Sistemul nostru vizual este "gandit" sa ne permita functionarea intr-un mediu in trei

dimensiuni ce este plin de lumina, nuante, culoare, texturi si obiecte de dimensiuni diferite la
distante diferite.
Marea majoritate dintre noi privesc imaginea ca atare fara a realiza cat de complexa si
dificila este operatia prin care reierul nostru reprezinta corect "lumea exterioara". Perceptia
noastra este creata de interpretarea creierului nostru, a informatiilor vizuale si rezulta
cateodata in iluzii optice fascinante.
Mintea noastra se implica activ in interpretarea datelor percepute mai degraba decat sa
le inregistreze in mod pasiv. Acest lucru nu conduce intotdeauna la reprezentarea corecta a
acelor date. 
Iluziile optice pot fi impartite in:
 Iluzii fizice: aici iluzia a avut deja loc inainte ca lumina sa intre in ochi (miraj,
curcubeu, reflexii intr-un pahar cu apa)
Urmatoarele sunt exemple ale unor iluzii fizice unde ceea ce vedem nu exista cu
adevarat acolo dar pentru care cauza iluziei este comportamentul luminii inainte de
a ajunge la ochi. 

Mirajul
 Un miraj este o iluzie naturala ce reprezinta un fenomen optic. El este produs de
reflectia luminii atunci cand trece printr-un strat de aer fierbinte ce este aproape de o
suprafata de pamant fierbinte (cunoscut sub numele de inversia temparaturii). In desert
mirajul poate crea iluzia unui lac in departare (care este defapt imaginea cerului
reflectata de aerul fierbinte).
 Cel mai des observat miraj este cel inferior care este de obicei perceput ca o banda
stralucitoare pe o suprafata fierbinte ce contine reflectia cerului. Vara, soarele poare
ridica temperatura unei suprafete expuse pana aproape 80°C, sensibil mai mare decat a
aerului din imediata apropiere. Un gradient de temperatura puternic se creaza chiar
deasupra suprafetei si odata cu acesta, un strat relativ rarefiat de aer cu densitatea
redusa. 

 Miraj Inferior
 Formarea mirajului inferior

 Aerul este normal cu exceptia stratului foarte subtire de aer incins astfel incat razele
sunt in principiu niste linii drepte dar care se curbeaza puternic in sus in stratul
incalzit. Un obiect AB apare pentru observatorul din punctul zetro reflectat ca A'B',
inversat si sub linia orizontului in fata benzii stralucitoare care este reflectia cerului. In
afara inversarii obiectul nu este distorsionat, Observati ca razele de deasupra si de
dedesubtul obiectului sunt intersectate. Aceasta intersectie este necesara pentru
producerea reflectiei. Obiectul AB este de asemenea vizibil intr-un mod normal. Nu
este deloc neobisnuit sa vedeti asemenea imagini inversate insa in multe dintre cazuri
nu exista nimic pentru a fi imaginat si nu este vizibila decat banda stralucitoare in care
se reflecta cerul. Mirajul inferior ce prezinta aceasta geometrie poate fi vazut in mod
frecvent atunci cand conducem vara si masinile din fata se reflecta in el. 

 Un miraj superior are loc atunci cand aerul de deasupra liniei orizontului este mai
rece decat cel de deasupra. Acest fenomen este numit inversie de temperatura deoarece
nu reprezinta echilibrul normal al gradientului de temperatura al atmosferei. Deoarece
in acest caz razele sunt curbate in jos, imaginea apare deasupra obiectului real de unde
si numele mirajului. Acest fenomen este de obicei mai putin comun decat mirajul
inferior insa atunci cand se petrece este de obicei mai stabil deoarece aerul rece nu are
tendinta de a urca iar aerul cald nu are tendinta de a cobora. 


Miraj superior - fotografie de Carlos Santos
  Carlos a fotografiat linia orizontului la ora 19.39 PM, pe 5 septembrie 2007 pe plaja Furadouro din Ovar, Portugal.
  Detaliu de miraj superior - fotografie de Carlos Santos

 Formarea mirajului suoperior (sursa: Sechrist et al. 1989)

 Mirajele superioare pot fi normale sau inversate in functie de distanta dintre

observator si obiectul real si gradientul de temperatura. Deseori imaginea este o
mixtura distorsionata de parti normale si inversate. 

 Fata morgana este un tip de miraj complex in care obiecte aflate la distanta foarte
mare sunt distorsionate si alungite vertical. De exemplu, o linie de tarm relativ plata
poate parea sa aiba stanci inalte, coloane si piedestale. Fenomenul are loc aproximativ
in aceleasi conditii meteorologice ca cele din cazul mirajului superior cu inversare,
insa are elemente atat de alungire cat si de inversare.
 
 Iluzii fiziologice: iluzii ce pot fi explicate de catre mecanismele de baza fiziologice.
[Gridul lui Hermann, Benzile Mach] 

Bandă Mach

Gridul lui Hermann

 
 Iluzii cognitive: iluzii ce au nevoie de cunostinte ale lumii reale: explicatii
constructiviste (Cubul lui Necker, femeia lui Boring)

Cubul lui Necker

femeia lui Boring

 Ambiguitate: mai mult decat un mod de a percepe stimulii - Cubul lui Necker,
iluzia Duck-Rabbit. 

iluzia Duck-Rabbit

 Paradox/Perceptie: a vedea lucruri ce nu sunt acolo - Gridul lui Hermann,

Triunghiul lui Kanizsa

Triunghiul lui Kanizsa

 Distorsiune: diferente sistematice intre marimea masurata si cea perceputa,

forma etc... (Iluzia Ponzo, Iluzia Müller)

Iluzia Ponzo
 Iluzii fictive: sunt perceptii ale obiectelor ce exista doar pentru un singur
observator, precum cele induse de schizofrenie sau de catre drogurile

SURSA: http://mysite.du.edu/~jcalvert/astro/mirage.htm#Rays