
neutraliza agenți străini de structura sa, care au acțiune nocivă.
Poate fi : mostenită, dobândită.
Grupele sangvine – clasificare a indivizilor in functie de anumite
caracteristici antigenice care asigura realizarea compatibilitatii
intre donatori si primitori.
Exista grupuri sangvine eritrocitare si leucocitare!
Sistemul ABO e sistem eritrocitar – transmitere genetica.
Gr. A prezinta pe hematii
antigena A, iar in plasma
anticorpi anti-B.
Gr. B….
Gr. AB are pe hematii
antigene A si B, iar in
plasma nu are anticorpi
nici anti-A nici anti-B.
Gr. 0 nu are antigene A sau
B pe hematii, iar in plasma
are atat anticorpi anti-A
cat si anti-B.
Pisicile au doar 3 grupe de
sange: A, B si AB!
Datorită faptului că reacția antigen-anticorp la care participă
antigenele de grup sanguin și anticorpii lor specifici este una de
aglutinare (se soldează cu aglutinarea hematiilor) antigenele se mai
numesc și aglutinogene, iar anticorpii și aglutinine.
• donator universal - grupa 0, care nu are aglutinogene pe hematii
• primitor universal - AB, care nu are aglutinine in plasma
Aglutinare - din latină: agglutinatio – încleiere – lipire.
Sistemul Rh (Rhesus) – a fost
identificat pentru prima data la
maimutele din specie R. pe care se
faceau experiente de laborator.
Prezenta antigenului D pe hematii
(deci e tot grup eritrocitar) = Rh +.
Absenta = Rh-.
Anticorpi anti Rh nu exista natural,
dar pot aparea la o mama Rh –
insarcinata cu fat Rh +!
Rh + = 85% din populatie.
Sistemul HLA (Human Leucocyte Antigen) – se bazeaza pe
clasificarea antigenelor existente pe toate celulele sangelui, cu
exceptia eritrocitelor. Importanta redusa in transfuzie, majora in
-compatibilitatea pentru transplant de maduva osoasa si organe
-identificare.
TA:
Valori normale = 100-140 mm
de mercur pentru maxima/ 60-
90 mm pentru minima.
Dupa organizatia mondiala a
sanatatii (O.M.S.), aceste cifre
nu trebuie sa depaseasca
valoarea 160 pentru presiunea
sistolica si valoarea 9 pentru
presiunea diastolica. Valorile
sunt disputate inca. Sistola = etapa in care inima se
Presiunea diastolica este, in contracta si trimite sange in
principiu, egala cu jumatate din circulatie
presiunea sistolica la care se Diastola= etapa de relaxare a
adauga cifra 1-2. cordului, cu admisia sangelui din
vene.
Ref. clinice: HTA

= crestere permanenta, anormala a tensiunii

arteriale in repaus.
Cauze – esentiala (nu se stie de ce) la 90% din
pacienti
-la 10% e de cauza alimentara (exces de grasimi,
de sare), sau este un simptom al unei boli:
renale, coarctatie de aorta, sau al unei stari
fiziologice: sarcina.
Tratament: dieta, medicamentos, uneori
chirurgical.
Simptomatologie: cefalee, ameteli, facies
vultuos.
Maria Theresa (1717 - 1780) 
Imparateasa Austro-Ungariei, toate picturile o
arata cu facies hipertensiv.
Tratarea intempestiva a HTA
poate produce efecte secundare –
cefalee, ameteli.
Neglijarea ei 
nefroangioscleroza, ciroza
cardiogena, cardiomegalie, IMA,
AVC.
ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
9.1 Aparatul circulator.
Aparatul circulator este alcatuit dintr-
un organ central principal, care face
oficiul de pompa aspiratoare-
respingatoare, inima sau cordul si un
sistem organizat de canale tubulare,
numite vase sanguine , cuprinzand
artere si vene iar intre ele vase
capilare.

Angiologia = studiul organelor la

nivelul carora se efectueaza circulatia
sangelui si a limfei. Aceste organe
alcatuiesc aparatul circulator.
 Inima – organ cavitar
muscular (miocardul),
captusit la interior cu
endocard si la exterior de
epicard si care se afla in
continua si ritmica
activitate. E situata in
treimea inferioara a
mediastinului toracic
anterior, sprijinindu-se pe
diafragma abdominala si e
invelita intr-un sac fibros-
sacul pericardic. Inima are
forma de trunchi de con
globulos , cu axul lung Ea prezinta o fata anterioara
indreptat oblic in jos si spre (sternocostala), una posterioara si
stanga, o capacitate de 5-
una inferioara (diafragmatica ) .
600 ml si o greutate de 250-
300 gr.
 Din punct de vedere
morfologic inima este
impartita de un sept
longitudinal in :
- inima dreapta, continand
sange venos pe care il trimite
in mica circulatie si - inima
stanga care contine sange
arterial , care este trimis pe
cale aortica in marea
circulatie.
NU STIE STANGA CE FACE
DREAPTA!!! (inima dreapta
NU comunica direct cu
stanga!)
 Un sept transversal imparte fiecare sector in cate doua cavitati:
- atriala –cu peretii mai subtiri, superioara
- ventriculara- cu peretii mai grosi, inferioara; peretele ventriculului
stang e mai gros decat dreptul datorita functiei sale. La nivelul
septului transversal se afla orificiile de comunicare atrioventriculare,
prevazute cu cate un aparat valvular, constituit din :
• valva tricuspida (intre atriul drept si ventriculul drept)
• valva bicuspida (intre atriul stang si ventriculul stang)
Cuspidele aparatului valvular sunt actionate de contractia muschilor
papilari cu care cumunica prin intermediul unor cordaje tendinoase.
Ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu 3
valvule semilunare
Ventriculul drept cu un orificiu, pentru artera pulmonara, prevazut cu 3
valvule semilunare.
Vasele sanguine se diferentiaza in artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase care conduc sangele de la inima spre tesuturi.
Capilarele formeaza o retea foarte fina la nivelul tesuturilor , realizand
legatura intre metarteriola si venula. Anastomozele arteriovenoase
directe scurtcircuiteaza capilarele (sunturi).
Venele- colectoare convergente ale sangelui de la periferie spre atrii.
Unele dintre vene in care circulatia se face in sens opus gravitatiei
prezinta in interior cute valvulare.
Un vas sanguin prezinta pereti formati din 3 tunici principale :
a. O tunica endoteliala – intima.
b. Una musculoelastica- media
c. Adventicea (externa).
La artere se gaseste in plus o membrana elastica interna, intre
endoteliu si media.
 In cadrul sistemului
circulator sanguin,
exista 2 circuite
deosebite ca
functionalitate: unul
intre cord si pulmon –
reprezentand mica
circulatie, altul intre
cord si viscere
/periferia organismului
=marea circulatie.
Sistemul circulator pulmonar (mica circulatie)
- conduce sangele cu CO2 din ventriculul drept la plamani, prin
trunchiul arterei pulmonare, care se divide in artera pulmonara
dreapta, cu 3 ramuri lobare si artera pulmonara stanga cu doua ramuri
lobare. La plamani – schimburi gazoase la nivel alveolo-capilar.
- conduce sangele cu O2 de la plamani prin 2 vene pulmonare drepte
si 2 stangi la atriul stg.
Sistemul circulator aortic
(marea circulate) – conduce
sangele oxigenat din ventriculul
stang , pe calea arterei aorte ,
in intregul organism.
Aorta = cea mai mare artera a
organismului!
I. Circulatia sangelui prin artere
Are originea in artera pulmonara (ce
conduce sange neoxigenat la plamani spre
reoxigenare), si in artera aorta
Artera aorta, la iesirea din ventricul stang
prezinta o umflatura, bulbul aortic, din care
pleaca cele 2 artere coronare, dreapta si
stanga, pentru muschiul cardiac. In
continuare se afla aorta ascendenta arcul
sau carja aortica, apoi aorta descendenta cu
o portiune toracica pana la orificiul
diafragmatic.
De la orificiul
diafragmatic urmeaza
portiunea
abdominala, pana la a
4 a- a 5 a vertebra
lombara, unde emite
cele 2 ramuri
terminale : arterele
iliace comune.
Arcul aortic- emite 3
colaterale mari :
trunchiul brahiocefalic,
artera carotida comuna
stanga si artera
subclaviculara stanga
pentru vascularizatia
capului, gatului si a
membrelor superioare.

Coarctatia de aorta =
ingustare congenitala
situata la originea partii
descendente a aortei =>
creste TA in amonte,
scade in aval.
Trunchiul brahio-cefalic (dr) se
bifurca in art. subclavie dr si
carotida comuna dr.
Artera carotida comuna- se bifurca la nivelul cartilajului tiroid ,
in artera carotida externa si cea interna (creier, glob ocular).
Artera subclaviculara – emite ramuri pentru encefal, gat si
umar.
La nivelul carotidei interne –
sinusul carotidian – vecin cu
nv. X (vag).

masajul sinusului carotidian !

=> bradicardie => TA.

Lovitura latero-cervicala- la
sinus = stop cardiac (moarte
reflexa)
Artera axilara –continua
subclavia se continua cu artera
humerala (brahiala ). Aceasta
se bifurca la nivelul cotului,
dand artera radiala si artera
ulnara. La nivelul palmei artera
ulnara si ramura radiopalmara
formeaza arcada palmara
superficiala iar radial, artera
radiala impreuna cu ramura
ulnara formeaza arcada
palmara profunda.
Aorta toracica - da ramuri
parietale si ramuri viscerale
Aorta abdominala- da ramuri
parietale si ramuri viscerale :
-trunchiul celiac- format din
artera gastrica stanga , artera
hepatica si artera splenica, artera
mezenterica superioara si
inferioara
-artera suprarenala
-artera renala
-a. testiculara/ovariana .
Aorta se bifurca in
cele 2 artere iliace
comune: dr si stg.
Artera iliaca se bifurca
in artera iliaca interna
sau hipogastrica, cu
ramuri parietale si
viscerale si artera
iliaca externa,
continuata de artera
femurala.
Artera femurala devine la
nivelul genunchiului artera
poplitee, care se divide in artera
tibiala anterioara ce se
continua cu artera dorsala a
piciorului, si trunchiul
tibiofibular, care se continua cu
arterele plantare , arcul plantar
si arterele digitale.
II. Circulatia sangelui prin vene
Venele se distribuie in organism spre 3 teritorii:
1. Sistemul venos pulmonar (mica circulatie)
2. Sistemul venos
general (marea
circulatie):
Sistemul venos al marii circulatii – conduce sangele venos prin
cele doua siteme cave – superioara si inferioara- catre atriul drept.
Vena cava superioara (craniala) colecteaza sangele de la cap , gat,
membrele superioare si torace, prin cele 2 trunchiuri
brahiocefalice venoase drept si stang , care sunt formate la randul
lor din vena jugulara interna si vena subclaviculara.
Vena jugulara interna colecteaza sangele din craniu.
Vena subclavie –colecteaza sangele de la membrul superior .
Constatam ca sistemul venos prezinta 2 vene brahio-cefalice: dr si stg!
 Vena cava inferioara – colecteaza sangele din regiunile
subdiafragmatice ale corpului, prin afluentii sai : venele frenice
inferioare , lombare, renale, genitale drepte si venele hepatice care
continua sistemul portabdominal.
Vena iliaca comuna, formata
din iliaca interna si iliaca
externa, colecteaza sangele
venos de la nivelul bazinului si al
membrului inferior , prin venele
profunde si cele superficiale
3. Sistemul venos portal
Sistemul venos port-hepatic – colecteaza sangele venos de la nivelul
tubului digestiv din regiunea subdiafragmatica, prin venele
mezenterica superioara (craniala), mezenterica inferioara (caudala)
si vena splenica cu afluentii sai de la stomac, duoden si pancreas,
mergand, in sens convergent spre ficat.
 Sistemul limfatic
Circulatia limfatica – sistem de
capilare limfatice, vase si
ganglioni limfatici, cu originea la
nivelul lichidului interstitial al
tesuturilor , prin 2 trunchiuri
colectoare limfatice , spre
sistemul venos al marii circulatii.
Limfa = lichid organic translucid
care provine din sange; se
acumuleaza in sectorul
interstitial, si e recuperata de
vasele limfatice.
 Circulația limfei, spre deosebire de cea a sângelui, este o
circulație unică, care generează în spațiile periferice
interstițiale și finalizează în unghiul venos drept sau stâng.

Circulația limfei se produce în sens contrar forței de gravitație

și este determinată de următorii factori:
• Inima;
• Travaliul peretilor vaselor limfatice;
• Travaliul peretilor venelor.
SISTEMUL LIMFATIC
Isi are originea la nivelul tuturor
tesuturilor printr-o bogata si fina retea
de capilare limfatice, pe traiectul carora
se afla ganglionii limfatici tributari
regiunilor respective. Toate vasele
limfatice converg catre 2 triunchiuri
colectoare principale : canalul ( ductul )
toracic si ductul limfatic drept. Ductul
limfatic drept colecteaza limfa din
jumatatea dreapta a capului, gatului,
toracelui si a membrului superior drept si
se varsa la confluenta venei jugulare
comune drepte cu vena subclavie
dreapta.
Canalul toracic isi are originea in cisterna
limfatica a lui Pecquet (cisterna chili ) –
nivelul vertebrelor lombare L2 si L3. In
acest loc soseste limfa colectata de la
membrele inferioare si majoritatea
organelor din cavitatea abdominala si
peretii abdominali.
Splina organ ce apartine sistemului
limfatic și imunitar situat în partea
stângă a abdomenului
- 180-200 grame cu o formă
asemănătoare a unui bob de cafea;
- are o structură caracteristică, fiind
alcătuită din: capsula fibroasa și
parenchimul splenic.
- capsula fibroasă se găsește la
suprafața splinei.
- ea trimite spre interior trabecule,
care se anastomozează și împart
organul în formațiuni, numite lobuli
splenici
Rol:
• Distruge eritrocitele și trombocitele bătrâne;
• Transforma hemoglobina în bilirubină;
• Depozit important de fier in organism (rezultat in urma
descompunerii hemoglobinei);
• Poate produce anticorpi (persoanele cărora le lipsește splina sunt
mai predispuse la anumite afecțiuni bacteriene);
LA REVEDERE!