EXCLUZIUNE SOCIALA,
240 241 EXCLUZIUNE SOCIALA
Excluziune sociala 1
Excluziunea sociala: concept ~i semnificatii
Unul dintre obiectivele centrale ale unor programe de dezvoltare sociala it constiruie
combaterea saraciei ~i a excluziunii sociale (e.s.). In discursul contemporan privind
politicile sociale se utilizeaza tot mai des termenii excluziune ~i incluziune socia/a ca 0
extensie a tematicii clasice a saraciei. La randul sau, sintagma "masuri de combatere a
saraciei" tinde sa fie inlocuita treptat cu cea de "promovare a incluziunii sociale". Daca
tematica saraciei se referea strict la deficirul de resurse financiare, noua tematica a
promovarii incluziunii sociale se refera la 0 problematica mult mai larga. Pe de 0 parte,
la 0 gama extrem de variata de deficite de ordin social-cultural-moral-economic, iar pe
de alta parte, /a 0 orientare activa spre dezvoltarea sociala prin intervenlie direeta , prin
construqia progresiva a unei societali inclusive.
Duffy (1995) considera ca e.s. este un concept mai cuprinzator decat saracia, deoarece
include nu numai lips a mijloacelor materia Ie , ci ~i imposibilitatea de a ji inclus in
diferite "relele" sociale, economice, politice ~i culrurale. Pe langa deficirul de venitllri
sau consum implicat de saracie, e.s. presupune $i un deficit de participare normala la
viaJa cotidiana $i aetivitalite sociale sub multiple forme.
Conceptul de e.s. este cu mult mai recent decat cel de saracie. In 1994, Consililll
Europei definea exclu~ii drept "grupuri intregi de persoane care se gasesc, partial sau
total , in afara campului efectiv de aplicare a dreprurilor omului " (Strobel, 1996, p. 262).
Ideea de excluziune a aparut in 1975, in documentele Consiliului de Mini~tri al Consiliu­
lui Europei (CMCE). Programele Europene Antisaracie au fost 0 noua ocazie de a aduce
in prim-plan acest concept. In 1988, Comisia Europeana a publicat un document in care
se face referire explicitli la e. S., pentru ca in 1989, in Carta Europeana a Drepturilor
Fundamentale ale Muncitorilor, publicata de Comisia Europeana, sa se spuna ca, "in
spirirul solidaritatii, este important sa fie comblituta e.s. ". In acel~i an, CMCE a adoptat
o rezolutie privind "combaterea e.s. ", in care se cerea statelor membre s1\ ia masuri pe
aceasta linie, iar Comisiei Europene sa urmareasca aplicarea prevederilor impreuna cu
statele membre (Berghman, 1996, p. 11). Se poate spune ca termenul s-a consacrat prin
cel de-al treilea program antisaracie (perioada 1990-1994) lansat de Comisia Europeana.
Din acel moment, discursul politic comunitar a tins sli inlocuiasca termenul "saracie" cu
cel de "excluziune sociala" ca termen central, cu Q arie de cuprindere mult mai larga .
In Iiteratura de specialitate, precum ~i in progr~ele politice, 0 defini(ie care ni se
pare a fi completa ~i funqionalli subliniaza faptul ca "excluziunea rrebuie dejinira In
rermeni de incapacitatele$ec de integrare a unei persoane sau grup in unul sau mai multe
(sub)sisteme dintre urmatoarele patru :
- sis/emul democratic $i legal , care presupune integrare civica;
- piala muncii, care promoveaza integra rea economica;
I. Termenul are la bazii 0 serie de rapoarte/srudii realizate anterior de catre autori precum Zamfir,
Preda, Dan (2004); Preda (2002a); Preda (2002b).
- sistemul srawllli bunas/arii, care promoveaza ceea ce poate fi nurnit drept inregrare
socia/a ;
- sislemu/familiei ~i comunilc1lii, care prornoveaza inregrarea inrerpersona/a" (Berglunan,
1996).
E.s. se refera cu predidere la 0 situaJie de q ec privind rea liza rea deplina a drepturilor
ce/iilene~/i ,atat datorita unor cauze structurale de narura socioeconomica, c at ~i unor
cauze de natura individuala.
Noua perspectiva de abordare a rnarginalizarii sociale se concentreaza pe procesul de
excluziunelincluziune, spre deosebire de perspectiva saraciei , care este preponderent
statica, concentrandll-se pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru
a corecta perspectiva statica prezenta in abordarea tematicii saraciei, Bruto da Costa
(1994) propune introducerea conceprului de "saracire" care vizeaza un proces ce conduce
la rezultatul (static) de saracie. $i acest proces apare doar ca un fragment, un caz
particular, unidimensional, al altui proces mult mai complex , multidimensional, dinamic
de e.s., care are drept rezultat starea de deprivare relativa .
Whelan (1991) deftne~te trei tipuri de deprivare generate de absen(a fortatli a unor
bunuri:
- deprivarea primara (lipsuri legate de alimente, haine, incalzirea loculltei) ;
deprivarea secundara (absenta unor bunuri precum telefonul, automobilul, activitatile
de timp liber dorite) ;
- deprivarea privind casa §i bunurile de folosinta indeJungata (absenta unor bunuri
legate de calitatea locuirii ~i facilitlitile in cadrul locuirii).
In ceea ce prive~te sursele e. s., pot fi identificate trei tipuri distincte :
1. Excluziunea strueturalii, produsa de configuralia sistemului social insu~i: este rezul­
tatul unor procese structurale, ca, de exemplu, ~omajul produs de mecanismele de
restructurare specifice tranzitiei sau de procesele economice inse~i; efectul unui defi­
cit al politicii sociale sau al unor optiuni de politica sociala inadecvata ; !ipsa unui
raspuns corespunzator sistemului social la 0 anumita nevoie.
2. Apartenenla reritorialal comunitara a individuluilgrupului care face ca el sli nu-~i
satisfaca 0 anumita nevoie datorita. deficitului de resurse din comunitate, de~i exista
o solutie formala in sistem ~i ea funqioneaza in alte comunitati. De ex:emplu, in
mediul rural nu exista servicii de asistenta sociala specializate (centre de zi pentru
batrani ~i copii neglijali etc.) sau, dacli existli, sunt cel mult ernbrionare, fapt ce-i
exclude pe unii cetateni de la dreptul de a beneficia de aceste forme de suport social.
3. Autoexcluziunea (oPliunea este a individului, modelul culrural , dezinteresul, diverse
alte elemente care lin de decizia personalll determinandu-l in primul rand sa opteze
singur pentru a respinge 0 anumita forma de participare sociala . Faptul ca unele
persoane nu-~i fac acte de identitate sau de casatorie pentru ca nu doresc constituie un
astfel de exemplu) .
In Romania, ca lara aflatli in proces de tranzi(ie, problematica excluziunii ~i a
incluziunii sociale prezintli anumite specificitati generate de mo~tenirea comu nistli, dar
~i de insu~i procesul tranzitiei. Daca exista 0 serie de similaritati cu tarile occidentale in
ceea ce prive~te manifestarea unor forme de e.s. , diferen\ele sunt legate indeob~te de
sursele excluziunii, amploarea ~i intensitatea manifestarilor lor.

EXCLCZIC i·;F. SOCIALA 242
in \arile occidentale, surseie e.s. sunt lntr-o mare masura expresii margina!c ail; unui
sistem social rezultat in urma unui proces de dezvoltare ce s-a dovedit pana acum a fi
bine structurat , coerent ~i funqional.
in tarile aflate In tranzitie, In mod accentuat in ceIc care s-au confruntat cu probleme
extrem de dificile, cum este cazul Romanici, sursele celemaiimportantealee.s.sc
piaseaza in insu~i procesul dificil de schimbare, precum ~i in acele procese dezagregantc
care 11 inso!esc: explozia saraciei, proccse dl: dezorganizare socialil, incongruen!e ale
schimbarilor legislative ~i ale sistemului de institutii, toate petrecutc intr-o perioada
scurta de timp , sub variate presiuni, adesea contradiclOrii, interne ~i cxterne.
Criza indelungata a socicta!ii comuniste, accentuata In anii '80 , a generat profunde
procese de dezagregare sociala, care s-au propagat dupa Revolulie ca 0 grava mo~tenire,
la acestea adaugandu-se ~i efectele nocive noi, produse ale unei tranzi!ii dificile.
Din acest motiv, 0 strategie de combatere a e.s. ~i promovare a incluziunii sociale in
Romania va trebui inevitabiL sa se orienteze nu numai pe construqia institu!ionaLa a unei
societati inclusive, dar ~i pe absorblia treptata a unor masive acumulari de. fenomene care
conduc la dezagregare sociala, rezultate ale unei istorii sup use unor crize multiple.
Tipuri ~i surse de excluziune socialiL Grupuri excluse social
Principalele surse ~i forme de manifestare a e.s. in societatea romaneasca , dar ~i la nivel
mondial ~i al grupurilor sociale aflate in condilii de risc ridicat de marginalizare ~i exclu­
ziune sunt: a) economica (de la venituri primare; de la transferuri sociale); b) de la
educalie; c) de la serviciile de sana tate ; d) de la serviciile de asistenla sociala; e) de la
servicii ocupa!ionale/piala muncii; f) de la locuire/condilii decente de locuire; g) de la
participare la viala politica; h) cea datorata delincvenlei; i) datorata dependen\ei de
alcool , drog; j) cea produsa de deformarile de funqionare ale justiliei, poliliei etc. ;
k) datorata accesului redus La oportunita!i in funqie de zona/comunitate; accesul la
transport/cai de comunicalie; I) dalOrata abandonului/lipsei familiei (copii, batrani,
persoane cu handicap); m) in funqie de gen ~i de orientarea sexual a ; n) in funqie de
apartenenla etnicalrasiala; 0) cea generata de traficul de fiinle umane; p) culturala ~i de
informalie etc.
Surse majore ale excluziunii sociale
a) in regimul comunist
Societatea socialista a generat profunde procese de e.s. cu efecte negative ce s-au
resimlit ~i in perioada de tranzilie. Cele mai importante surse sunt urrnatoarele :
• economie iralional dezvoltata, bazata pe industria grea §i prelucratoare ~i pe 0
agricultura extensiva , cu costuri de produqie foarte mari ~i cu pUline piele de
desfacere; ca urrnare, dupa 1989, prabu§irea acestui tip de industrie a dus la ~omaj
~i reducerea veniturilor salariale, surse majore de e.s. :
dupa 1980, economia socialist1i romaneasdl intra intr-o cfiza accelerata, devenita
cronic1i, ce a produs 0 saracire mas iva a popula!iei, la care s-a adaugat degradarea
EXCLUZIUNE SOCIALA
243
calitiWi tuturor produselor §i serviciilor §i restr<l.ngerea progresiva. a accesului la
acestea, incJusiv la bunurile §i serviciile de baza;
_ prabu~ irea zonelor mono-industriale dupa. 1989 a generat adevarate catastrofe sociale ;
_ Jipsa investitiilor in tehnologii modeme a dus la 0 erodare progresiv1i a competi­
tivita~ii, accentuata. puternic dupa 1989, odata cu deschiderea spre economiile
occidentale.
Dezagregarea sistemului de proleqie social a §i 0 politica sociala aberanta in multe
domenii au accentuat procesul de saracire :
_ sca.derea mas iva a cheltuielilor sociale publice in domeniile inva!a.mantului §i
sa.natalii, cu efecte catastrofale asupra calita!ii acestora ;
_ ignorarea cvasicompleta a sistemului de servicii de asistent1\ sociala; singurul
sector dezvoltat intr-un mod unilateral §i aberant a fost cel al instituliilor reziden­
!iale, cu efecle negative, adesea catastrofale asupra dezvoltarii normale a copiilor
abandona!i, a persoanelor cu handicap etc. ;
_ politica agresiv pronatalista, care a dus la 0 cre§tere enorma a stresului social , la
sporirea mortalitatii materne ~i infantile, la aparip.a unui numar mare de copii nedoriti
tocmai in segmentele sarace ale societalii; efectul cel mai devastator I-a constituit
cre§terea alarrnanta a num1irului de copii abandonati, preluali de institutii a diror
conceplie, dar §i finantare au afectat masiv advers ~ansele de dezvoltare a acestora.
b) in perioada de tranzi/ie
Procesul inilial de tranzilie, prin dificultalile sale nea~teplale, a arnplificat enorrn
procesele de dezagregare sociala care atinsesera deja un niveL dincolo de suporta­
bilitate in regimul comunist.
Cacterea economidl, deficitul de poLitic1i sociala §i procesele ample de dezagregare
social1i sunt factorii responsabili de explozia saraciei ~i accenruarea proceselor de
marginalizare ~i e. s.
Caderea economiei
Strategia de restructurare a sistemului economic, dublata de condiliile particulare defavo­
rabile (structura econornica mo~tenita §i dezagregarea relatiilor economice intema!ionale)
a dus la 0 cMere drarnatica a economiei. Abia la sfar~irul anului 2006 s-a atins nivelul
Pffi-ului din 1989.
Efectele dlderii economice asupra standardului de viat1\ al populaliei s-au mani­
festat prin :
_ degradarea constanta ~i semnijicativa a venirurilor salariale reale ;
_ cre~terea jiscalita/ii, realizata In mare masura sub presiunea scaderii bazei de impo­
zitare ~i care a condus la deprecierea veniturilor salariale ;
_ cre~terea polarizarii venituri/or salariale: un numar din ce in ce mai mare de
angajali sunt remunerati cu salariul minim pe economie sau in apropierea acestuia;
la randul s1iu, raportul dintre salariul mediu §i cel minim s-a degradat semnificativ ;
_ scilderea dramatiea a numarului salaria/i/or (de la 8,15 milioane in 1990 la 4,6 mi­
lioane in 2006) a dus la dislocarea economica a unor intregi grupuri sociale, dez­
agregand masiv §i bulversand strategiile de viat1\ a sute de mii de gospodl1rii ;
_ scaderea masiva a ratei de ocupare salarialil nu a fast compensala decat par/ial de
creFerea neocuparii fn formele nesalariale.
 EXCLUZIUNE SOCIAL'"
244
Paralizarea TeacJiei de suport social compensatoriu fntr-o peTioadii
de dificultate economicii ~i sociala
Subjinanrarea generala (I sistemu/ui de prOlec(ie socia/a. Efectcle sociale ale ~ocului
economic al tranziliei au fost accentuate de un deficit de pOlitica sociala. in Romania
cheltuielile sociale publice au plasat lara noastra pe toata perioada tranziliei pe
penultimul loc in Europa. Aceasta s-a da[Orat ~i faptului ca, in 1989, Romania era
tara socialista cu cele mai mici chelruieli sociale pubJice ca procent in PIB.
Subfinanlarea serviciilor de educalie §i sanatate . Daca in general cheltuielile sociale
au fost subfinantate, anumite componente ale acestora precum serviciile de educa\ie
§i sana tate (dar §i cele de asistenra sociala §i de locuire), au prod us efecte sociale
negative majore din cauza insuficienlei resurselor alocate. Principalele institulii
furnizoare de servicii sociale, educatia §i serviciile de sana tate au contribuit modest,
nu de pUline ori negativ, la suslinerea colectivitalii atlate tntr-un proces dificil de
tranzilie datorat atat subfinanlarii, cat §i reformelor confuze §i intarziate.
Efectele subjinanJiirii ~i sciiderii valorii reale a transferurilor sociale
Pe ansarnblu, veniturile sociale din transferuri s-au erodat mull mai accenruat decat
veniturile salariale, adancindu-se astfel diferenta dintre veniturile salariale §i cele ale
segmentelor de populalie dependeme de suponul social. Raportat la salariul mediu,
eroziunea sistemului de pensii a fost cea mai scazuta, urmata de cea a aju[Orului de
§omaj. Suporrul pentru §omerii pe termen lung (alocalia de sprijin) s-a erodat mai rapid.
Ajutorul social bazat pe testarea mijloacelor, introd us tilrziu , abia in 1995, practic s-a
dezagregat pana in 2000 . Relansarea sa sub forma VMG in 2001 I-a readus la un nivel
relativ acceptabil. Erodarea alocaliilor pentru copii s-a prod us brutal pana in 1997. Dupa
o scurta revenire, aceasta erodare §i-a continuat trendul regresiv parra in 2001. Dupa
2001, prin reconsiderarea sistemului de alocalii pe baza unei mai bune focalizari a unor
componente ale sale (atenlia speciala acordata farniliilor monoparentale §i farniliilor cu
mulli copii), s-a inregistrat un proces de cre§tere a valorii lor. Situ area constanta a
ajutorului de §omaj in preajma salariului minim a Iacut, pe de 0 pane, ca motivalia
participarii pe piala muncii a celor care puteau ca§tiga doar echivalentul salariului minim
sa scada, iar pe de alta parte, in multe cazuri, sa treaca in economia subterana (care
permite atilt primirea ajutorului de §omaj, cat §i oblinerea de alte venituri din activitiili
informale) . '''-
Explozia siiriiciei
Putem spune ell tranzilia in tara noastra, caracterizata printr-o ciidere economica drc.,aa­
tica, slab protejata social in anumite perioade, a avut ca efect 0 explozie a saraciei. Au
existat doua §ocuri ale saraciei: primul s-a tnregistrat in perioada 1991-1993; in peri­
oada 1995-1996 s-a produs 0 u§oarii selldere a saraciei datorata unui anumit reviriment
economic. Criza economica din perioada 1997-2000 a produs cel de-al do ilea §oc al
saracirii: de la un nivel al saraciei de 20% in 1996 la 36% in 2000. Relansarea
245 eXCLUZIUNE SOClALA.
economiei in 2001 a prod us 0 scadere anuala importanUi a nivelului saraciei: de la 36 %
in 2000 la 25 % in 2003. Explozia saraciei, care a atins un punet maxim in 2000 , este
rezultatul, in concluzie, a trei fac[Ori:
erori in strategia de restructurare a economiei , atat in ceea ce prive§te privatizarea ei
§i crearea noilor instirutii ale economiei de piala, cat ~i politieii macrofinanciare;
- nivelul scazut al vointei politice de supor! social compensatoriu in raport cu prabu§irea
standardului de viara ;
- dezagregarea sociala care a afectat semnificativ advers resursele sociale ale relansarii
economice.
Slaba proteqie sociala a populaliei nu a reprezentat integral un cost social inevitabil.
Intr-o masura importanta, efortul scazut de proteqie a fost un cost gene rat de !ipsa de
voin\a politica de cre§tere a suportului social, ~i deci evitabil. In plus , mai ales prin
efectele combinate ale proceselor de dezagregare sociala, resursele sociale ale relansarii
economice §i sociale in perspectiva au fost gray afectate.
Sistem de asistenJil socialii ineficace
Pana la apari\ia legisla\iei privind sistemul asistenlei sociale din 2001 ~i a ordonanIei
privind sistemul serviciilor socia Ie din 2003, asistenIa sociaJa pentru persoanele aflate in
dificultate, in raport cu nevoile acestora, a fost drastic subfinanlata pe ansarnblu, fiind
concentrata in instirulii rezidenliale, structural incompleta, cu 0 slaM focalizare pe
grupuri ~i persoane, caracterizata de un mix confuz de centralizare/descentralizare, cu
un grad ridicat de fragmentare.
Sistemul de asistenra sociala a dovedit 0 capacitate redusa de a compensa efectele
negative ale tranzitiei asupra segmentelor dezavantajate, fiind caracterizat de: 1. sub­
jinanjare; 2. incompletitudine stTuclurala (atat in ceea ce prive§te suporrul social finan­
ciar pentru cei in nevoie, cat ~i sistemul de servicii de asistenla social a ce a reprezentat
componenta cea mai slab dezvoltata a sistemului); 3. ceneraTe pe institu/ii de asisten/a
sociala reziden/iala; 4. focalizare defectuoasa pe grupurile-Jinta aflate fn nevoie;
5. mix confuz de centralizareldescentralizare; 6. mix confuz public prival.
in mod special, intilrzierea crearii unui sistem funqional de servicii de asistenta sociala
a fost unul dintre factorii principal responsabili de arnploarea vulnerabilitapi societalii roma­
ne§ti in tranzilie. Inexistente in regimul comunist, serviciile pub lice de asistenra, sociala
au fost ignorate §i chiar eliminate din sistemul asistentei sociale in primii ani de tranzi\ie .
Tipuri de excluziune sociala
Excluziunea de La serviciile de educalie
,
Relalia stransa dintre ~coaU\, farnilie §i comunitate, tradilional dezvoltata in Romania, s-a
degradat in ultima perioada a regimului comunist, dar ~i in timpul tranziliei .
Suporrul financiar ~i social precar acordat §colii a afectat negativ nu numai cali tate a
inva\amamului, dar a produs ~i 0 adancire a polarizarii accesului la inva\iimant. Segmen­
tele sarace (prezente masiv in zonele rural e) au un acces extrem de scazut la invatamantul
EXCU":;~ I1., ;~E SOCIALA 246
superior, precum ~i la eel Jiceal. Abandonul ~colar , adesea chiar in ~coala primara , chiar
daca procentual nu este insemnat prin cfectele lui grave, reprezinta 0 problema serioasa.
La aceasta se adauga ~i polarizarea beneficiilor invatamantului pentru segmentul marginal
al societalii. CaJitatea pregatirii ~colarc cste inalt polarizata, iar analfabetismul funqi onal,
de~i afecteaza un segment redus al populatie i de tineri , trebuic luat In considerare cu
toata seriozitatea.
Reforma orientarii ~colan: a fost mult timp czitanta, caractcrizata prin frecv'-!nte
confuzii ~i imenlii bune nefinalizate, fiind ~i in momentul actual inca departc de a fi
ajuns la 0 structura coerenta , sistematic-structurata pe toate formcle de educalie. Accentul
traditional pus cu precaderc pe ~tiin\ek naturii (vitale pentru meseriile de tip ingineresc)
nu este inca Intr-o masura suficienta complementat de cuno~[il1{ele ~i deprinderile wile
pentru viaJi'i . Curriculumul ~colar nu cuprinde suficientc discipline referitoare la socie­
tate , economie, dezvoltare personala. Educa!ia pentru participare §i cooperare, educalia
pentru relalii pozitive cu ceilalli, educalia pentru formarea unor deprinderi active de
viala ocupa inca un rol marginal.
Participarea ~colarii ~i abandonul. De§i statisticile arata ca rata de cuprindere in
ciclul primar este ridicata , iar rata abandonului este relativ scazuta, putem vorbi totu§i
de performanle §colare scazute pentru 0 parte semnificativa a eleviJor, in special in cazul
celor din mediul rural. Participarea acestora este mai mult formala, ea reprezentand, prin
prisma cuno§tinlelor acumulate, echivalentul unui abandon junCfional.
Accentuarea polarizarii educa!ionale este unul dintre factorii cei mai importanli ai
polarizarii sociale viitoare. De§i, pe de 0 parte, participarea la invalamantul superior a
crescUl rapid (aproximativ 25 % dintr-o generalie urmeaza astazi curs uri universitare), a
crescut in acela§i timp ~i propoqia tinerilor care se ret rag din procesul §colar inainte de
a obline 0 pregatire §colar-profesionala incheiataifinalizata cu 0 diploma/certificat de
absolvire. Se prefigureaza astfel riscul fragmentarii generaliilor tinere in doua segmente :
cei care termina studii universitare §i cei care nici macar nu termina liceul sau 0 ~coala
profesionala.
Dijeren/ele urban-rural in iansele de acces la educa;ie, precum ~i relativ la perfor­
mania sunt semnificative. Rata de inscriere in invalamantul gimnazial a absolven!ilor
ciclului primar este mai mica in mediul rural decM in cel urban, iar performanlele
elevilor sunt mai reduse. Infrastructura ~colara rurala este ~i ea puternic deficitara.
In cazul satelor izolate, in care nu se poate vorbi de 0 activitate economic a sau
agricola comparabila cu cea din satele accesibile, situate in apropierea drumurilor
nalionale, problemele legate de resursele materiale, precum ~i de cele umane (cadre Ie
didactice ~i personalul auxiliar care fac naveta) sunt cu atat mai acute.
o sursa de excJuziune grava 0 constituie lips agr~dinilelor in multe localitali rurale,
iar acolo unde aces tea exista, absenla educatorilor §i a resurselor financiare necesare
funqionarii conduc la limitarea accesului la educalia pre§colara in mediul rural. Este
evident ca educalia copilului este deficitara in mediul rural, unde ponderea personalului
necalificat este foarte mare comparativ cu mediul urban ,. iar condiliile de dotare ale
gradinitelor sunt mai proaste .
Consecinla grava a acestor disparitali necompensate suficient este diferenta dintre
rezultatele la exarnenul de capacitate ale copiilor din mediul rural ~i ale celor din mediul
urban , primii avand rezultate inferioare cu aproximativ un punct la limba romana ~i
matematica.
247 EXC LUZIUNE SOCIALA
Pentru promovarea egalitalii de ~anse este nevoie sa se faca eforturi sus {inute in
vederea cre~terii participarii copiilor din segmentele sociale defavorizate in sistemul
liceal , pentru ca altfel posibilitatile lor de acces la invalamantul superior vor fl blocate.
Educa(ia inclusivii. In momentul actual exista 0 serie de probleme legate de limitarea
accesului la participarea ~colara a copiilor HIV pozitivi (raportat la anul 1990, numarul
copiilor cu HIV a scazut semnificativ, iar ingrijirea lor in ultimul timp este pre luata de
MSF din surse bugetare) sau cu alte tipuri de boli, precum §i a celor cu 0 serie d e forme
u~oare de handicap , ca urmare nu atat a inexistenlei unor forme de sprijin dezvoltate de
sistem, cat mai degraba a atitudinii negative a corpului profesoral, dar mai ales a
parintilor copiilor sanato~i.
Excluziunea de la serviciile de sanatate
Probabil ca una dintre cele mai fierbinli teme ale disputelor sociale actuale se refera la
performanlele contradictorii ale sistemului sanitar, ca urmare a cumuJarii unor probleme
precum:
- cre~terea costurilor serviciilor de sanatate a generat, inevitabil, polarizari dramatice,
prin diferite mecanisme, in accesul la servicii ~i medicamente de calitate ;
- accentul pus mai ales pe tratarea bolilor grave ~i neglijarea prevenliei ~i a asistentei
primare duce la polarizarea accesului la serviciile de sana tate ~i la degradarea starii
de sana tate pentru segmentele sociale defavorizate ;
- inlocuirea asistentei medicale teritoriale cu medicii de familie genereaza neacoperiri
zonaIe ~i sociale extrem de frecvente;
- niveluri ridicate ale costurilor medicamentelor din cauza mecanismelor ineficiente de
procurare a lor;
- prin separarea serviciilor sanitare de cele sociale, spitalele ~i celelalte unitali sanitare,
incJusiv din cauza lipsei asistenlilor sociali in structurile lor, se dovedesc incapabile
in construirea unor rela\ii eficiente intre spital ~i familie, a unei participari active a
pacientului la 0 viala sanatoasa, precum ~i in formare sociomedicala a personalului
din sistem.
o
serie de grupuri sociale aujost marginalizate de la accesulla serviciile de siiniitate.
In cadrul aces tor grupuri putem identifica: familiile a caror saracie este accentuata de
procesele de dezorganizare sociala; familiile sarace cu mulli copii; 0 mare parte a
populaliei de romi; locuitorii saraci ai zonelor rurale izolate care nu au banii necesari
pentru a se deplasa in ora~e , unde sistemul medical este mai bine organizat, iar serviciile
medicale sunt mult mai variate ~i mai calitative ; persoaneie Tara loc de mund ~i lipsite
de un venit constant; persoanele fara locuinta. Lor Ii se mai poate adauga grupul celor
care nu au acces la servicii de planificare familiala din variate motive.
Pattemul stlirii de sanatate a popula!iei ~i al accesului la serviciile medicale exprima
efectul combinat al unor factori specifici :
- saracie: Jipsa de resurse financiare genereaza 0 alimentatie deficitara , conditii mizere
de locuit, lipsa de acces la conditii de igiena elementara, incJusiv la apa potabila;
- dezorganizarea sociala genereaza abandonul grijii fala de propria sanatate ~i mai ales
a grijii fata de sanatatea cop iiior, stiluri nesanatoase de viata, deficit de cultura ~i
educalie sanitara ;
EXCLUZIUNE SOCIALA
- accesul redus la serviciile medicale al categoriilor defavorizate social, datorat politici­
lor sociale deficitare din domeniul sanatatii, duce la inrautatirea starii de sanatate a
populatiei in situalie de risc.
Accesibilitatea serviciilor de sana tate este afectata de factori precum:
- distanta pana la cel mai apropiat spital/cabinet medical si/sau accesul ambulanlelor in
wnele rurale indepllrtate sau flIrli infrastructura rutiera adecvata ;
- personalul medical de specialitate disponibil - existli disparita\i regionale, mediul
rural fiind defavorizat in acest sens ;
- numarul mare de persoane care nu lucreaza legal sau care apartin unor grupuri ce nu
au asigurare de sl\nl\tate (copii, pensionari, larani , ~omeri, beneficiari de VMG).
Accesulla anumite servicii de sl\natate esentiale, precum cele de stomatologie sau la
mijloace de contraceptie este foarte dificil pentru 0 mare parte a populaliei, atat din
considerente economice, cat ~i din cauza lipsei de informare. Costul tratamentelor
stomatologice ~i al contraceptivelor depa~e~te nivelul resurselor financia're ale segmen­
telor sarace §i este nevoie de introducerea unor forme de subventionare a acestora pentru
a asigura accesul celor sacaci la asemenea servicii.
Lipsa personalului medical, reducerea numl!.rului de dispensare ~i policlinici din
sistemul public, criza medicamentelor compensate sunt doar cativa dintre factorii care au
generat in ultimii ani, in Romania, 0 excluziune semnificativa de la serviciile de sanatate
a unor grupurilcategorii sociale intregi. Conform estiml\rilor (Zamfir, Preda, Dan,
2004) cca 500.000 de persoane (2,3 %) se afll!. in afara retelei de asistent1i medicala,
majoritatea fiind persoane care trl\iesc in mediul rural.
Excluziunea de la locuire
Excluziunea de la locuire este legatll indeosebi de condiliile proaste de locuire (incluzand
aici ~i inaccesibilitatea la utilitalile pub lice din cauza costurilor mari in raport cu resursele
indivizilor), accesul dificil la cumpararealinchirierea unei locuin\e in mediul urban a
unei mari parti a tinerilor ~i persoanele flIra adapost.
Condiliile proaste de locuire pot fi generate de :
- supraaglomerare (pentru 6% din populalia larii, suprafata de locuit/persoana este in
jur de 4 mp) ;
- lipsa racordurilor la utilitillite pub/ice (cca. 250.000 de locuinle - 3 % din total - nu
aveau niei un fel de raeord; in acestea traiesc cca. 500.000 de persoane) ;
costul ridicat al cheltuielilor de fmre/inere dte celor ce locuiesc fn mediul urban
(cheltuielile de intretinere reprezinta pentru populalia din ora~ele medii ~i mari pesle
50% din totalul cheltuielilor pentru servicii) ;
- posibilitatea [oarfe scilzutil de a achizilionalfnchiria 0 locuinlii, in special in ora~ele
mari, unde chiria lunara depa~e~te valoarea salariului mediu pe economie.
Persoanele fira ada post au aparut indeosebi ca urmare a unor procese de dezinstitu­
lionalizare, cazuri de boala mentala , evacuari fortale, escrocari asupra persoanelor vulne­
rabile, lipsa resurselor fmanciare etc. In Romania, unele estimari (Dan, 2004) arata ca
este yorba de circa 14.000 de astfel de persoane, ins a numarul adaposturilor ~i capacitatea
acestora este foarte micl\ pentru a face fata unei asemenea probleme sociale.
248
249 EXC LUZIUNE SOCIALA
Excluziunea de La serviciiLe ocupaIionaLelpiala muncii
Una dintre principalele surse ale e.s. 0 reprezinta lipsa de acces la un loc de munca,
determinatli frecwnt de necorelarea nivclulu i de pregatire profesionala cu cerintele pietei
munc ii.
Dupa 1990, in Romania, numarul de salariati s-a redus aproape la jumatate. Pierderea
salariului Si inlocuirea lui, in marea majoritate a cazurilor, cu venituri din transferuri
(sau chiar cu nici un venit) a generat 0 explozie a sadiciei in randul persoanelor active
insa nesalariate. Persoanele eliberate din sistemul salarial s-au distribuit in marea lor
majoritate in urmatoarele direqii (PNAlnc, 2002) :
- au trecutin ~omaj, intr-o perioada scurta manifestandu-se un nivel substantial al ratei
§omajului, care a atins varful in 1999 (11,8%); in martie 2007 a ajuns la 5,2%, insa
a crescut numarul persoanelor fira ocupa\ie ~i al celor plecate la munca in strainatate ;
- au ie~it la pensie , adesea inainte de limita legala, fapt care a incarcat sistemul de
asigurari sociale, flIra ca intotdeauna sa se fi produs ~i 0 detensionare corespunzatoare
a pietei muncii ; in aceste conditii, raportul de dependen\a salariati/pensionari a
devenit supraunitar ;
- au trecut in economia subterana (destul de multi), in lipsa locurilor de mund "ade­
vacate " , eu costurile ~i riscurile specifice acesteia ;
- s-au retras in ocupa\ii agricole, practicand mai degraba 0 agricultura de supravie\uire.
Rata medie a §omajului pe lara nu a inregistrat, de-a lungultranziliei, valori mai mari
de 12 %, dar a variat sensibil intre diferite arii geografice, depa§ind pe alocuri 25 %.
Cronicizarea ~omajului a flIcU! ca inregistrarea in categoria ~omerilor sa nu mai ofere
avantaje relative, astfel incat la expirarea perioadei in care se platesc beneficii de ~omaj
persoanele flIra loc de munca sl\ renunle, in mare parte , la a mai fi in evidenta Oficiilor
de Munca. in acela§i timp, formele de ocupare atipice legale, de regula temporare, erau
permise sub condilia renunlarii la statutul de §omer, caz in care costurile ocuparii
cre~teau semnificativ din cauza fiscalitlilii cu scop social asociate. Introducerea Legii
venitului minim garantat a fost insolitli de cre~terea cotelor ~omajului, ca urmare a
conditionarii acordarii VMG de inscrierea in evidenlele Oficiilor de Mundi.
Alte fenomene de excluziune de pe piata muncii se refera la :
- ~omajul in randul tinerilor a fost relativ ridicat, din cauza lipsei de locuri de munca.
in perioada 1996-2000, s-a produs chiar 0 reducere a ocuparii grupelor foarte tinere
de varstli (15-24 ani) de la 13,8 % la 11,8%, in paralel cu cre~terea ponderii, pana
aproape de 10 %, a persoanelor care au depa~it varsta de 65 ani ;
rata totala de ocupare a populaliei (numarul persoanelor ocupate la mia de locuitori)
a scazut continuu ;
- la sfar~itul anului 2000, rata de activitate (propoqia populaliei active in populalia de
15 ani ~i peste) era de 52 ,4 %, iar rata de ocupare a populaliei (proportia populaliei
ocupate in populalia de 15 ani ~i peste) era de 46,9 % ;
- sporul natural negativ s-a reflectat ~i asupra resurselor de munca. La 1 ianuarie 2001 ,
populalia activa era cu cca 1,2 milioane mai mica decat la smr~itul anului 1990, cand
numara 10,84 milioane persoane.
EXCLUZIUNE SOCIALA. 250
Pe de altii parte insa, este demn de semnalat ca nu se inregistreaza discrepante grave
intre sexe din punctul de vedere al ocupiirii. Populalia ocupalii este u~or majoritar
masculinii (circa 54% sunt barbati). In ultimii zece ani a crescut insii rolul forlei de
mund feminine in activitiilile economice.
Masurile active destinate stimularii angajiirii tinerilor pe piata muncii (facilitali la
angajare pentru absolvenlii de liceu ~i facultate, burse ale locurilor de munca pentru
tineri, cursuri de calificare oferite gralUit etc.) au contribuit in ultima vreme la reducerea
~omajului in randul tinerilor (Legea nr. 116/2001 privind combaterea Marginalizarii
sociale), dar categoria foane vulnerabilii acum este a celor aflati in preajma varstei de
pensionare.
Munca In economia subleranii/neagra reprezinlii in ultimii ani 0 constanlii in activi­
tatea unui segment important al populatiei active. Factorii care determiM 0 asemenea
situa!ie sunt legali de coruPlie, lipsii de control , politica ~i protectia socialii inadecvate,
fiscalitatea ridicalii etc. De~i munca la negru aduce un minimum de benefi<:ii prestatorilor
(asigurand in foarte multe cazuri traiul de pe 0 zi pe alta), ea reprezintl!"o uria~ii sursa
de exploatare ~i de e.s. a segmentelor defavorizate ale societiilii care lucreazii in economia
subteranii, neasigurand nici un fel de proteqie sociaa ca urmare a necontribuliei acestora
la diferitele sisteme de asigurare.
Munca neremuneralii conform aCleior, prin inregistrarea in canea de munca a unor
salarii mult mai mici decat in realitate. Pe termen lung, acest lucru este in detrimentul
angaja\ilor, deoarece in acest fel contribuliile lor la diferitele fonduri sunt mici, astfel d
ulterior ~i beneficiile vor fi mai mici.
Disfunctionalitati in actul de justitie, de promovare a ordinii sociale
~i de cre~tere a siguranlei cetateanului
Rolul justiJiei In menJinerea coeziunii socia Ie
Se pot identifica mai multi factori care au generat ~i pot genera importante disfunc­
lionalitiili in actul justi!iei: a) confuzia legislativii ~i instabilitatea legislativii; b) inter­
ferenta politicului cu actul justiliei, situalie care trebuie combiitulii cu fermitate, de~i
probabil cii ea este un factor secundar in explicarea erorilor din acest domeniu; c) unele
decizii legislative inso!ite de lipsa unor mecanisme nejuridice, comunitare de solulionare
a problemelor, ceea ce duce la 0 cre~tere canceroasii a apelului la justilie (de exemplu,
in 2004, datele oferite de Ministerul Justiliei arlitau d unul din doi cetiileni ai \:irii
apeleaza la sistemul de justitie). '
Justilia, prin funqionarea sa defectuoasa, este responsabiJ:i intr-o miisura semnifi­
cativa, alaturi de alIi factori, de adancirea s1iriiciei segmentelor sociale defavorizate ­
prin erori si abuzuri generate de coruplie, precum ~i prin costul ridicat al actului de
justilie. AlalUri de contributia eseniiaill. la normalizarea relatiilor sociale, de consolidare
a con~tiinlei valorilor de drept, nu se poate ignora faptul d, prin frecventa inca ridicalii
a disfunqionalitalilor de aici, ea a contribuit la generarea sentimentelor de disperare ~i
neincredere in funqionarea instituliilor sociale, la alterarea relaliilor de coeziune socialii.
251 EXCLU ZIUNE SOCfALA.
Poli/ia $i reia(iile ei cu comunitatea
Polilia reprezinla 0 institulie esenliala in asigurarea securitalii personale ~i a unei stll.ri de
incredere §i siguranla in climatul social §i de coeziune socialii. Se poate estima cll. dupa
o perioadii de inhibilie semnificativii imediat dupa revolulie, polilia ~i-a adus 0 contribulie
importanUi la instaurarea unui climat de siguranlli in societatea romaneasca. Ea a intra!
pe 0 direqie pozitiva de reforma internii, in acord cu sistemul UE, dovedind un nivel
apreciabil de profesionalism. Nu poate fi ignorat insii faptul ca polilia prezintii insii un
grad ingrijorator de infiltrare al unor elemente de coruplie ~i abuz, falli de care, pana nu
dcmult, nu s-au luat masuri suficient de severe care sa asigure eradicarea lor. Exista
cazuri, care au rabufnit in con~tiinta colectiva , de asociere intre unii polili~ti §i crima
organizata, trafic de influenlii, vio1enla bazata pe prejudedli etnice ~i de gen.
Traficul de fiinJe umane
Traficul de fiinle umane a capatat 0 amploare deosebita in perioada de tranzilie. Factorii
determinan!i nu sunt doar de natura interna (saracie, slabirea controlului social etc.), ci
§i de natura externa - razboaiele din fosta Iugoslavie au oferit un cadru prop ice pentru
manifestarea unui astfel de fenomen. Eradicarea acestei probleme nu se po ate realiza
numai prin cooperare interna\ionala intre poli\iile nalionale; este vital a crearea unor noi
mecanisme de pedepsire a "consumatorilor" de servicii.
Cre~terea consumului de droguri
Consumul de droguri a explodat in ultimii ani pe fondul incapacita!ii instirutiilor abilitate
de a se organiza ~i dezvolta programe de prevenlie §i recuperare. Retelele de crima
organizata s-au extins masiv ~i pe fondul corup\iei, al implicarii in aceste relele a unor
persoane din sistemele menite sa combata acest flagel.
Cre§terea consumului de droguri, concomitent cu scaderea varstei de la care tinerii
incep sii devina consumatori, reprezintii doua dintre cele mai grave probleme cu care se
confrunta societatea romaneasca. Ponderea cea mai mare a persoanelor consumatoare de
droguri se inregistreaza la grupa de varsta 19-24 de ani. Costurile mari ale serviciilor de
recuperare, ca §i rata de succes ar trebui sa determine mobilizarea resurselor §i a
energiilor catre prevenirea mas iva a cre§terii numarului de consumatori. E. s. a persoa­
nelor consumatoare de droguri este foarte greu de resorbit. Mai mult decat atat, sentimentul
de insecuritate al non-consumatorilor fala de potenlialele acte violente ale consurnatorilor
impinge la reaqii masive de marginalizare §i excluziune precum §i refuz de supon al
acestora in vederea recuperarii. Cauzele acestui fenomen se regll.sesc in procesele de
dezorganizare sociaHi (la toate nivelurile, dar in special la cel familial) §i personalii,
proliferarea activitll.lilor din sfera crimei organizate, dificultalile economice ale unui
masiv segment al popula\iei.
I,
EXCLUZIUNE SOCIALIi- 252
Recomandari ~i directii de actiune
o prima categorie a direqiilor de aqiune se refera la absorbtia definitiva a unor forme
grave de e.s. care au rezultat din procesul de tranzitie :
eliminarea cazurilor de persoane fara acte de identitate (in majoritate romi), care nu
au acces la nici 0 forma de proteqie sociala, la nici unul dintre drepturile cetatene~ti ;
reducerea drastica a procesului de abandon ~colar ~i analfabetism ~i asigurarea
accesului la educatie primara pentru toti ;
reducerea masiva ~i incercarea de eliminare a situatiei de copii, adulti sau familii care
locuiesc in strada.
Direc/ii de aCfiune pentru promovarea incluziunii sociale In sfera educa/iei
- suport pentru copiii dotati defavorizati (in special cei din mediul rural). Introducerea
unui pachet de burse, subventii §i gratuitati pentru elevii ~i studentii merituo~i din
familii sarace ~i in special din mediul rural, pentru a reduce excluziunea acestora de
la educatia Iiceala ~i universitara ;
- suport special pentru educatia copiilor romi §i dezvoltarea de programe specifice de
incluziune ~i stimulare a participarii §colare ;
- introducerea in §coala, pe tot parcursul ei a unui program integrat de invatare a
deprinderilor de viatii, cuno§tintelor despre organizarea §i funqionarea societatii,
inclusiv a sistemului politic §i de participare sociala ;
dezvoltarea de programe de educatie pentru adulti §i tineri din comunitati1e sarace
inclusiv pentru cei care beneficiaza de VMG sau aflati in programe de reinseqie
sociaIa ;
- promovarea educatiei inclusive; trebuie aqionat prin intermediul unor campanii
nationale de educare a populatiei pentru a-i accepta in §coli pe copiii HIV pozitivi, pe
cei cu handicap sau alte categorii respinse de comunitate §i care nu prezinta pericol
pentru ceilalti copii.
Eliminarea formelor de excluziune sociala din sfera serviciilor de sana tate
cre§terea accesului la serviciile de sanatate fundamentale a categoriilor sociale cu
venituri insuficiente ; " -
- cre§terea accesului grupurilor defavorizate la mij10ace de contraceptie §i distribuirea
acestora catre cuplurile siirace, cu rise ridicat de sarcini nedorite §i de abandon;
- se impune cre§terea accesului la servicii de cali tate in mediul rural; una dintre
posibilele miisuri este oferirea unor stimulente mult mai atractive in bani sau in
natura pentru medici, astfel incat sa accepte sa profeseze in localitatile care nu au
medici (sau nu au medici suficienti) ;
cre~terea accentului pe preventie §i tratarea in faze incipiente a problemelor de siinatate.
253 EXCLUZIUNE SOCIALA
Promovarea incluziunii sociale In sjera locuirii
- amenajarea masiva de locuinle sociale in toate judetele ~i ora§ele §i respectarea
criteriilor de acordare a acestora conform legii locuintei ;
- sprijinirea in continuare a familiilor sarace pentru plata cheltuielilor de indlzire a
locuintei pe perioada de iarna ;
- identificarea §i monitorizarea persoanelor cu datorii la intretinere §i stimularea
autoritatilor locale de a imagina strategii de ree§alonare a platilor;
- cre§terea accesului populatiei sa race la consumul de utilitiiti pub lice ;
- imbuniitatirea conditiilor de locuire a populatiei din mediul rural prin investitii in
infrastructura de bazl!.
Promovarea incluziunii pe pia{a muncii
- dezvoltarea de servicii ocupationale integrate;
- stimularea masurilor active de combatere a §omajului , cu accent pe crearea de locuri
de munca §i, consecutiv, pe cre§terea numarului de salariati. Aceasta va duce §i la
posibilitatea reechilibrarii rap ide a raportului de dependenta salariatilpensionari.
- accent special pentru crearea efectiva de locuri de mundi mai ales acolo unde
neocuparea este foane ridicata ;
- sustinerea infiintarii de locuri de munca §i activitati aducatoare de venit in mediul
rural §i in zonele defavorizate pentru a reduce excluziunea teritoriala ;
- accent pe cre~terea gradului de ocuparc a populaliei de romi prin cre§terea opor­
tunitatilor de angajare prin programe de alfabetizare §i apoi de consiliere §i calificare ;
- stimularea angajarii in economia formala concomitent cu descurajarea ~i sanctionarea
drastica a celor care lucreaza in economia subterana (in special a angajatorilor).
Eliminarea unor forme de exciuziune sociala In sfera
beneficiilorldrepturilor financiare
- eliminarea discrepantelor dintre pensiile acordate pentru acelea§i conditii de munca,
aceea§i vechime §i aceea~i categorie ocupationala, discrepante rezultate ca urmare a
ie§irii la pensie in momente de timp diferite ;
promovarea unei politici mai echilibrate privind salariului minim, care sa impiedice,
pe de 0 parte 0 serie de angajatori sa acorde salarii reale mai mici decat salariul
minim pe economie, iar pe de alta parte, salariile mari oferite de unii angajatori sa fie
inregistrate ca atare in cartile de munca, ~i nu la nivelul salariului minim pe
econornie ;
- pentru a reduce dificult1ltile de cofinanlare a VMG de catre comunitalile locale sarace,
ea trebuie facuta prin paniciparea tuturor comunitatilor locale, dar nu cu un procent
fix , ci cu procentaje variabile, propor{ionale cu nivelul de dezvoltare at localitalii.
EXCLUZIUNE SOCIAL;;" 254
Promovarea incluziunii sociale fn sfera serviciilor de asistenJa sociala
- promovarea unui sistem integrat de servicii de asistentA socialA, intrucat actualul
sistem, in ciuda ultimelor evolulii pozitive este indi fragmentat;
- diversificarea serviciilor oferite, intrudt in prezent se oferA 0 gamA foarte limitatl1 de
servicii de asistentl1 sociall1 (de exemplu, serviciile de consiliere, de reinsertie socialA,
de pedepse alternative/probaliune, peer groups pentru problemele tinerilor ~i multe
alte servicii nu sunt disponibile in Rom!nia),
- reg!ndirea legislativll Si institulionaU a sistemului delincvenlei juvenile: tribunale
separate pentru minori, pedepse alternative la inchisoare etc.
- trecerea treptatll de la serviciile oferite in institulii (~i aces tea insuficiente si uneori de
cali tate redusl1) la servicii de asistenll1 social!! oferite in comunitate (centre de zi, case
sociale) sau in familie/la domiciliu ;
- cre~terea capacitlilii MMPES de a elabora strategii ~i de a organ"iza sistemul de
servicii de asistenl!! sociall1 ;
- cre~terea numllrului Si mai ales a calitlilii resurselor umane din sistemul de servicii de
asistenl!! social!!.
Elena ZAMFIR, Marian PREDA ~i Adrian DAN
"
litatea comunitlilii. Totodata, acorda suport relaliilor interpersonale Si creeaza acel mediu
F
Facilitator com unitar
In Romania, amploarea luat!! in ultima vreme de programele de dezvoltare comunitar!! a
presupus Si aparilia profesiei de facilitator comunitar (f.e.). Orice program de dezvoltare
comunitarl1 presupune utilizarea unor agenli, organizatori, profesionisti care pot indeplini
diferite roluri in procesul de proiectare, implementare ~i chiar evaluare a strategiei de
dezvoltare (vezi dezvo/tare comunitara participativa). Doul1 mari programe au imple­
mentat la noi in lar!! acest concept. PROS a demarat procesui de facilitare a comunitlltilor
rurale sl1race, urml1rind sl1 creeze condilii pentru un acces crescut al locuitorilor comu­
nitlilii la programe de dezvoltare, prin incurajarea Si sprijinirea consolidl1rii unei culturi
organizalionale, participative si inclusive, inilierea de parteneriate la nivel local, prin
dezvoltarea unor abilitlili practice, dar mai ales manageriale Si de administrare a resurselor.
Un al doilea program care a introdus acest termen a fost dezvoltat de Pundalia Civitas
pentru 0 Societate Civil!!, Centrul de Resurse Cluj, incepand cu anul2002, Si a conceput
un proces care pune in prim-plan contactul direct cu comunitatea Si se bazeaza pe stimu­
larea iniliativelor venite din randul populaliei. Permite crearea unor capacitlili individuale
Si de grup in scopul intiimpinarii unor nevoi Si cerinle de aceeasi natura. In ambele
programe, f.e. nu este angajat al autoritalii locale, el reprezinta comunitatea. Aici apare
diferenla fala de promotorul local (vezi promotor local), care este angajat al adminis­
traliei locale.
Pentru a defini mai bine profesia de f. e. 1 yom arata care sunt rolurile §i responsabi­
litlilile acestuia in comunitate, asa cum sunt des crise in literatura de specialitate (Ross,
1992, p. 202): esenlial este rolul de facilitator Si ghid care ajutlila constientizarea proble­
mel or comunitlilii ; el incurajeaza aqiunea Si organizarea, dar intervenlia este responsabi­
in care oamenii se simt incurajali sa se exprime. Elimina blocajele ce pot aparea in
eforturile de cooperare in interiorul comunitalii prin strategii pe care Ie are la dispozilie :
poate sublinia acele scopuri, legaturi Si valori comune; poate incerca sa evite sau sa
calmeze eventualele conflicte prin clarificarea pentru toata lumea a punctelor de vedere
exprimate ; Si poate aCliona in mod direct prin integrarea in proces a noi persoane ce pot
ajuta, prin organizarea de disculii care sa incerce gasirea unui teren comun pentru
diferitele opinii. EI nu conduce, doar faciliteaza procesele de comunicare Si organizare.
1. in literatura americana a dezvoltarii comunitare. profesionistul implicat in organizarea comu­
nitalii este denumit organizator comunitar (communiry organiser).