Expunerea temei “Tipul de date fişier (file) în

manualul INFORMATICA. LIMBAJUL PASCAL.

MANUAL PENTRU CLASELE IX-XI, autori: Anatol
Gremalschi, Iurie Mocanu, Ion Spinei”
 

Există un singur manual recomandat de ME al Republicii Moldova pentru elevii claselor

IX-XI şi anume “Informatica. Limbajul Pascal. Manual pentru clasele IX-XI”. Această
temă este prezentă în manualul respectiv în capitolul 4 “Tipuri de date structurate”
punctele:
4.6. Generalităţi despre fişiere

4.7. Fişiere secvenşiale

4.8. Fişiere cu acces direct

4.9. Fişiere text

Noţiunea de tip de date fişier se studiază pentru prima dată în clasa a X-a.

În primul punct “Generalităţi despre fişiere” se dă năţiunea de fişier, tip de bază, fişier vid,

se indică cum se defineşte un tip de date fişier
<Tip fi;ier>::=[packed] file of  <Tip>
după care urmează un şir de exemple. La fel, tot în acest paragraf se introduc operaţiile
care pot fi efectuate asupra fişierelor, modul de acces la componentele fişierelor.

Predarea următoarei teme “Fişiere secvenşiale” ar fi bine de început cu un exemplu:

Fie că trebuie de creat o bază de date cu următoarele cîmpuri: nume, prenume, nota1,
nota2, nota3. Se cere de calculat nota medie a elevilor acestei clase.

Este evident, că pentru crearea acestei baze de date vom utiliza tipul record şi anume

Type
Elev=record
Nume:string[15];
Prenume:string[15];
nota1,nota2,nota3:byte;
notaMedie:real;
end;
var   a:array[1..30] of elev;
i:byte;
 
Pentru compeltarea şi gestionarea acestei baze de date este necesar de a introduce datele
de la tastatură, lucru destul de anevoios, ţinînd cont şi de faptul, că probabilitatea de a
greşi la introducerea datelor este destul de mare cît şi volumul de informaţie la fel este
destul de mare. Aceste neajunsuri pot fi înlăturate dacă vom stoca datele într-un fişier
secvenţial, le vom prelucra, apoi datele prelucrate le vom stoca într-un fişier nou (sau în
acelaşi fişier). Evident volumul de memorie utilizat pentru prelucrarea datelor, în acest
caz, este considerabil mai mic. Atunci declaraţiile vor arăta astfel:

Type
Elev=record
Nume:string[15];
Prenume:string[15];
nota1,nota2,nota3:byte;
notaMedie:real;
end;
FisierElevi=file of elev;
var   FE:FisierElevi:
E:Elev;

Programul Pascal complet care va permite crearea acestei baze de date cu introducerea

datelor de la tastatură şi stocarea lor într-un fişier are forma:
 

Program problema;

{Crearea unui fişier cu componente de tipul elev}

Type
Elev=record
Nume:string[15];
Prenume:string[15];
nota1,nota2,nota3:byte;
notaMedie:real;
end;
FisierElevi=file of elev;
var   FE:FisierElevi:
E:Elev;

nume_fis:string;
I,n:integer;
Begin
Write(’Introduceti numele fisierului care va fi creat:’);

Readln(nume_fis);
Assign(FE,nume_fis); {asociaza FE cu numele din nume_fis}

Rewrite(FE);  {deschide FE pentru scriere}

Write(’Introduceti numarul de elevi: ’);

Readln(n);

For i:=1 to n do
Begin
Writeln(’Introduceti datele elevului: ’,i);

{citeste cimpurile variabilei E de la tastatura}

write(’Numele: ’);

readln(E.Nume);

write(’Prenumele: ’);

readln(E.Prenume);

write(’Nota1: ’);

readln(E.Nota1);

write(’Nota2: ’);

readln(E.Nota2);

write(’Nota3: ’);

readln(E.Nota3);

writeFE,E); {scrie E in FE}

end;

close(FE);        {inchide FE}

readln;

end.
 

Paragraful “Fişiere cu acces direct” se referă în întregime numai la

implementarea Turbo Pascal a fişierelor de tip file of T.  
E cunoscut faptul că datele fişierelor Pascal se păstrează pe suporturi externe de
informaţie. În cazul fişierelor definite prin declaraţia file of T componentele de tip T sînt
reprezentate pe suporturi respective în formă internă, şi anume, prin scvenţe de cifre
binare. Acest mod de reprezentare a datelor este convenabil în cazul memoriilor externe.
În cazul echipamentelor de intrare-ieşire (tastatura, ecranul, imprimanta etc.) datele
respective trebuie reprezentate în formă externă, şi anume, perin secvenţe de caractere.
Pentru a facilita interacţiunea între om şi sistemul de calcul, în Pascal informaţia destinată
utilizatorului se reprezintă în formă de fişiere text. Aceste noţiuni sunt introduse în tema
“Fişirere text”. În acest paragraf se introduce noţiunea de sfîtşit de linie – eol (End Of
Line). Deoarece lungimea liniilor este variabilă, accesul la componentele fişierelor este
secvenţială. La fel ca şi în celelalte paragrafe sunt aduse un şir de exemple pentru a
simplifica înţelegerea materiei noi de către elevi.
Pentru înţelegerea noţiunii de tip de date fişier şi pentru formarea deprinderilor de
aplicare a acesteia în practică, se pot propune probleme de numărare a liniilor untr-un
fişier cu o anumită proprietate, de selectare a anumitor componente din fişier, de
modificare a componentelor fişierului. Aceste probleme pot fi grupate conform
algoritmilor de rezolvare:

de creare;
de citire;
de scrire;
de modificare.
La prima etapă de studiere a algoritmilor menţionaţi se propun probleme tipice pentru
fiecare grup. La următoarea etapă, după ce elevii se familiarizează cu aceşti algoritmi şi îi
aplică cu succes, se propun diferite probleme, pentru care elevii aleg, din algoritmii deja
cunoscuţi, algoritmul potrivit. În final se trece la rezolvarea problemelor complicate,
netipice, creative.

Consider reuşită tratarea acestei teme în manual. De asemenea, sunt descrise foarte bine
toate noţiunile. Sunt aduse un şir de exemple, fapt ce contribuie la înţelegerea mai rapidă a
temei respective.

Însă, cu părere de rău, numărul de ore necesar la predarea acestei temei este foarte mic,
fapt ce nu permite profesorului de a se aprofunda în diferite rezolvări de probleme
complicate.