0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
12 vizualizări39 pagini
Biomicroscopul este utilizat pentru examinarea microscopică a polului anterior, a vitrosului şi a polului posterior, prin realizarea de secţiuni optice ale mediilor oculare. O dilatatie pupilara prealabila este necesara si poate fi provocata cu ajutorul unor midriatice, cu scopul de a permite o viziune mai larga. Odata dilatatia realizata, examenul nu dureaza mai mult de 3 minute pentru un ochi.
Biomicroscopul este utilizat pentru examinarea microscopică a polului anterior, a vitrosului şi a polului posterior, prin realizarea de secţiuni optice ale mediilor oculare. O dilatatie pupilara prealabila este necesara si poate fi provocata cu ajutorul unor midriatice, cu scopul de a permite o viziune mai larga. Odata dilatatia realizata, examenul nu dureaza mai mult de 3 minute pentru un ochi.
Biomicroscopul este utilizat pentru examinarea microscopică a polului anterior, a vitrosului şi a polului posterior, prin realizarea de secţiuni optice ale mediilor oculare. O dilatatie pupilara prealabila este necesara si poate fi provocata cu ajutorul unor midriatice, cu scopul de a permite o viziune mai larga. Odata dilatatia realizata, examenul nu dureaza mai mult de 3 minute pentru un ochi.
a vitrosului şi a polului posterior, prin realizarea de secţiuni optice ale mediilor oculare. O dilatatie pupilara prealabila este necesara si poate fi provocata cu ajutorul unor midriatice, cu scopul de a permite o viziune mai larga. Odata dilatatia realizata, examenul nu dureaza mai mult de 3 minute pentru un ochi. Biomicroscopia este o investigatie ce ne permite examinarea microscopica a polului anterior, a vitrosului si a polului posterior. Cu ajutorul biomicroscopiei se pot depista leziuni la nivelul pleoapelor, conjunctivei, sclerei, corneei, irisului si cristalinului (cataracta). Biomicroscopia ne permite observarea grosimii si a profunzimii tesuturilor care alcatuiesc ochiul. Biomicroscopul se numeste si lampa de sectiune deoarece foloseste un fascicul de lumina cu intensitate mare pentru a oferi o imagine de sectiune (oblica) a corneei, a camerei anterioare si a cristalinului. Lumina permite doctorului sa lo- calizeze cu precizie orice anomalii.
Indicatii – Examenul fundului de ochi, practicat
sistematic cu prilejul oricarui examen oftalmologic complet, este indicat pentru a stabili diagnosticul afectiunilor retinei si pe cele ale coroidei (membrana lipita de retina). El da posibilitatea, de asemenea, sa se observe vascularizatia retiniana, care poate fi modificata de numeroase boli. Examinarea polului anterior a ochiului cuprinde: marginea pleoapelor, conjunctiva bulbara (partea alba a globului ocular), caruncula lacrimala (unghiul intern al ochiului ce contine orificiul lacrimal), corneea cu straturile sale, filmul lacrimal si conjunctiva palpebrala (partea interiora a pleoapelor). Biomicroscopul permite oftalmologului sa vada marite structurile din partea anterioara a ochiului. Cand examineaza problemele corneei, medicul poate folosi un colorant, de ex. fluoresceina. Aceasta se intinde pe ochi si se vede colorata intens in galben atunci cand este iluminata de un fascicul de lumina albastra. Aceasta face ca micile taieturi, zgarieturi, rupturi, corpurile straine sau infectiile să iasa în evidenta pe cornee. Inainte de a recomanda lentile de contact, oftalmologul va face cu ajutorul biomicroscopului un test pentru evaluarea filmului lacrimal.Cantitatea de lacrimi trebuie sa fie suficienta pentru a permite purtatrea comfortabila a lentilelor de contact.Acesta se face cu sau fara fluoresceina.
Examinarea vitrosului se face pentru a depista:
hemoragii, dezlipirea de vitros, degenerari retiniene (flocoane), paraziti, corpi straini, opacitati. Pentru a va examina cristalinul si retina, medicul va pune in ochi picaturi cu efect dilatator pentru a dilata pupilele si a putea să vada mai bine fundul ochiului. Examinarea cristalinului se face pentru a aprecia transparenta acestuia, care odata cu varsta scade, dar si forma, dimensiunile, aderentele si mobilitatea acestuia. Se pot examina straturile cristalinului si depista aparitia cataractei. Examinarea retinei il poate ajuta pe medic sa detecteze indicii importante despre prezenta unor boli, cum ar fi diabetul si hipertensiunea arteriala, cu originea in alte parti ale corpului. - Blefaritele- reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a marginii pleoapelor. - Colobomul palpebral- reprezinta o lipsa de substanta de forma triunghiulara ce intereseaza toate planurile pleoapei sau doar tarsul. - Ptoza palpebrala- caderea pleoapei ca urmarea a unei leziuni congenitale sau dobandite a musculaturii sau inervatiei pleoapei. Drept urmare, fanta palpebrala se ingusteaza, campul vizual este redus, iar pacientul sufera atat din punct de vedere estetic cat si functional. - Modificari de pozitie a pleoapelor: ectropion (rasucirea inafara a marginii libere a pleoapelor), entropion (rasucirea inauntru a marginii pleoapelor). - Lagoftalm- scurtare anormala a pleoapelor, indeosebi a celei superioare, care impiedica acoperirea completa a globului ocular. - Trichiazis - inflexie a genelor spre ochi, ceea ce provoacă o iritaţie a corneei. - Tumori palpebrale - Nev conjunctival- formatiune tumorala benigna de origine pigmentara. - Pterigionul este o extensie triunghiulara a conjunctivei bulbare degenerate (foita transparenta de deasupra globului ocular) peste marginea corneei. - Pinguecula – este o degenerescenta elastoida a colagenului care se manifesta prin aparitia unor proeminente galbui in apropierea limbului. - Simblefaron – pleoapă superioară subţire, transparentă, care aderă în jumătatea superioară la cornee. - Keratocon- afectiune in care corneea se deformeaza si ia forma de con. Noua "cornee" conica afecteaza modul in care lumina patrunde in ochi si ajunge la retina, de unde si o vedere distorsionata. - Megalocorneea - este o crestere a dimensiunilor corneei neevolutiva si nelegata de glaucomul congenital. Corneea are diametrul peste 12 mm, transparenta si structura normala. De obicei este bilaterala, mai frecventa la barbati... - Buftalmia - este un simptom caracterizat prin exoftalmie si marirea globilor oculari cauzata de cresterea presiunii intraoculare datorata adesea unui glaucom congenital sau secundar. - Ulcerul cornean este o rana deschisa pe cornee. Cele mai multe ulcere corneene sunt cauzate de infectii. Infectiile bacteriene provoaca ulcere corneene si sunt frecvent intalnite la persoanele care poarta lentile de contact. - Leucom corneean. Este o cicatrice groasa, de culoare cenusie sau alba-sidefie, ce intereseaza toate sau aproape toate straturile corneene. In functie de intinderea lor, leucoamele pot fi totale sau partiale. - Cheratită (keratită) – inflamație a corneei ochiului care poate avea cauze infecțioase bacteriene, virale, cu ciuperci fungice sau neinfecțioase, de exemplu leziuni oculare. Cornee vascularizata Plaga corneeana Lentile de contact : complicatii
Ochi uscat Neovascularizare
Heterocromia oculară (din lb. greacă: heteros = diferit, altul; croma = culoare) denumeşte situaţia în care ochii aceleiaşi persoane sunt diferit coloraţi şi aceasta poate fi de mai multe feluri: - completă: un iris are culoare diferită faţă de celălalt - sectorială: o porţiune din iris are culoare diferită; poate fi uni sau bilaterală. - centrală: ambii ochi au în jurul pupilei o culoare (de obicei, maro deschis), iar restul irisului are altă culoare (verde sau albastru); se mai numeşte ochi de pisică sau heterocromia iridis. - Iridectomie -Ablaţie chirurgicală a unui fragment de iris.Interventia este efectuata în caz de glaucom cu unghi strâmt, pentru a permite circulaţia umorii apoase în ochi şi de a evita creşterea presiuni intraoculare, în caz de hernie a irisului sau după extracţia cristalinului cu scopul de a evita riscul de blocare a pupilei de către corpul vitros. Corectopia – afectiune ereditara ce se defineste printr-o pozitie anormala (ectopica) a corneei in periferia irisului. Hipopion Hifema(diabet, (endoftalmite, tromboze) traumatisme)