Filogeneza si

embriogeneza
analizatorului vizual.
• In filogeneza sa organul vizual a suportat mari
schimbari.
Dintr-un organ primitiv, format din celule
sensibile la lumina, situate in tegument la fiintele
inferioare, s-a transformat intr-un organ vizual
complex al vertebratelor superioare.

La nevertebrate el se dezvolta din tegument

(ectoderm) si este numit ochi epitelial, iar la
vertebrate din sistemul nervos central
(ectodermul nervos) de unde si denumirea lui de
ochi cerebral.
 Embriogeneza organului
vizual.
• Dezvoltarea organului vizual incepe in a treia
saptamina de evolutie a embrionului (17-20
zile).
• Pe partile laterale ale santului ectodermal apar
fosetele optice.
• Ectoblastul da nastere la:
-retina
-epiteliu cornean
-pielea pleoapelor
-cai lacrimale
-epiteliu irian
-corpul ciliar
-cristalinul nascut din epiblastul de suprafata
• Mezoblastul da nastere la:
-vitros
-muschiul ciliar
-stroma irisului
-stroma si endoteliul cornean
-sclera
-anexele oculare(muschi,nervul optic,peretii
ososi)
• Mezoblastul este colonizat prin celule nascute
din creasta neurala(rezultata prin fuziunea
marginilor santului neural, sub actiunea
inductoare a notocondrului si formarea tubului
neural).
• Aceste velule sunt responsabile de pigmentatia
structurilor oculare: iris, coroida.
• Dupa transformarea santului ectodermal in
tub neural in regiunea mezencefalica se
formeaza veziculele optice primare.
• In saptamina 4, placutele ectodermale
(primordiile cristalinului), trec in faza de
fosete cristaliniene, iar in a 5 in vezicule
cristaliniene.
• Din cauza defectului de inchidere ale fantei
embrionare la unii oameni se inregistreaza
colaboame ale irisului,corpului ciliar,coroidei,
retinei…
• In saptamina a 12 se formeaza nucleul
embrionar al cristalinului, iar la virsta de 10
ani nucleul adult al cristalinului.
• In jurul cristalinului din tesutul mezodermal se
formeaza punga vasculara si artera hialoida ce
hranesc cristalinul si corpul vitros si care
dispar la a 7-9 luna de viata intrauterina.
• Dupa absorbtia arterei hialoide se formeaza
canalul lui Kloket.
• Din stratul extern al cupei optice se formeaza
epiteliul pigmentar al retinei, iar din cel intern
celelalte 9 straturi ale ei.
• Diferentierea retinei si formarea papilei
nervului optic se produc in saptamina a 4 de
evolutie embrionara.
• Celulele ganglionare de pe stratul intern al
retinei se diferentiaza in a 6 saptamina,
conurile si bastonasele in a 10 sapt.
• Catre a 7 saptamina in pediculul optic patrund
axonii celulelor ganglionare ale retinei si astfel
se formeaza nervul optic.
• Mielinizarea fibrelor nervoase ale nervului
optic are loc definitiv numai catre virsta de 2-3
ani.
• Chiasma si tractele optice se formeaza in a 8
saptamina de viata intrauterina.
• La a 6 sapt in cavitate cupei optice se
formeaza corpul vitro primar.
• In sapt a 9 se diferentiaza corpul vitros
secundar.
• Tesutul mezodermal invadeaza spatiul dintre
ectoderm si cristalin formind ulterior o fanta-
viitoarea camera anterioara.
• Partea tesutului mezodermal aflata anterior de
aceasta fanta impreuna cu ectodermul
invecinat se transforma in cornee in sapt 6.
• In sapt 11 apare corpul ciliar.
• In sapt 7 din ectodermul extern apare
primordiul pleoapelor , care concresc intre ele
in sapt 9. Separarea pleoapelor se produce in
luna 7.
• Caile lacrimale se diferentiaza in sapt 7, iar
deschiderea lor in cavitatea nazala are loc in
luna 5 de evolutie embrionara.
Embrion 8 saptamini
Anatomia ochiului la
nastere
• Lungimea axiala a globului ocular la nastere
este de 16,2 mm fata de 24,4 mm la adult si
creste semnificativ in primul an de viata.
• Volumul mediu al globului ocular este de 2,2
cm3
• Corneea are: diametrul de 10 mm;
grosimea centrala de 0,581;
• Camera anterioara are profunzimea de 2mm
• Diametrul pupilar este de 3,8 mm cu anizocorie
sub 1 mm relativ frecvent.
• Foveea este mai putin dezvoltata la
nastere,diferentiindu-se progresiv pina la 3 ani.
• Nervul optic la nastere masoara 24 mm lungime,
cu diametrul de 2 mm. Mielinizarea fibrelor NO
se definitiveaza coplet in jurul virstei de 1 an
• In functie de dimensiunile globului ocular multi
copii la nastere au o hipermetropie mai mare de
3 dioptrii.
 Dezvoltarea vederii
monoculare
• La nastere functia vizuala nu este perfecta, ea
se dezvolta pina aproape de 5 ani, prin
definitivarea structurilor oculare , elementul
cel mai importanta fiind vederea centrala
legata de foveea maculara.
• Formarea imaginii pe fovee se dezvolta paralel
cu maturizarea maculei, ceea ce permite
ameliorarea progresiva a imaginii retinei.
• Macula la nou-nascut nu reprezinta depresiune
foveala
• Densitatea conurilor este mai scazutasi
segmentul extern al conurilor este mai scurt
decit la adulti.
• Diferenta de lungime axiala a globului ocular
fata de adult creeaza o hipermetropie de 20
dioptrii , care este partial corectata prin cornee,
care la nastere are puterea de 55 dioptrii, fata
de 43 dioptrii la adult, si partial de cristalin cu
puterea de acomodatie superioara adultului.
• Paralel cu evolutia anatomica se produce o
perfectionare a functiei vizuale:
• Perceptia culorilor este posibila spre 2 luni si
evolueaza pina la 7-10 ani.
• Evolutia sensibilitatii de contrast este lenta si
este definitiva spre adolescenta.
• Perceptia miscarii este rapida si este definitiva
in saptaminile 4 -5.
• Cimpul vizual periferic se dezvolta rapid la
nou-nascut.
• La 6 luni percepe nazal 40, superior 50,
inferior 40,si la 8 luni temporal 80.
• Vederea monoculara evolueaza paralel cu
evolutia retiniana, foveala in particular dar si
cu definitivarea cailor vizuale pre si
retrobulbare.
• În concluzie ectodermul si mezodermul
participa la formarea atât a globului ocular si
anexelor acestuia. Prin tulburari ale
embriogenezei pot aparea numeroase anomalii
congenitale localizate la nivelul globului
ocular, anexelor sale sau cailor optice:
leziunile embrionare în prima luna de sarcina
sunt grave si produc anoftalmie, ciclopie,
microftalmie .
• Etapele cele mai importante ale embriogenezei
oculare se afla în cea de-a doua luna, prin
perturbarea acestora putând apare cele mai
multe malformatii oculare determinate de:

• - dezvoltarea epiteliului pigmentar al foitei

externe a retinei;

• - defecte de închidere ale fantei

colobomice (apar coloboame de iris, corp ciliar,
coroida, cristalin, nerv optic) .
• Leziunile vasculare ale retinei si papilei
nervului optic apar mai târziu, între a treia si a
saptea luna, generând anomalii de dezvoltare a
sistemului vascular (persistenta arterei sau
canalului hialoidian, resturi de membrana
pupilara).
• În lunile a opta si a noua ale vietii fetale pot apare:

• tulburari de mielinizare,

• anomalii morfogenetice ale maculei,

• imperforarea canalului lacrimo-nazal.

• Postnatal se manifesta afectiunile genetice:

• enzimopatiile familiale,

• atrofiile optice,

• afectiunile tumorale (retinoblastomul).

• Desi nu a fost posibila testarea vederii intrauterine, se
pot trage concluzii din testarea vederii bebelusilor
prematuri. Testele efectuate intre saptamana 28 de
sarcina si 34 de saptamani de sarcina asupra focusului
vizual si asupra capacitatii de a urmari miscarile pe
orizontala si pe verticala, arata de obicei existenta
acestor capacitati pana la 31-32 de saptamani de
sarcina. Capacitatile cresc rapid odata cu exersarea lor
si cu experienta astfel incat pe la 33-34 de saptamani
de sarcina, si capacitatea de urmarie a miscarilor in
toate directiile si atentia vizuala sunt aceleasi cu ale
bebelusilor de 40 de saptamani de sarcina.
• Nou-născutul va avea erori naturale de
refracție. Acestea sunt erori pentru care adulții
poartă ochelari.

• Dar la copii, acest lucru nu este un motiv de

îngrijorare, deoarece erorile se întâmplă
datorită unei retine în dezvoltare și se vor
diminua în timp ce cresc.

• Veți observa că el răspunde la lumina

strălucitoare prin clipirea sau închiderea lor.