Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată

62 în Perioada de Sugar, în Copilărie sau în Adolescenţă

315.32 Tulburarea Mixtă de Limbaj Expresiv

si Receptiv

Elemente de diagnostic
Elementul esenţial al tulburării mixte de limbaj expresiv si receptiv îl constituie
o deteriorare, atât în dezvoltarea limbajului receptiv, cât si a celui expresiv,
demonstrată prin scorurile la măsurările standardizate, administrate individual,
ale dezvoltării, atât a limbajului recepti v, cât si a celui expresiv, care sunt
substanţial sub cele obţinute prin măsurările standardizate ale capacităţii
intelectuale nonverbale (criteriul A). Dificultăţile care survin în comunicare
implică, atât limbajul verbal cât şi semnele lingvistice. Diffc ultăţile în limbaj
interferează cu performanţa şcolară sau profesională, ori cu comunicarea socială
(criteriul B), iar simptomele nu satisfac criteriile pentru o tulburare pervasivă de
dezvoltare (criteriul C). Dacă este prezentă retardarea mentală, un def icit
verbomotor sau senzorial, ori deprivarea ambientală, dificultăţile în limbaj sunt în
exces în raport cu cele asociate de regulă cu aceste probleme (criteriul D). Dacă este
prezent un deficit verbomotor sau senzorial, ori o condiţie neurologică, aceste a vor
fi codificate pe axa III.
Un individ cu această tulburare are dificultăţile asociate cu tulburarea
limbajului expresiv, (de ex., vocabular extrem de redus, erori în cojugarea verbelor,
dificultăţi în evocarea cuvintelor sau în crearea de propoziţiuni de lungime sau
complexitate corespunzătoare dezvoltării si dificultate generală în exprimarea
ideilor) si, de asemenea, are dificultăţi în dezvoltarea limbajului receptiv (de ex.
dificultăţi în înţelegerea cuvintelor, propoziţiunilor ori a anumitor tipuri de cuvinte,
în cazurile uşoare, pot exista dificultăţi numai în înţelegerea anumitor tipuri de
cuvinte (de ex., a termenilor spaţiali) sau a anumitor specificaţii (de ex., a
maximelor „dacă-atunci"). In cazurile mai severe, pot exista incapacităţi multipl e
care includ incapacitatea de a înţelege vocabularul de bază sau propoziţiunile
simple, si deficite în diverse domenii ale procesării auditive (de ex., discriminarea
sunetelor, asocierea de sunete şi simboluri, conservarea, evocarea si secvenţierea).
Deoarece dezvoltarea limbajului expresiv în copilărie este în raport cu
achiziţionarea aptitudinilor receptive, o tulburare pură de limbaj receptiv (analogă
afaziei Wernicke de la adulţi) nu se întâlneşte practic niciodată.
Tulburarea mixtă de limbaj expresiv si receptiv poate fi, fie căpătată, fie de
dezvoltare, în tipul căpătat, deteriorarea în limbajul receptiv si în limbajul expresiv
survine după o perioadă de dezvoltare normală, ca rezultat al unei condiţii
neurologice sau al unei alte condiţii medicale ge nerale (de ex., encefalită,
traumatism cranian, iradiere), în tipul de dezvoltare există o deteriorare în limbajul
receptiv şi în cel expresiv, care nu este asociată cu o leziune neurologică de origine
cunoscută. Acest tip este caracterizat printr -un ritm lent de dezvoltare a limbajului,
în care vorbitul începe târziu şi avansează lent prin stadiile de dezvoltare a
limbajului.

Elemente si tulburări asociate

Elementele lingvistice ale deteriorării producerii limbajului în tulburarea mixtă
de limbaj expresiv şi receptiv sunt sinonime cu cele care acompaniază tulburarea
de limbaj expresiv. Deficitul de înţelegere este elementul principal care
315 32 Tulburarea Mixtă de Limbaj Expresiv si Receptiv 63

diferenţiază această tulburare de tulburarea de limbaj expres iv, iar aceasta poate
vana în funcţie de severitatea tulburării si etatea copilului Deteriorările în
înţelegerea limbajului pot fi mai puţin evidente decât cele în producerea
limbajului, deoarece ele nu sunt tot atât de uşor de sesizat de către observator si
pot apare numai la o evaluare formală Copilul poate părea, intermitent, că nu
aude, că este confuz sau că nu acordă atenţie când i se vorbeşte Copilul poate
efectua incorect comenzile ori poate să nu le efectueze deloc, si să dea răspunsuri
tangenţiale sau inadecvate la întrebări Copilul poate fi extrem de tăcut sau, din
contra, foarte vorbăreţ Aptitudinile conversaţionale (de ex, schimbarea,
menţinerea unui subiect de discuţie) sunt adesea foarte reduse sau inadecvate
Deficitele în diverse domenii ale p rocesării informaţiei senzoriale sunt frecvente,
în special în procesarea auditivă temporală (de ex , ritmul de procesare, asocierea
de sunete şi simboluri, succesiunea sunetelor si memoria, atenţia acordată
sunetelor şi discriminarea lor) Dificultatea în producerea secvenţelor motorii lin si
rapid este, de asemenea, caracteristică Tulburarea fonologică, tulburările de
învăţare şi deficitele în perceperea limbajului sunt adesea prezente si acompaniate
de deteriorări ale memoriei Alte tulburări asociate sunt tulburarea
hiperach vi ţaţe/deficit de atenţie, tulburarea de dezvoltare a coordonării si
enurezisul Tulburarea mixtă de limbaj expresiv şi receptiv poate fi acompaniată
de anomalii EEG, date anormale la neuroimagistică si alte semne neurologice O
formă de tulburare mixtă de limbaj expresiv si receptiv cu debut între 3 si 9 am, şi
acompaniată de convulsii este denumită sindrom Landau -Kleffner

Elemente specifice culturii si sexului

Evaluările dezvoltării aptitudinilor de comunicare trebuie să ţină cont de
contextul cultural şi lingvistic al individului, în special la indivizii crescuţi în medii
bilingve Măsurările standardizate ale dezvoltăm lingvistice si ale capacităţii
intelectuale nonverbale trebuie să fie relevante pentru grupul cultural şi lingvistic
Tipul de dezvoltare este mai frecvent la bărbaţi decât la femei

Prevalentă
Estimările prevalentei variază cu etatea Se estimează că tipul de dezvoltare al
tulburăm mixte de limbaj expresiv si receptiv poate surveni în până la 5% dintre
prscolan şi în 3% dintre copii de etate şcolară si că este probabil mai puţin frecvent
decât tulburarea de limbaj expresiv Sindromul Landau -Kleffner si alte forme ale
tipului căpătat al tulburăm sunt mai rare

Evoluţie
Tipul de dezvoltare al tulburăm mixte de limbaj expresiv si receptiv este de
regulă detectabil înainte de etatea de 4 ani Formele severe ale tulburăm pot h
evidente încă de la etatea de 2 ani Formele mai uşoare pot să nu fie recunoscute
până ce copilul nu intră în scoală elementară, unde deficitele în comprehensiu ne
devin mai evidente Tipul căpătat al tulburăm mixte de limbaj expresiv si receptiv
datorat unor leziuni cerebrale, traumatism cranian ori icrus poate surveni la once
etate Tipul căpătat datorat sindromului Landau -Kleffner (afazia epileptică
căpătată) survine de regulă între 3 si 9 am Mulţi copii cu tulburarea mixtă de limbaj
expresiv si receptiv achiziţionează în cele din urmă aptitudini lingvistice normale,
 Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată
64 în Perioada de Sugar, în Copilărie sau î n Adolescentă

dar prognosticul este mai rău decât al celor cu tulburare de limbaj expresiv în tipul
căpătat al tulburăm mixte de limbaj expresiv si receptiv, evoluţia si prognosticul
sunt în raport cu severitatea si localizarea patologiei cerebrale, precum si cu etatea
copilului si gradul de dezvoltare a limbajului în momentul căpătăm tulburării.
Ameliorarea clinică în aptitudinile de limbaj este uneori completă, pe când în alte
cazuri recuperarea poate fi incompletă sau deficitul poate progresa Copiii cu f orme
mai severe vor dezvolta probabil tulburări de învăţare

Pattern familial
Tipul de dezvoltare al tulburării mixte de limbaj expresiv si receptiv este mai
frecvent printre rudele biologice de gradul I ale celor cu tulburarea decât în
populaţia generală Nu există nici o probă de agregare familială în tipul căpătat al
tulburăm

Diagnostic diferenţial
Vezi secţiunea „Diagnostic diferenţial" pentru tulburarea de limbaj expresiv
(pag 60)

Criteriile de diagnostic pentru

315.32 Tulburarea Mixtă de Limbaj Expresiv si Receptiv
A Scorurile obţinute prmtr -o baterie de măsurări standardizate administrate
individual ale dezvoltăm limbajului receptiv cît si expresiv sunt substanţial
sub cele obţinute la măsurările standardizate ale capacităţii intelectuale
nonverbale Sim ptomele includ pe cele pentru tulburarea de limbaj
expresiv, precum si dificultatea în înţelegerea cuvintelor, propozitiunilor ori
a unor tipuri specifice de cuvinte, cum sunt termenii spaţiali
B Dificultăţile în limbajul receptiv si expresiv interferează semnificativ cu
performanta şcolară sau profesională ori cu comunicarea socială
C Nu sunt satisfăcute criteriile pentru tulburarea de dezvoltare pervasivă
D Dacă este prezenta retardarea mentală, un deficit verbomotor sau senzorial
ori deprivarea ambientală, dificultăţile de limbaj sunt în exces în raport cu
cele asociate cu aceste probleme
Notă de codificare: Dacă este prezent un deficit verbomotor sau senzorial ori o
condiţie neurologică, condiţia se codifică pe axa III