52 Drept tutional al Uniunli Europene aplicare a coopera intensificate la care participa. Asttel de acte si decizii si Comisia asiguré coerenta activtaitlor intreprinse, ca gi coeren- activitati cu ie Uniunii si coopereaza in acest sens. le care rezulté din punerea in aplicare a cooperéril, cu exceptia fe ocazionate instiutilor, sunt suportate de statele mem- bre participante la cooperate, in afara cazul hotardind cu Unanimitatea t afaceri externe European si Cont ‘evolutia formelor de cooperare consolidata, a de secu- jul cu privire la 41. Cererea statelor membre 9) care dorese sa stabileasca intre in cadrul politicii externe si de secu- ritate comuna este adresatd Consiliului. Aceasta se transmite Inaltului Re- afaceri externe gi isi formei de cooperare consolidaté, preconizaté. cu care igi rmei de cooperare consolidat’, preco- Cererea se transmite, de asemenea, Parlamentului European sf mare, Autorizarea de a recurge la o forma de cooperare consolidata este ecordata prin decizie a Consiliului, care hoti- ragte in unanimitate. na. side securitate comunai a Uniuni, precum gi Gomi ial asupra coeren Capitolul |. Drept european. Drept unional. Drept comunitar. De tiz8nd doctrina, sistemul juridic"” al UE are calitatea de ordine prezentand un ansamblu organizat de norme juridice ‘erarhizate, avand proprile sale izvoare, dotat cu organe si proceduri apte sa le emit, si le interpreteze, precum si s& constate $i s& sanotioneze la nevoie ‘nc&learea lor. luropene ne ocupm doar de nnormele juridice care depagesc cadrul national, de celelalte ocupandu-se "ele de dept comparat. in sens larg, dreptul european este totalitatea normelor juridice care re- glementeaza rea gl functionarea organizatilor intemationale in Europa. in sens restrans, creptul european reprezinté ansamblul normelor juridice care reglementeaza a $i functionarea Uniunil Europene si a EUR- raportufile juricice ce se nasc intre acestea gi statele mem- te subiecte de drept international”. uropean in sens restransDrept institutional al UniuniiEuropene deosebire de Comunitit, care aveau personaiitate juridicé, Uniunea eand, ca forma de cooperare interguvernamentala care a fost infintat& Tratatul de la Maastricht 1a fost dezvoltata prin Tratatole de la Amster- i Nisa, asigurand un cadru comun pentru cele trei comunitaji, pe de o : tespectiv pentru politica comuna externa gi de securitate si pentru verarea judiciara gi de politie in materie penal, pe de alté parte, nu snea do personalitate juriica. nterior adoptarii Tratatului de la Lisabona se facea distinctia intre dreptul val in sens restrans, care reglementa domeniile de cooperare intergu: 'mentald de tip clasic, care au fost introduse prin Tratatul de la Max ht, si dreptul unional in sens larg, ce cuprindea si dreptul comunitar, rece nu trebuie sa uitém c& Tratatul de la Maastricht a adus modificari si ui comunitar, spundnd tn art. 1 alin. (8) (ex-art. A) c&: ,Uniunea aro la Comunitatle Europene, precum gi i formele de cooperara pre- ‘ein prezentul tratat. Ea are sarcina de a organiza, intr-un mod coerent dine statole membre gi dintre popoarele lor’. Numai nal, n timp ce restul dreptului unional se pe principle dreptulu international clasic, traditional, Lupa intrarea in vigoare a moditicérior aduse de Tratatul de la Lisabona, | dobaindlt personalitate juridica si s-a substituit Comunitati Europene, 2e a adus inclusiv schimbarea terminologiei comunitar-european-unional asa cum rezuité din tnsigi pozitia oficial a CJUE din 30 noiembrie =Uniunea European, dotaté acum cu personalitate juridicé, se Comunitaifi Europene. Astfel, prin Tratatul de la Lisabona, structura loni dispare si Uniunea dispune de un nou cadru institutional (..). Prin re, competenta CJUE acoperd dreptul Uniunii Europene, cu exceptia cate Tratatele prevad contrariu. 3. Dreptul unional este totalitatea normelor juridice care formeaz’ o r de drept autonoma si supranafionala, care au o valabiltate unitard in re toate statele membre ale UE, care se disting de normele dreptului nal, fala de care au prioritate, si care, in marea lor majoritate, sunt de abilitate directa, Teptul unional este o ramura de drept autonoma care nu se identified cu international public, dar nici cu dreptul intern, ! apare ca un drept sine de tip ,sui generis’. Acosta gi-a castigat independenta, autonomia, area din dreptul european clasic national sau international datorité no! {i a cooperdrii care se numeste integrare gi faptului c se bazeazti pe \ supranafionalitati. Termenul de integrare se regaseste in preambulul Comunicatul de presi nr, 104/2009 al CIUE privind Tratatul de la Lisabona gi CUE, Principle $1 ivoarele dreptulul UE 55 Tratatelor de la Roma si Maastricht" si de obicel insemna crearea sau refa- Cerea unui intreg, un proces de contopire, unificare, Integrarea insemna $i atragerea cuiva sau a ceva intr-o structur mai mate si este un proces, 0 stare care reprezinta un grad mai inalt de unitate decat cel existent. Inte- grarea poate fi politica, avand ca scop realizarea unei contopiri politice intre state, intr-un nou stat organizat in mod federal, sau economica, avand ca fel rearea unei piete unice prin demolarea barierelor vamale, comerciale, finan- Ciare gi adoptarea unei monede unice. Cunoastem insa si integrarea miltaré, cand mai muite state creeaza o allan militard prin orearea unor structuri de comand si de inarmare unice. in ulimii 50 de ani a aparut $i integrarea juridic’. Aceasta inseamna ca mai multe state doresc sa reglementeze mai multe domenii ale vietii sociale in mod uniform, fie pe calea uniformizarl, fie pe calea armonizatil legislative. Uniunea Europeand este o organizatie supranationala, deoarece a fost in- zestrata cu competente care nu sunt specitice in aceasta masura sau nu sunt specifice in aceasta combinatle organizatilor internationale traditionale! 44, Dreptul unional se deosebeste de dreptul international public prin ur- matoarele: ® are aplicabilitate directa, aplic&ndu-se nu numai statelor sau organiza- jor internat dar gi resortisantilor statelor membre, adic& persoanelor ice $i juridice care nu au calitatea de subiect de drept international 1 dispune de un sistem coercitiv-executional mix, international si national jispune de un sistem jurisdictional permanent si cu competenta obliga- to = normele juridice unionale devin aplicabile, de cele mai multe ori, fara s& fie ratiicate (seit executing); ‘= normele juridice unionale sunt preponderent de drept derivat (majori- tatea find adoptate de institute unionale), gi nu conventionale; 1 are functie de integrare, gi nu doar de cooperare. Fata de drept unional se deosebeste prin urmatoarele: > interstatale; se aplica gi rel = nu reglementeazé toate domenille viet’ sociale. 45. Dupa obiectul de reglementare, dreptul unional poate fi cla a) drept unional formal sau institutional, cuprinzand ansamblul norme- lor juridice care reglementeazé structura organelor unionale si functionarea acestora: bulul Tratatului prvind UE, alin. (19): In perspectwa etapelor urmatoere care bul inteprinse pentru a progrosa in direcia integra europene” ‘A se vodea P. FISCHER, H.F. KOck, Europarecht: einschlasslich des Rechtes supra: ‘nationaler Organisationen, Linde Verlag, Wien, 1997, p. 920,56 Drept institutional al Uniunii Europene b) drept uni stabilesc scopur vederea realizar nal material, insemnand totalitatea normelor juridice care le concrete, materiale ale UE si masurile ce trebule lvate in re gi de moditicare a aces- ‘secundar: normele juridice create de institujile UE; spt unional neseris: normele cutumiare, principil 0) drept unional complementar: tratatole internationale care nu fac parte in dreptul unional propriu-zis, dar sunt cu caracter general, ce se izare $i la care se raporteaz’ nal in procesul adoptarii si lot. Aceste speciale limitate) 47. Asa cum decurge din ean are numai acele drepturi constanta.a CJUE, Uniunea Euro- lente care rezulté di ingerea transferarea unor de suve- lor membre. in timp c@ 0 car este enumerarea competer principles iavoarele dreptulul UE 37 le competentolor car in tratate pentru roal i. Orice competenta care nu este atribu Condit si scopurile prevazute de acestea. Institufile coopereaz unele cu altele in mod lola”. Regula ramane deci competenta statalé, iar exceptia este competenia Uunionalé sau competenta unionala {ele statelor membre. In timp ce statele, in limitele lor constituffonale, dispun de competenje care se extind asupra tuturor domer nol competente per teratura de speci Faptul cA Uniunea European are personalitate niciun fel 8 legifereze sau s& actioneze in afara care sunt contette de cdtrestatole membre prin tratato™ gale. Prin aplicarea acestui principiu, aro oc dolimitarea competentelor statale de cele unionale, Impiedicandu-se astfel © pierdere nedorita de suveranitate din partea statelor. In dreptul national UE nu corespunde pe deplin cu ceea a organelor de stat. Competentele normative ale institutilor UE previd nu numai obiectul de re- glementare, dar si caracterul reglementari, adica ce fel de acte normative pot fi adoptate de UE gi in cadrul c&rei procedu putericirlor sau com- Petentelor unionale inseamna ca re roblemelor, obiectivelor a ‘mas in competenta reziduald a stat legi tia de @ indica de'fiecare data in actului normativ adoptat care este temeiul pe baza caruia a luat nastere acest act. Indicarea temeiului este o conditie procedural fundamien- tald a actului legislativ unional, deoarece lipsa acestula atrage dupa sine anu- nstitufile unionale trebuie sa fie atente la temeluljuri- Wicarea corecta a articolului din trata) la competent (arditarea in mod ‘SZALAYNE SANDOR E., MOKAY A, KAROLINY E., KOMANOVIES A., PANOWICS A, AZ KENDE T., A kazdssdgijogrand, In KENDE T. is, Budapast, 2002, p. 468,yet a domeniului de competer i normat ativa, decizio), la proce Drept institutional al UnivniEuropene |, de exemplu, libera circulatie a lucré- ‘Organele Procesul | Procedura deck fe wet” | care trebuie izional | de vot | °2re frepue Comisia g aiectva Pariamentul tent vamar Comisia = _|comun ‘3 |liberalizarea ‘Comitat = | senvcillor Economic gi Social 64 |gestionarea|regulament |procedura _|majortate | Comietul = | Fondului legislativa |calificata | Economic gi ‘Social European umai Uniunea poate fe membre putand s& fe de Uniune sau pentru pile sl invoarele dreptulul UE 33 punerea in aplicare a actelor Uniunil. Competenta Uniuni este exclusiva (art. 3 TFUE) in urmatoarele domenii a) uniunea vamal b) stablirea normelor privind concurenta necesare functional pietel interne; ©) politica monetara pentru statele membre a c&ror moneda este euro; 4d) conservarea resurselor biologice ale mari in cadrul poiiicii comune privind pescuitul; ) politica comercialé.comun’; 4) in ceea ce priveste Inchelerea unul acord inte aceasta Inchelere este prevazuté de un act legisla sara pentru a permite Uniunil s& igi exercite competenta intema sau in ma- sura in care aceasta ar putea aduce alingere normelor comune sau ar putea modifica domeniul de aplicare a acestora. De asemenea, statole membre igi coordoneaza p ‘ocupare a forfei de munca in confor cérora Uniunea dispune de competent gi tot Uniunea este compet tional in cazul in care ticd externa si de securitate comuna, inclusiv s4 defineascd treptat 0 pol de aparare comund, 50. Potrivit art. 2 alin. (2) TFUE, in cazul in care tratatele atribuie Uniunii o ‘competenta partajata cu statele membre intr-un domeniu determinat, Uniu- le membre pot legifera si adopta acte obiigatorii din punct de acest domeniu. Statele membre competenta in masura in care Uniunea nu gia exercitat competenta, respectiv igi exercita din nou competenta in masura in care Uniunea a hotarat s8 inceteze sa si-o mai exercite. Competentele partajate intre Uniune gi statele membre (art. 4 TFUE) se aplicé in urmatoarele domenii principale: a) piata inte; b) socialé, pentru aspectele defi ©) coeziunea economic’, social 4) agrioultura gi pescuitul, cu exc mari e) mediul; {) protectia consumatorutul; 9) transporturile; etelele transeuropene; ) energia: de libertate, securitate gi jus He comune de securiiate in materie de stnatate publica, pentru in tratat. conserva resurselor biologice ale aspectele defDrept institutional al Uniunii Europene >data, In domenille cercetari, dezvoltari tehnologice $i sp. une de competenta pentru a desfagura acfiuni gi punerea in aplicare a programel coope- lui umanitar Uniunea dispune de competenta A comund fara ca ex completare a enta lor in aceste domenil monizarea actelor cu putefe de lege gi a normelor ive ale statelor membre, urméitoarele domenii: mane; jeretul gi sportul; reglementarea tuturor domenillor si 'u care nu au inchis in mod rigid post ia lor in acest sens s-a cone! cBruia care o acjiune a Uniunii se dovedeste necesara in cadrul tratate, pentru a atinge unul dintre obiectivele mentionate 8, fara ca acestea 8 fi prevazut at necesare in acest sens, nitate la propunerea Comisiei gi dup aprobarea European, adopta masurile corespunztoare. La data la care lle respective sunt adoptate de Con: conformitate cu 0 proce- islativa speciala, avesta he ‘dupa consi arele dreptulul UE 6 cadrul proceduri de control al principiului subsidiar colul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea European’, atrage atentia pariamentelor nafionale asupra propunerilor intemeiate pe aricol jemeiate pe prezentul articol nu po! Ins temei In favoarea UE, deoarece aceasta po: obi prevazute de art. 308 TCE a consiituit un temel juridic pentru acte normative importante, printre care si cel care a introdus ECU". CJUE a arétat insa ca art. 308 TCE nu avea aplicat In care trebuiau luate hotarari politice impor- tanto, de nat Raportat la sensi sabona au redactat o deciarajie cu accentuand faptul c8, in confor 1994 acordat in 1996 de Cl feuropeand a srepturlr omula, Culegere 1996. p. |cu eludarea proceduri prevazute In acest scop. $3. Principiul subsidiaritatii 53. Acest a fost introdus ca o noutate absolut de Tratatul de la aastricht gi a fost perfectionat prin modificarile aduse de Tratatul de la Am- ardam, care a consacrat un int tatea nu a fost inventata de dreptul unional, ea statelor federale sau chi fe autoritaijie centrale numai in masura in care au acestora. Idaea este ca statul i garantaze peste lol, actio- Concretizarea principiului este ins& dificil. Anumiti auton fl judaca prea vag iama Intr-un cadru juridi. Alpi cred ins& e& prea mult Susi, care are valoare doar pentru ca esta ‘i pentru cd natura sa este de a se adapta la ele autoarea francez& Chantal Millon-Delsol, tn legile ie", ideca idiartate apare mai putin ca o norma de Inspirand in sn stat confinand in sine iia de a nu lasa statului grupuri sociale inter- le considerate nece- aceea c& aceste com- exprima lecat competentele consimfite de cétre diferit fara sa abandoneze, sunt desfagurate pe baza acestor competente, Princ! rumérului maxim de ove de a ibertatea con- , deoarece, daca statul 3ismul competentelor’, ia ¢. Consiluy, Hot. din 12 nolembrie 1996 (problema, tama).64 ional al UniunilEuropene I Definitia,prinipile si iavoarele dreptulul UE 65 = 0 actiune contrara exiger la nivel national sau lipsa acti comunitare ar fi jecesitatea de a corecta distorsiunile je deghizate impuse schimburilor sau de a coeziunea economica si sociala — cartelizare) sau ar dauna in alt mod intereselor stat une la nivel comunitar ar prezenta avantaje maniteste, datorité dimensiunilor sau efectelor sal Uniunit aplic& principiul subsidiartati in conformitate cu i proporfonalitati, Tratatul de la Lisabona. Parlamentele nationale asigura lului subsiai tate cu procedura provazuta le institutilor unionale, respect ale icarea acestui prinipiu Organe: fiecare insttutio asigura in permanenfa respectarea acestui prin- cipiu, Forma actiunii comunitare va fi atat de simpla, pe et o permite reali zarea adecvaté a oblectivului masuri respective gi necesitatea unei executirl eficlente, Uniunea i cnt este clive. ive au in vedere nece- inanciara sau administrativa, lor regionale sau locale, r 88 fie cat mai redusé posibil si pro- conformeze actiunile regulilor generale enun- in luarea tuturor masurilor adecvate ‘are le incumba in virtutea tratatului gi la orice masura care ar risca SA compromita realizaroa lentelor statelor membre: insttutile unionale transmit, nae proiectele de acte legislative si proiactele mo ste initiatorul acestora, in acelasi timp in care le transmit lati al Uniunit, 2, Uiunea 9 watlo mer In tormen de opt séptémani de la data transmiteri unui proiect de act legisla in limbile ofciale ale Uniuni, orice parlament national sau orice camera a unui parlament national poate adresa presedintelui Parlamentulul European, al Consilulu si, respectiv, al Comisie! un aviz motivat in care sé care considera c& proiectul arlamentele regionale cu competent Fiecare parlament national dispune de doua votur, repartzal de sistemul parlamentar national. In cadrul unui sistem parlamer care dintre cele doud camere dispune de un vot. care avizele motivate privind nerespectarea de care un proiect ga. Aceasta decizie De asemenea, in cadrul procedurii legislative ordinare, in cazul in care avizele motivate privind nerespectarea de cétre un proiect de act legislativ a int ritate simpla din voturile reexaminat. Ca urmare a ‘8a mentina propunerea, fle Comisia va trebui sa jus considera ca precum si avizele motivate ale parlamentelor nat) prezentate organului legislativ al Uniuni, pentru a putea jn cadrul proceduri Inainte de incheierea primei lect examineaza compat 9) inand seama in special de motivele invocate gi impar- de majoritatea parlamentel Comisi tate a voturilor exprimate in Parlamentul European, organul legis lativ consider c& propunerea legislat petenté s8 se pronunfe cu normele prevazute la art. 263 TFUE, de un stat membru sau transmise de acesta in conf fe cu dreptul sau intern in numele parlamentului su national sau al unei camere a acestuia. Astfol de actiuni pot fi formulate gi deional al UniuniiEuropene Zomitetul Regiunilor impotriva actelor legislative in vederea adopt c&rora TFUE prevede consultarea respectivului com Respectarea acestui principiu anterior intrarii in vigoare a Tratatului de la -Isabona era verificata, controlata doar ulterior adoptarii aotului normativ" roman a adoptat la randul lui o hot&rare" privind procedura de Parlamentar asupra prolectelor de acte legis- e ale UE si pana Tn prezent a emis deja zeci de avize motivate, in care de egula camerele au cons ropus nu depaseste nevoia de eglem i obiectiv", Subsigiaritatea poate asigura trainicia formei de cooperare supranationala, fece, aga cum preciza Taparelli: ,o guvemare centralizald poate SA so fice la popoare putin capabile de libertate, pentru a le educa in sf i ve de alté parte, dezvoltarea neincetata a lbe in societa- 9a modema, ar putea conduce, la modul ideal, la un stat federalist mondial". jul proportionalitatii te de Lisabona, art. § alin. (3) TCE prevedea cf ,Nicio actiune a va depisi cea ce este necesar i necesare per Brarea statelor me chitabil cu obieetiv zoazi adaptarea ancrete urmarite pe baza prove juni unionate simpla pe cét o permit reaizarea adecvaté a obiectvului propus tea execu efciente. Uniunea nu legifereaza decal in masura tn fensitatea actiunilor unionale. rea in vi " Cauza 0-289/84, Germania / Parlamant i Consiiv, Hot. din 13 mai 1997, p. 1240s a Hi 2011 privind proces Patiamertar asupra pr 4 la Lsabona privind rol parlamenteler najonale xemple concrete, @ Se consulta ML OF. nr. 890 din 30 decombrie 2040, M. Of jebruarie 2011, I Definiia, principle siavoarele dreptulul UE 6 86. Principiul rangului prioritar al dreptului unional fata de dreptul national autonomiste (potti de sine statonal al UniunilEuropene 4 adapta ordinea juridica interna proprie la cea a organizalilor internatio- le de integrare. 58. Curtea de Jusiije Europeandi a pus bazele acestui principiu In hotéré- \ Costa /E.N.E.L"din 1964. Starea de fapt pe sourt era urmatoarea: statul , prin Legea nr. 1643/1962, a nat afie $I de distribute a energiei electrice, pundnd astfel bazele soci € de electictate E.N.E.L. Avocatul Flaminio Costa, care a fost ai 2 de fete najinalizat, a aiaat actu de najenaizae in ea instante iene, care a sesizat CJE pentru obfinerea unei hota 2 fost dac& legea iniema de nat cu art 97 (102), art. 88 (99), at. §3, art. 81 (37) TCEE, Curtea, in trebarea in sensul de intrebare de inierpretare a ce a aratal o3 nu are competenta de a intorpro- ian, ca participant, a alras atentia asupra faptulul in Milano (Giudice Concifatore of Milano) are oblgalia de a epi ul nafional gi nu poate apela la art. 177 TCE (actualmente art, 267 tele comunitare au inflinfat © vigoare a fost integrat in 2 Juridica a statelor membre gi care se impune 3 lor. Avand ir a -nuntat la © parte din drepturile lor su- favoarea unor comunitati pe baza unor bazéi de reciprocitate, acestora le este imposibila luarea in vederea realizdiiiobiectivelor dupa a proprie a fiecdrui stat membru, caea ce ar duce la inaplica- i, avnd proprio sale Propria sa personalitate, propria sa capacitate juridicé $i propria vacitate ‘membre $i-au limitat drepturile lor suveran, degi + asitel au creat un sistem de legi care obliga atat pe cat si pe ele insele. rarea in sistemul fiecérul stat membru a prevederilor care provin de la ‘unitate $i, mai general, termenii si spiritul Tratatulul fac imposibil pentru le, ca 0 concluzie fireasca, sa acords priortate unei méasuri unilaterale $i "Dec, din 15 tule 1964, cauza 6164, Costa /EN.E.L, Culegere 1964, p. 1141 Definitia, principle sizvoarele dreptulul UE 69 posterioare asupra unui sistem juridic acceptat de ele pe baza de reciprock- discordanta fata de acel sistem tate. O astfel de masuréi nu poate sa June, Fea executor a crop 9, fara a primejdul realizarea (2) si fara a da nastere la face prin prevederi precise $i clare. Cere- bre pentru imputemnicirea de a deroga de la Tratat sunt supuse unei procedurl speciale de autorizare, care si-ar pierce scop\ daca statele membre ar renunta ordinare. obligatile lor prin intermedi lui comunitar este confirmata prin art. 189 (actualmente ), care precizeazé ca un regulament ..va fi obl in toate statele membre”. Aceasta prevedere, ita de sens daca un stat ar putea unei masuri legi putea prevala asup Urmeazé din toate aceste observ iegea care se indeparteaza de nu ar putea sé ducd la anularea lui, prin preveder legale interne oricat de de lege comunitara $i fara ca baza nitar al unor drepturi $i obli ‘manenta limitare a dreptur uiterior, incompatibil cu conceptul de Comunit consecinta, art. 234 (177) uimeaza sa fie interna, or de cate ori survin probleme privind Decizia a defini telor membre, denta, care are principiul speci posteriori derogat pri " Traducerectata din O. MaNoLacne, Drept comunitar, Ed, Al, Bucuregt, 1996, p, 40-411 Drept institut ial al Uniunil Europene 59. in 1970, in cauza din nou prineipul sus-ar Ischaft din Frankfurt am pentru 20.000 tone fain’ de porumb, decembrie 1967. Potrivit Regulament privind organizarea piefei cerealelor, obti -entei depindea de plata u cautiuni de 0,50 unitatj de decontare/tond. Pana la data de 31 decembr terationale Handelsgeselischaft”, CJE a accentuat ‘nr. 473/1967 pent r iport-export cereale $i produse cerealiere, orez I duse din orez, a declarat pierduta cautiunea In suma de 1 mane. Instanta nationala a considerat ca in acest caz CE a in CJE va trebui sa suprave- gheze daca sunt sau nu respect indamentale, deoarece res- Peciarea acestora constituie un principiu fundamental al dreptului comunitar. ignora, de a nu tine cont de aceasta. | rangului prioritar a fost intérit prin decizia adoptaté de CJE in in 1999, intr-un alt context, unde s-a stabilt c& Aplicarea prio @ dreptului comunitar este valabilé nu numai in coliziunea acestuia cu 2 juridice inteme general-abstracte, ci $i fafa de actele administrative 2uale, concrete’. 1 act administrativ individual, concret, prin care anterior aderéiri unei fri a fost introdusa o interdictie care contravine liberei circulafii a servicilor, zul verificaril legalitti aplicari unei amenzi pentru nesocotirea inter- | mu trebuia aplicata. Art. 59 TCEE trebuie interpretat In sensul c& inter- ‘a statele membre sa impiedice, sub sancfiunea penald, unui proprietar 1 pentru barci sa inchirieze in mod nelimitat locuri de ancorare unor pro- 1 de bari care provin dintr-un alt stat membru. In cauza Kéhne & Heitz"! s-a pus problema daca un organ administra- obligat sa revina asupra une! decizii definitive in scopul de a asigura '@ aplicare a dreptului comunitar, astfel cum trebuie el interpretat in lu- unei hot&rari preliminare ulterioare™, in fapt, firma Kiihne & Heitz a tat diferite sortimente de came do pasare In tari terfe, cu speranta in- ins& plata sumel respective i-a fost dauza C-224/87, Ciola, Hot. dn 29 aprite 1999, Culegere 1999, p,-2517, 2686. Sauza C-453/00, Heitz, Hot. cin 18 ianwarie 2004, Culegere 2008, p. -897. {so vedea si T. STEFAN, B. ANORESAN-GRIGORW, Drop! comuntar, Eo.’ CH. Beck, +, 2007, p. 200-202, De brincipie $1 ivoarele dreptulul UE 2B refuzata de autoritatea administrativa competent, pe motiv ca reprezentan| firmei nu ar fi interpretat corect nomenciatorul vamal a incadrarea produselor. CJE, dupa ce a considerat ca interpretarea namenclatorului vamal de catre firma este cea corecta, a stablit ca organul administratlv respectiv este obli- gat, in aplicarea principiului coopera care decurge din art. 10 TCE [actual- mente art. 4 alin. (3) TUE ~n.n], 88 reexamineze decizia in cauza, cu scopul de a lua in considerare interpretarea data dispozitiel pertinente de drept co- munitar de catre CJE. Organul administrativ respect va trebui s& determine, actele administrative nu pot beneficia de prioritate fafa de dreptul unional 64. Printre ultimele noutat jurisprudentiale care Intéresc prineipiul rangulul instanfa nafionala trebuie = daca este necesar - s& inlature din oficu aplicarea i nationale contrare acestor norme, chiar dac& este vorba despre o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. In cazul concret, in 1985, societatea Lucchini din italia a solicitat acorda- rea unui ajutor de stat. Corerea a fost notificaté Comisiel, dar In 1988 auto- ordat par= cu piata ci a chemat in judecaté aut rite italiene in fata instantei civil, care — fara a se refer la dispozitile apl cabile de drept comunitar, nici la decizia Comisiel - a constatat, prin hotar&ri pronuntate in 1991 si 1994, c& Lucchini are dreptul la plata intregului ajutor Pe baza acestor hotarari, Lucchini a obtinut ajutorul prin ‘executarea silté a statului italian, in urma avizului Comisiei, potrivit cdruia prin plata deja efectuati a unor jwtoare declarate incompatibile cu piata comundi autoritatile competente in- calcasera dreptul comunitar si erau invitate s& le recupereze, Ministerul Indus- triei a revocat decretul de acordare a ajutoarelor si a solicitat firmei Lucchini 88 ramburseze 1.192 milicane lire italiene. in 1999, Tribunale amministrativo regionale del Lazio ~ la cererea formulata de Lucchini — a hotrat 2, avand in vedere dreptul la acordarea ajutorului, constatat printr-o hotarare intrata in Puterea lucrului judecat (art. 2909 C. civ. italian), administ putea retrage propriul su act. Ulterior, la sesizarea ministerul Stato, constatand existenta unui confict intre hot&rarea din 1994 gi decizia Comisiei din 1990, a intrebat CJE daca dreptul comunitar se opune aplicéri Cauza 6: 05, Lucchini, Hol, dn 18 2007,a Drept institutional al Uniuni Europene nei dispozitii de drept nafional ce urmareste s& consacre de lucru judecat. incipiul auto nstante gi ca jonalé trebuie necesar — s4 acestor nor- civ. italian (prin tnionale, ze este ancoratai gi in dreptul pozitiv in urmé Aniicolul 346 TFUE (ex-art. 296 TCE esenti (0) orice stat membru poate lua ma pentru protectia interes roductia sau comerful cu arm: Cauza C4 octombrie 1998, 1, Defiitia,princpile si iavoarate dreptulul UE 7 ii din partea sister sa intampl in a doua faza era de la st consacra primordialitatea dreptului comunitar acceptarea a fost mai anevoioasa. In acest sens, enumerdim urmatoarele Pacea si dreptatea = cu conditia egal state participante. Inst precizat ins ca, it ic& organul comunitar a sesizaté Curtea de legea fundamentala,Drept institutional al Uniunii Europene jin decizia Solange /" (,pana cand") din 1974, Curtea Constitutional din rmania a stabilt c&: in mod trancitoria se poate intémpla ca. dreptul ‘hunitar $i garantile corstitujonale ale dropturlor fundamentalo sin iziune. In acest caz, garantile Deneticiaza do priortate pana cand orga- le competente ale CE nu vor initura potivt tratatelor starea de coliziune a ‘melor’(retragerea actelor normative comunitare) docizia Solange HF din 1988, Curtea Consttuljonal, aprecind faptul c& rlamentul European este ales direct, CJE are o jrisprudenta do respectare ‘repturlior omului gic toate statele membre sunt parti la Conventia euro- and a crepturilor omulu, a statuat c&: ,Pana cand existé aceasta situalio isfécatoare, Curtea Constitujonala nu’ va vertica concordanta dre ‘unitar cu drepturile 'undamentale consacrate de Constiija Germanier Prin decizia Maastricht din 1993, Curtea Constitutonala a statuat c& poate ica daca actele normative comunitare nu sunt acto .utra vires’ pentru a jacd acestea exced atrbutalo de stverenitate codate gi cele care sunt “zive nu pot fi aplicate in Germania. Franta, art. 85 din Constitute arata ci totaltatea obligatilor intema- yale asumate do Franta prin tratate se considera ca find deasupralogilor 2me, inclusiv cele care decurg din dreptul comunitar secundar. Curtea de Casatie recunoaste primordialiatea, dar nu pe baza docizici E Cosia/ENEL, ci pe baza art 55 je. Totodata, conchide c& ummarea unei obigat internationale incalca condilile tundameniale ale srotanil suvera jonale daca este incompatibis ou obliga a asigura respectaroa insttutiior Reput piurile si lbertajile fundamentalo ale cetatenlor. Arico a frenceza (din 1958, mocificata in 1992) arata ca Republica Franceza iinbuie ia Comunitafile Europene gi Uniunea Europeana, care, in virutea atelor de Infingare, exercita competente in mod comun in Austria, art. 9 ain. (2) din Constituie araté doar c& unele drepturisu- ane ale federatiel pot fi transferate prin lege sau in baza unui tratat »majonal in favoarea unor organe sau Organiza interstatale 66. in Romania, prin modifi U stabilt procedura aderar rile-aduse Constitujlel in octombrie 2003" la Uniunea Europeana (la tratatele constitutive in Germania din 29 mai 1974, pr. 2 BvL 62/971, 1986, nv, 2 EVR a fost adoptata de Adunarea Constituent vigoare dupa ‘madficata orn Legea nr. 428/2003 (Camera Deput 3, Senalul in dala de 1 septembrie 2003, raportu corisiel de vole Camere in data de 18 septombsie 2008). Legea de revizuire a fost aprobett prin fendumul din 18-19 cciombyie 2003. Valabiliatoa g rezutetul relerendumul au fost Definta,princpi silzvoarele dreptulul UE n i principille care guvemeaza raporturile dintre Romania gi Uniu- ‘Aderarea la Uniunea Europeana semmnificd transferarea unor atibuticétre comunitare, precum si exerctarea in comun cu ceelate state mem- bre a competenielor prevazute in aceste tratato, Se pune intrebarea dac& acest transfer de atributi definite semnifica sau nu o delegare de suverani- tate? Curtea Consttutionala a constatat c8, .prin actele de transfer al unor i cate structurile Uniunii Europene, acestea nu dobandesc, prin inzes- ssupracompetentin, 0 suveranitate proprie. In realtate, statele mem- bre ale Uniun Europene au decis s& exercite in comun anumite atibuti care, exista temel pentru exerci 2) transferul de competente nu somnificd o renuntare la suveranitate, oi un in comun al unor atributi statale definite; b) transferul de competente nu semnific’ ri exist& in continuare in mod absolut, doar limitarea compete! publice nationale (in primul rand Parlamentul si Guvernul ©) transterul de competente este bazat pe reciprocitate in cea ce priveste minim de competente transferate (Tratatul de la Amsterdam a introdus clauzele de flexibiltate, facand posibila integrarea mai accentuaté, mal rapid a unor state membre); d) masura transferului de competente este cuprinsa in mod implicit tn textul consttutlonal, fiindc& aceasta este stabiité de prevederile tratatelor constitutive O prima problema se referd la corelarea regu rile privind limitele revizuiri Constitutiei. Potrvit definite! constitujonal Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivzibi”. ‘nsd, potrvittextului fundamental reteritor la limitele revizu r de transfer cu prevede- hotararil de confimare semniics data intrari In vigoaro a mo: 3 Legea fr. 429/200 a fost publica, In soopul supuner la referendum, In M. Of jprobarea prin referendum, in M, Oe. 758 din 28 din 1991, modifeata gi completa, a fost republieaté in M. OF We de revizuie a ‘ai 2003),jele constitutive ale Uniunii Europene s-a fécut gedinta comund a Camerei Depul Senatului, cu 0 te de doua treimi cin numérul deputatiior sl senatorilor. Constitutia Romar litatea dreptul vare a ade’ preveder Europene, reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au priortate, contrare din legile interne, cu respectarea prevederlior atatelor sau altor acord izarea unuia dintre pregedinti celor dou Camere, a ur 50 de deputati sau de cel in consecinté, dreptul unio dice imediat subordonat Const turor celorlalte acte normative (de exempl famentul, Pregedintele Romaniel, Guvernul si a anteaza aducerea la indey Decizia nt. 48/2008, ® Legea nr. 554/2004, jn Legea nr. 854/2004 a fost abrogat prin Legea nr. 299/201 (M. Of mee 2011). le sinvoat dreptului UE 2 ind Parlamentul in stabiirea pozitiei Romaniel tn privinta problemelor Uniu Tratatul de la Lisabona nu reglementeazé in mod expres 87. Principiul aplicariidirecte al dreptului unional 67. Pottivit acestui pr statelor membre au posi elaborat tot pe cale jurisdictional, cetajenii tea de a invoca normele juridice de drept unio- 9 fir&.ca aceste norme s& tia se pot randul lor data de 9 septembrie 1960, firma N.V. Algemene Transport: en Expeditie Ondememing Van Gend en Loos a importat cin Germania in Olanda substante chimice (formaldehida). Desi ‘in 22 juris 2007: ,Din jursprudenta Curt de ‘comunitar asta un p cut . Kovan, Ordre jurieique’ 1, 70, eat cin A. MUNTEANU, Drapt european, Ev. Print, Bucuresti, 1986, p. 248, " Cauza 2662, Van Gend en Loos /Adminisirate der Belastingan, Culogere 1968, p. 3.d Dees tutional al UniuniiEuropene art. 25 (12) TCEE a fost instituit un moratoriu privind neintroducerea 3 noi taxe vamale, Olanda, la 1 martie 1960, a adoptat un nou Cod vamal, are prevedea o taxa vamala de 8% pentru produsul importat. Intrebarea era acd firma care functiona ca persoana ju F la piata comuna. Totodata, recte @ dreptului comunitar lerdictie neechivocé gi necon- p, statele membre nu au ie, care ar conditiona executarea obli intern prin actiuni legislative pozitive. a faz, CJE a spus c& doar acele norme care sunt neechi- nate, autonome gi au un continut negativ pot fi aplicate in 10d direct, pot produce efect direct. Primele dou’ exemple se intre un particular gi un stat lembru, unde aplicarea directa a normelor se face pe plan vertical. 69. In a doua faza, in cazul Waa la organizarea concursurilor de ciciism, QJE a cerea discriminarii pe baza de cetatenie in domeniul angajaril si servictilor la aut t, ci si la regulamentele tuturor orga lor ai c&ror scop este reglement de obtinere a ‘cAstiguri gi a furnizarii servicilor. aplicabilitatea ” Cauza S7/65, Laticke / Haupizolamt Seariouls (importuti de lapte pra), Culegere p.238. auza 96/74, Wiaave gi Kosh / Association Unian Gyoiste Intemationale $i a ogere 1974, p, 1045, ia, princi woarele dreptulul UE aL direct a normelor comunitare de drept originar gi la nivel orizontal, adica in le dintre privat Spre deosebire de primele cazuri prezentate, cand normele comunitare @ recta a fost stabil’ apartineau dreptului originar, tul s8 nu le fi preluat la timp sau s& nu le fi prelual in mod corespun: dreptul intem™. Un stat membru care nu a adoptat méisurile de punere care cerute de di termenul indicat nu poate invoca, impotriva inc fa/omisiune de a indeplini obligatile ce rezulté din in care prevederile unei directive apar ca necon- nate si suficient de precise, aceste prevederi pot fi, In absenta adoptéri 9 de punere in aplicare in termenul incicat, invocate impottiva prevederi n rod care este incom, efect direct in sistemele juridice ale statelor membre $i confera persoanelor repturi pe care instantele nationale trebuie sa le protejeze. Articolul 3 (1) din Directiva Constiului nr. 64/221 din 25 februarie 1964 pentru coordonarea ‘mésurilor speciale privind circulatia $i gederea cetafenilor straini intemeiate pe motive de ordine publica, securitate publica si séindtate publica confer per- ‘soanelor drepturi pe care acestea le pot vaiorifica in fafa instanfelor nationale ale unui stat membru, care au obligatia de a le proteja. 71. In cauza Foster si {in cazul acelor orgs ce presupun exer Gauze 2172, Combia/ aa, Cage 1073,» 53, lavoarele secundare in 4 docombrie2 Drept institutional al Uniunl Europene 72. In cauza Marshall”, CJE ~ in cea ce priveste intrebarea daca pre- ederea din art. 5 (1) din ‘oninsa putea fl invocata de o persoand impotrva sta cederea interzice, prin ea 3 la condiile de mun ce guvemeaza concedierea, int vanieré generala si in termeni neechivoci. Prevederea este astfel sufcient de recisé pentru a putea fi invocaté de o persoand individuald si ata do instantele nationale. Argumentul adus de Marea Brita esibiftatea de invocare a prevederilor directive! impotriva péi @ stat ~ ar da nagtere unei distinct arbitare si injuste intro dre care la prima vedere pare o aprobare a aplicaril directe pe ‘izontal, dar in realitate reugeste desparjirea aplicabllitti directivel de capa- tatea procesuala a privatilor, in cazul concret, firma Marleasing SA din ania a solicitat in instanja anularea contractului de societate al societit ‘omercial Intemacional de doar cu scopul de a prelua garanjile asociaflor prezentate pentru atorile lor fafa de Marleasing. Dreptul spaniol nu prevedea o enumerate xpresi @ cazuflor de nulitate a contractelor de societate, iar pot aderiior Directivel nr. 151/1968, inca nepreluata in dreptul spaniol, nu se stea pronunta anularea pe acest motiv. CJE a statuat c& judecatorul national ste obligat sa interpreteze in aga fel dreptul natjonal, incat sii fie in armonie 4 normele dreptului comunitar, arét€nd, totodata, c&, in cazul coneret, nu ate pronunfa nulitatea contractului de socistate. Datoria statelor membre vourgand dintr-o directiva, de a atinge rezultatul intentionat de acea direc- 1, precum $i obligatia lor, conform art. § ain Tratat, de a lua toate masurile scesare, generale sau particulare, spre a asigura indeplinirea acelei sarcini /92, Faccini Dori/ Recreb, Culegere 1994, p.1-9325, Southampton and South-West Hampshire Area Heath 6 ry, Ho. cin 26 febraor © Gauiza C-10618, Marieasing / Comarcial Internacional de Alimentacién, Ho. cin 18 ‘embre 1990, Culegere 1990, p.1-4135, I Definitia, princi i ievoarele dreptului UE 83 revin tuturor autoritatilor acestora, inclusiv pentru instante ~ In probleme afiate ‘sub jurisaictia lor. aceasta din urma, respectand, prin aceasta, prevederile din Tratat. Este obligatorie interpretarea legislajiei nafionale in confor lin Directiva nr. 68/151, ceea ce exclude posit legislatie! de manier f de CJE inc in anul 1984 in de la neangalarea in 74. O solutie asemandtoare a fost ado, cazul Von Colson & Kamannt, in care Ii tiva nr. 207/1976 cate interzice aiscriminarea, tlune, cere statelor membre sa adopte preved unor astfel de cazuri. CJE a stat prevederile normelor interne in aga limiteze la acordarea unor despagubiri celor doua candidate, posibiltatea de angajare. rpretarea din cazul Marleasing a fost nuantat In acest caz, treprinderile care se acest sens. Firma lor normative de |. motiv pentru vitor vor trebui $8 solicite 0 autoriza infintaté anterior intrarit tn vigoare a a transpunere, a continuat s4 deverseze substanta respe ccare a fost trimiséi tn judecata. Curtea de Justitie a decis in sensul ca directiva supune deversarea de cadmiu autorizérii prealabile, fara a deosebl In functio de data infintari intro- prinderi ce efectueaza deversarea. Concluzia ce se desprinde din aceasté decizie este ca prevederile directivei nu au fost transpuse in mod corect in legislatia nafionalé a ltaliei. Cu toate acestea, prevederite directivel nu pot fi " Gauza 14/83, Von Colson & Kaman / Land Nordrhein Westfalen, Hot. din 10 aprile 1984, Culegere 1984, p. 1861 5 Cauza C-168/88, Arcaro, Ho. din 26 septembre 1996,Drept institutional al Uni Europene 2eate impotriva numitului Arcaro, acestea putand fi invocate doar in fa- trea persoanelor particulare $i impotriva statelor membre. Este adevarat cd art. 10 din Tratat prevede ca instantele nationale trebuio, ‘cat posibi, 5d interpreteze legislatia nafionala in lumina prevederilor drep- ‘cotit prevederile une! astfl de dlrectv, in condi n care aceasta nu @ !transpus corect in droptul inter. In concluzie, chiar dacé se constata nnnul Arcaro, Wu existat pareri si In sensul recunoaste ‘sau drepturilor fundamentale in cazul con- terdictiei de discriminare, chiar cu efect direct orizontal,flind Invocaté acest sens”, fe nu trebuie confundat cu principiului aplic&ri Geoarece primul se refera la crearea de drepturi pentru resortisanti n sau dupa trecerea termenului de transpunere respectat obligajia de implementare. §8. Principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omul fundamentale sunt acele drepturi prin t& de puterea de stat, asigurandu: acte normative care creeaza drept mare, acesta trebuie s& aibé cca autoritate. Integrarea european cu obiective preponderent jeosebit pe problematica ancora . Astiel, 0 problema a Comu- "aura C-144/04, Mangold, Culegers 2005, p. 8881 gaze C-855/07, Kokikdevact, «in 19 taruarie 2040. Il Definiia, principle $i iavoarele dreptulul UE a5 damentale, tratatele comunitare aparand asttel ca o const consacrarea drepturilor care renunta la generale existente Tn dreptul n pean comun. in aceasta situatie, CJE a comunitar prin transformarea const recunoasterea primordial intemationale incheiate in materia drepturlor omului semnate de statele membre, ca document ce contin principii undamentale acceptate do toate statele membre, constituie 0 sursé de inspiratie pentru dreptul comu- ‘insa izvoare de drept. in cauza Hauer", o cetateanca german, care era proprietara unor terenuri agricole in Germ: ‘mpotriva prevederilor unui reguiament care a limitat posi invocand faptul c& aceasta prevedere incalc’ dreptul fundamental la pro- ietate privata. CUE, invocand constitufile a trei state membre, a aratat c& itarea dreptului la proprietate este permisa chiar si de let az de ullitate public gi pentru funcfii sociale bine determinate, astfel c& rea cultivar viei nu este neleg: In prima faz’, CJE a elaborat un sistem de protectie a drepturilor omulul fata de dreptul comunitar ca 0 limitare a acestuia, dar mai tarziu s-a folosi protectia dropt folosind-o chiar paratul a atacat o decizie a gefulul politiei Royal Ulster, bazati pe ordinul Ministrului de inteme, pe motiv c& ar contraveni directivei de interzicere a or- catel forme de discriminare, deoarece nu prevedea posibiliatea acordarii de despigubiri pentru victimele ciscriminati, CJE, invocand principile generale de drept comune tuturo F membre, a aratat ca acfiunea statului este te, cum a fost procesul intentat de Society for the Pro- tection of Unborn Children Ltd. impotriva unei organizatii studente: da, pe motiv c& aceasta ar incdllca preveder ulegers 1979, p. 2727. ‘of Floyal Ulster Constabulary, Culegere Cauza 222/84, Johnsion / Chiot Const 1986, p. 1651CUE a aratat, in legatura cu libera circulatie a servi © aceasta nu se aplic’, deoarece circulatia ser economic’, or, ibunalul au acordat protectie la nivel comu- ior drepturi fundamentale: luridica eficionta” ‘comunitare pana in pr = Declarajia Con: lui gi reprezentantilor statelor membre 1986; staing / Baga, Culogere 1880, p. 621i cauza T8296, Van der 3. h5 1978, p. 1583, Cauzele 60/84, 81/84, Cinsthdque / Fédiration nationale des cinémas ‘tangals, 1985, p. 2605, es sociétés de foctbal association $i alti / ‘eon ean undosant hr Ematnng und Foswischat, Clegare Sea 230/78, Eridania, Culeger Cauca 387, Auth rie 979, ». 2749, téieur, Culegera 1976, p, 1219. principles ievoarate dreptului UE 87 1 Declaratia drepturilor fundamentale si a libertajlor fundamentale adop- tata de Parlamentui European in 1989; = art. 6 alin, (2) Tratatul UE (1993): ,Uniunea European respect drep- turile fundamentale ale omului aga cum au fost prevézute acestea in Con- venfia europeand a drepturlor omului sia libertéfior fundamentale (4 nolem- brie 1950)". Cu toate acestea, CEDO nu a fost de acord cu cauze de acest gen, deoarece UE nu este membra a Cor ‘= Carta comunitara a drepturlor fundamentale soci 1989, data cu negocierea Tratatuiul de la Nisa a fost elaborat gi un text Carta UE @ drepturilor fundamentale”, care a fost data put brie 2000 ta Nisa, dar statele membre urmau s& d acesteia in cad se intample pana fundamentale, constituind un nivel minim de protectie a drept pacate, acestea sunt formula de eterogen, In sensul c& Unele drepturi trebuie respecta iu, altele trebuie doar res- pectate, iar in cazul unora se fixeazé doar scopurile ce trebule atinse. Pana la rma, aceast Cart& a fost inclusa in Constitutia UE, devenind partea a ila a acesteia sub ttl ,Carta drepturilor fundamer ‘ns Constitujia UE nu a int igoare. 0 dovada a preocuy linjarea in 2007 a Agentiei Europene pentru Drepturle Fun- damentale cu sediu! la Vienal”, an in care, la 12 decembrie, Hans-Gert Pot- tering (presedintele Pariamentului European), José Manuel Barr si José Sécrates (primut Consiliului UE) au semnat la rasbourg Carta UE a drep- lor introduse de Tratatul de la Lisabona, art. 6 TUE pre- vede c&: x(1) Uniunea recunoaste drepturile, libertatle si principille prevazute in Carta dreptur astfel cum a fost adaptata la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are are juridica cu cea a tratatelor. caarté nu extind in niciun fel competentele Uniunii ratate (...) inea aderd la Conventia european pentru apararea drep- sia libertatilor fundamentale. Competentele Uniunil, astfel cum sunt definite in tratate, nu sunt modificate de aceasta aderare. "! Regulamentul Consiliuui or. 168/2007 eriving Drepturle Fundamentale (JOUE L 53 din 2 februarie 2 larea Agentei Europene pentDrept institutional al Uniunii Europene '9) Drepturile fundaments yana pentru apararea dr , astfel cum sunt garantate prin Conventia eu- fundamentale gi nale comune statelor membre, european a drepturilor slui, au existat gi piedici tehnice care excludeau a priori aderarea UE, rece, conform acestul articol, doar statele puteau adera la aceast con- lie. Protocolul nr. 14 la Conventie a addugat ins un alineat la acest arti- ta Conver 30. in preambulul acestei Carte se arata c este menité si Intdreasca, cu ale gi a principiului subsidia- tutionale comune $i din ot intemationale asumate de statele membre, din TUE, din Conventja euro- na a drepturilor omului, din Cartele sociale adoptate de Consiliu! Europel 3 Comuni Sapitolul | este intitulat ,Demnitatea” si cuprinde urmatoarele dreptur " demnitatea umandi; 1 dreptul la viat zicerea pedepsei cu moartea): + dreptul la integritate fizicd si psihicd (medicina, biologie: acordul pacien- terzicerea metodelor selective, interzicerea cionaril umane pentru repro- inerii unor castiguri din vanzarea de organe umane) interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau injo- " interzicerea sclaviei gi a muncii forfate (interzicerea comerfului cu carne Japitolul Il este inftulat ,Libert 1 dreptul la libertate gi secur si cuprinde: 1 protectia datelor personale (secret, dreptul la corectare, independent de supraveghere a respectarii acestor preved tcarea Protocolull nr. 14 la Convenpia europeand a Ot. nr. 238 din 22 marie 2005), UN. Definitia, principle si zvoarele dreptului UE 89 la munca i libertatea profesi (dreptul muncitorilor din state tate intelectual cifice sexu 1 dreptul copi 1 dreptul oamer 1 dreptul de acces la un 1 prdtectie Tn cazul conce = conditi de munca echit ind invat&mantul obligatoriu); '= dreptul la vial profesionala si de familie (concedi '= dreptul de acces la documente (comunitar 1" Greptul de a sesiza ombudsmanut = dreptul de p 1 dreptullalibera deplasare si gedere;dreptul la aparare gi prezumtja de nevinovatie (dovedirea vinovatiel pe le procedurala); '= respectarea principillor legalittii si proporfionalitii in legétura cu fapta oedeapsa; fundamentaie sunt persoanele fizice, cetafeni unionali, © cu sediul pe teritoriul UE gi cettenil statelo indamentale nu restr€ng si nu incalc& dreptuile fun- mentale consacrate pana in prezent. Carta nu pune bazele unor noi com- li pentru UE gi nici nu le modific& pe cele exis- 2 acestor noutai este reflectata de mulfimea de proto- onsacrate de Tratatul de la Lisabona acestei probleme, cative sunt urmatoarele: la Conventia europeana pentru apa- fundamentale trebuie sa reflecte nece- specitice ale Uniunit i ale dreptului ‘omului ga libertai de a consena caracteristci reptate mod corect impotriva lor membre si‘sau, dupa caz, Impotiva Uniuni nu aduce atingore nici acestela gi nici rezervelor ‘@ Uniunii Europene si a de a considera ca actele Sau actiunile administra- it sunt incompé @ §i principille fundamentale pe care aceasta le r 1, Defiitia,princpile savoarele dreptulul UE 1 Europene si Curtea European a Dreptui e) Republica Cena a sul ptul ca dispozit statelor membre numai in masura in care acestea pun in aplicare Srepul Uniuni, gnu atunci cind avestea adopt i pun in aplcare creptul atonal in mod independent de dreptul Us Carta UE este invocata deja isprudenta sa relativ recent cauzele aduse in fata CJUE. Astiel, in CJUE a aréitat c& dreptul unional se opune tunei prezumtii absolute, potrivit careia statul membru desemnat drept res- ponsabil de Regulamentul Dublin i? respecta drepturile fundamentale ale UE. Sarcina aprecieriiriscului real la care ar fi expusa o persoana in sensul art. 4 CDFUE revine instantelor nationale" I transparentei si democratiei 82. Pentru a construi o Europa mai apropiata de cetateni si pentru a pune bazele constituiti unui. ve opor european, Tratatul de la Lisabona a introdus un nou principiu, cel al democratiel si transparentel, care faciiteaza att implicarea, cat gi controlul cetatenilor asupra adopt actelor normative 1 cetileni sunt reprezenta ean. Orice cet stat sau de guvern gi ‘in mod democt = partidele pc Consiiy de guvernele lor, care la randul lor réspund parlamentelor in fafa cetateniior lor, corespunzatoare, posi schimb de opin in mod public, iDrept institutional al Uniunii Europene i mentin un dialog deschis, transparent gi constant cu dciatile reprezentative si cu societatea civilé. Comisia Europeana proce- 32 la ample consultar ale pa loresate; tun milion de cetateni ai Uniunil, resortisar ie membre, Comisia Europeand poate 3. © propunere corespunzatoare este necesar un act @ acasti cetiteni considera Jerea aplicarii lor, gi agentilor Uni (exceptand motive de interes public sau privat = Parlamentul European si Consiliul asigurd publicarea documentelor ind procedurie legislative in conditile prevazute de regulamentele mentio- la al dollea paragraf Pentru a respecia principiul enunjat mai sus si pentru a creste gradul de 'sparentd, la 23 [unie 2011, Comisia gi Parlamentul si-au reunit registrele UE, lansénd Registrul comun de transparent’. Potrivit art. 298 TFUE, In indey Capitolul al Ill-lea. Izvoarele dreptului 84. Izvoarele dreptului unional in sens materi te care genereaz aparitia unor norm: §1. Izvoarele originare sau primare 85. Izvoarele originare ale dreptulul unional sun or Europene si UE, care au pus bazele actu u stablit scopurle acestua, ica acele norme direct de la statele membre. In aceasta categor mative produselor re producsitor, 87, b) Tratatul privind inflintarea CEE din 1957 (1958) cons generalis comunitar’, adicé un act normativ ale cérui prevederi pot = crearea unel pieje comune per = promovarea unei dezvi "Desi Tratatul CECO a i in TUE gi TFUE, prezertarea CEE" a fost prelvat de UE. dln vigoare la 23. este in continuDrept institutional al Uniunil Europene Det izvoarele dreptuiul UE 95 acestor scopuri, Comunitatea trebuia s& Intreprind& 90, e) Protocolul asupra Statutului Curtil de Justitie a Comunitati Europene din 17 aprilie 1957. Acest protocol constituie legea de organizare judecatoreasca comunitara gi reglementeaza statutul judecatorilor i avoca- 1 general, organizarea Cu statutul De fa inceput pana tate prin care au sunificate de facto’ de Codul de pr dintre statele membre a taxelor vamale, precum si * stabilirea uno1 terfe state; Tratatul de fuziune din 8 aprilie 1965. Pe baza acest CE sau Consiiul Ministerial a preluat functile Cor ale CEE gi EURATOM gi ale Consiiuiui Ministerial Special din cadrul CECO. Comisia a preluat functile Comisiel CEE gi EURATOM, respectiy alo afi din cadrul CECO. uropeni sa aparfina acelelasi admini 88. c) Tratatul pi function: In vigoare 1 crearea une’ piete comune nuclear (re w asigurarea unei aprovizionér judicioa le fsionabile speciale (acces indisponibilizare, natio- fe numai cu aprobarea CJE; 1 inviolabilitatea socretului arhivelor; = scutirea de la plata impozitelor directe a bunurilor, veniturilor si objec- telor de valoare comunitare; = scutitea de la orice taxe a bunurilor fol in sedille organelor comu- = asigurarea protectiel sana exercitarea unui control de securitate. 89. d) Convent onventia rel privind organele comune ale CE ia une'e institui comune Comuni 2asta conventie, Imediat dupa sermarea Tratatelor ite membre au convenit ca cele trai Comu > singura Curte de Justi. " JOUE C 83 ain 30 mario 2010,6 Drept institutional al Uniunil Europene 1 functionaril beneficiazé de imunitate de jurisdictie pentru actiuniie si teclaratile fécute in timpul exerci atributilor, 1 functionarii pl&tesc impozit pe salariu doar la bugetul comunitar, nu gi satelor membre pe al caror spatiu igi exercité activitatea: = imunitate diplomaticé pentru reprezentantii statelor terte acreditati la organele comunitare, Protocolul este in vigoare si astézi, aga cum rezulta acest lucru si din >revedorile art. 343 TFUE. 93. h) Tratatul privind modi ului privind infiintarea CE si >rin acest tratat, Comunitajle au obtinut 0 autonorie financiara, statele mem- >re renuntand din nou la noi atribute de suveranitate, in speté la dreptul 2xclusiv de @ percepe taxe gi impozite, respectiv de a repartiza veniturile 1stfel objinute. In prezent, Comunitatle se finanteaza din urmatoarele surse: w= suprataxole agrare (active gi pasive) percepute la granijele externe ventru egalizarea pretului strBin cu cel comunitar; a taxele vamale aplicate importului din state terte; m0 parte de 0,5% din taxa pe valoarea addugata incasata de statele nembre; 1 cotizafile statelor membre in functie de PIB; matte surse"” 94. i) Actul Unic European din 1986 (1987). AUE este primul tratat care 2 adus 0 revizuire generala a dreptului comunitar originar gi a extins coope- area dintre statele membre oficial asupra domeniulul politic. Dintre moditi- vatlle aduse de acest tratat, cele mal semnificative sunt urmatoarele: 1 se fixeazé ca obiectiv pentru CE realizarea unei plete interne pana in ‘Bugetui este finanjat integral din rsurse propri fa @ aduce atingere ator venir Consiiul, hotérand In conformitate cu o procedura lagslatva speciala $1 dupa consul area Parlamentuli European, adopta o deczie care prevede aispozjlle apicablle sisto- I. Defiritia, ivoarele dreptulul UE 7 = crearea fundamentului conventional pentru Cooperarea Politic Euro- peani = consacrarea juridical a Cor European; = introducerea procedutii legislative a cooperdril intre Parlament si Consi = Parlamentul a dobandit drept de codecizie la aprobarea aderarilor si asocieriior cu state terte; '= reglementarea adoptarii unor decizli in Consiliul Ministerial cu major icata; = crearea unor perspective pentru infiinfarea unui Tribunal de Prima luderea_unor noi domenii in cooperarea supranatonala:_ politica cercetarea, dezvoltarea tehnologic’, mediu, cooperare in politica eco- rnomicai gi monetar 95. j) Tratatul privind Uniunea Europeand, semnat la Maastricht la 7 februarie 1992 (1 noiembrie 1993). Uniunea European dupa Maastricht a {fost 0 forma de cooperare interguvernamentald care avea la baz Comunité- {ile Europene, precum si politica extema si de securitate comund, respectiv cooperarea in domeniile justiiei si afacerlor interne, avand sarcina de a orga- niza, intr-un mod coerent si solidar, relatile dintre statele membre si dintre popoarsle lor. Uniunea si-a propus urmatoarele obiective: = promovarea unui progres economic si social echilibrat si dura special prin crearea unui spatiu fra frontiere interne, prin intérirea co economice $i Sociale si prin stabilirea unei uniuni economice si monetare ccuprinzand, in vitor, o moneda unic’, conform dispozitilor prezentului tratat; {8 de state tere unlune vama- F economice na{onale la ni | comuntar, prin invoduceraa une cd Europeand (CPE) creaté prin AUE din 1986 urma sa fe realizata i uniformizar, corer de poztti dferite, care = 3 utma sa se intuneasca de cal putin dous of pe angi ereu {de externe ce 4 or seasta Cooperare dispunea gi18 Drept institutional al Uniunti Europene = airmarea identitatii sale pe scena internafionala, in special prin imple- nentarea unei politici externe gi de securitate comund, inclusiv prin definirea, 1 perspectiva, a unei politci de aparare comune, care s& poata conduce, in oaparare comuna, = intarirea protectiel dr orin instituirea unel cetateni = dezvoltarea unei coopera stranse in domenille justitiei si afacerilor in- eme; turlor gi intereselor cetaifenilor statelor membre introducerea principiului subsidiaritat = reglementarea unei cetajenii unio 1 realizarea unei uniuni economice si monetare; sw inlocuirea sintagmei CEE cu sintagma CE" rranseuropene, industriel; introducerea procedurii legislative a codecizici; introducerea institujiel ombudsmanului european; infintarea Comitetului Regiunilor; = crearea unui Fond de Coeziune, pentru promovarea dezvoitani infra struct proiectelor de protectia mediului din {rile membre mai jinfarea Sistemului European al Bancilor Centrale gia Insitutului Mo- velar European, respectiv a BCE 97. abiective: ‘= ocrotirea valorilor comunitare gi a independentel Uniur intarirea securitati statelor membre (inclusiy prin revit ica externa si de securitate comun’ avea urmétoarele izarea activitafi internationale; re, chiar dacd aceasté schimbare de denum) sto pont desemnarea coor tal ‘este incanseaventa, bet a, principles izvoarele dreptului UE 9 1 dezvoltarea gi consolidarea democratic gi a stat i a libertilor fundamen acest domeniu de pregedin lui European, prin folosirea troiell europene. membre se informeaza reciproc gi se pun de acord in cadrul supra tuturor problemelor de politica externa gi de securitate care prezinta un interes general, astfel incatinfluena for comundi s& se transpund {in practica prin actiuni convergente, de o maniera cat mai eficace. Ori de céte Fi considera necesar, Consilul stabileste o pozitie comuna. in cadrul organizatilor internationale si al conferifelor internationale la care nu participa toate statele membre, statele participante sustin poziile comune. In caz de necesitate absoluta ca urmare a evolufei situate! gi in ipsa unei decizii a Consiiului, statele membre pot lua, de urgenté, masurile care se im- Pun, tinand cont de obiectivele generale ale actiunii comune. Statul membru ia astfel de masuriinformeaza imediat Consii a i: prin cooperarea sistematic& pen- tru crearea unei politic! ,comune” si prin executarea treptaté a unor ,actiuni ‘eomune” in domenii de interes comun important. Politica externa gi de securitate inglobeaza toate problemele referitoare la securitatea Uniunii Europene, inclusiv stabilrea, in perspectiva, a unei p de aparare comune, care ar putea conduce, in vitor, la 0 aplrare comund. Consiliul, de comun acord cu insituile UEO, ‘adopt masurile practice necesare. de drept, precum si a consulté Parlamentul European asupra aspectelor principale si lunilor fundamentale in domeniul externe si de securitate comuna si se ingrijeste ca punctele de vedere ale Parlamentulul si fie luate in consi derare in mod corespunzator. ata ecesara in vederea realizarii obiectivelor Uniunil, in special a @ persoanelor, motiv pentru care statele membre au cons toarele domenil sunt chestiuni de interes comun (art. 29 TUE): = politica privind azilul; = regulile privind trecerea trontierelor externe ale statelor membre de catre Persoane $i exercitarea controlului corespunzator; ~ politica privinc ica privind cetateni conditile de intrare si circulatie a cetfenilor statelor terte pe teritoriul statelor membre; * conditile de gedere a cetitenilor statelor terfe pe teritoril statelor mem- bre, inclusiv intregirea famililor gi accesul la locuri de muncei; lor interne era rei circulafi jerat -c& urma-— cooperarea judiciara in mater ~cooperarea vamales; rme grave ale criminalita te aspecte ale coopera vamal unui sistem de schimburi de inform: (Europol) ‘mod aseménator cu PESC, cu 82 TUE) s-a con “cu organizarea la nivelul Uniuni cadrul unui Oficiu European de Poi ‘Aceasté forma de cooperare a funct storul organelor comunitare, dar una dintre modetele fare permanentd intre state este foarte grea, un stat federal, © asociatie de state, adic o organizat najionala in sens clasic, noscut. UE cispunea numai de un sistem rudimentar de organe si, dupa pa- 2 asemanatoare cu cea a statelor membre sau a Comuni de alté parte, art. 49 TUE vorbea despre aderarea statelor la Uniunea Eu imic din punt de vedere ‘dic” este greu de imaginat. Creatorii Tratatului de la Maastricht erau ins& nstienti de faptul c@ opera lor este una neterminata gi au aun} pa sermnarea acestuia, c& in 1996 va avea loc revizuirea 99. k) Tratatul de la Amsterdam pr 1997 (1 mai 1999)”. ibertatea, securitatea si dreptul au pri drepturilor fundamentale ale omul I Definiia, silzvoarele dreptului UE sot de catre statele membre a drepturlor fundar nate chiar cu suspendarea temporara a exer- Lunor dreptur izvoréte din droptul primar, aceste suspendér referindu-se chiar la dreptul de vot din cadrul Consiliului. O noutate absoluta gi foarte important’ con: ecurttati, fapttransferarea unei pai din ‘pilonu ie construirea treptaté a in cate se preconizeaza de fost necesara int judiciara si de politie probleme de drept p organizate si neorganizate, in spe- ul de carne vie (scl gal cu droguri si cu arme, Ingeliciu- intra domenii care sunt de (crearea de locuri de muncd, fe cu comp jsnajionale europene a fost hotarata la In a, Germania si Franga privine fost somata la 14 ‘aderand la ea si alle state membre Tune 1890 a fost semnats .Convertia de aplicare a if interme funcioneaza din 28 marie 1995,2 Dreptiinstitutional al Uniunil Europene Sirecta (aplicarea principiului subsial tafean). fi, fSurirea unei Uniuni apropiate de portant deosebita sunt noile dispoziti privind dreptul cetatenilor fa je tratatelor in corespondentele lor scrise cu i limba la peti, ‘ecum si cele privind transparenta, in special in sensu liberalizérii accesulul la documentele gi bancile de date ale Parlamentului European, is de Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat 1 mai muite puncte de vedere mijoacele si structure politcii externe co- tune, dupa cum urmeazs 1 Tolul Consiiviui European a fost intarit, in sensul c& putea elabora gi lopta strategii comune; 1 pe baza acestor strategi! comune, in continuare Consilul Minigtrilor pu- a decide pe bazé de malortate caliicats,respectiv putea lua hotarari pentru alizarea unor acfiuni comune si adopta ludrt de poziti tt cu majoritate cali- ind caltatea redactonal a pre 7 la Tratatul do la Amsterdam privind aplcarea rine I. Definiti, principles iavoarele dreptului UE 103 astfel promovandu-se aga-numita ,abjinere construc CA statele membre care s-au abjinut de la vot nu 1 le este interzis 58 impledico oxe tapi incheia conventi, acorduri cu tert ceea ce insem = Uniunea a primit posi adica cu state si organizafi intemationale guvemament dobéindirea unei personalitjjuridice restranse, special Punea pana atunci UE si care a fost recunoscuta numai Comur in ceea ce priveste politica de securitate comund, au se va bucura de sp prezentant inalt” p in cadrul Secret tizare timpurie si de pian telor membre gi a Uni = in domeniul apa ea Europei Occidentale (cu posi cu drepturi egale a tuturor statelor membre UE | de hotérari in UEO) pentru elaborarea gi executarea de deci ’& de aparar prevazuta o cooperare in domeniul p in domeniut se vedea CH Tut HowensTen, Der Verrag von Amsterdam Dis nove Verlassung Marasche Verlags- und Universtatsbuchnandlung, GH. Beck, Munchen, 1897, 'UEO gi NAFO penta escutatea Europe! i nese ie sate comuntare.stitutjonal al UniunllEuropene 102. IV. Al patrulea capitol tematic a avut ca obiect reformarea institu- ar unionale. Int-un protocol privind institutile in perspectva aderari tn vitor a noi state JE, ¢-a stabilt 8, numai odata cu intrarea In vigoare a primelor tratate do brare (maximum cinci), acele state care pana acum trimiteau in Comisie gi al doilea membrs (Franta, Germania, italia, Anglia $i Spania) vor avea cate singur membru in Ci ca pand la aceea data sistomul lui ponderat" din Con: pentru toate statele bre (ori prin revizuirea ponder acestor votur, ori prin introducerea unel rita! duble). Tratatul de la Amsterdam a prevézut c, cel mai tarziu cu un inte ca Uniunea s& numere mai mult de 20 de state membre, se va con- © conferinfa interguvernamentald a statelor membre, cu scopul revizuir pozititor tratatelor care reglementeaz’ compozitia gi modul de lucru, res- stv procedura insttutilor comunitare. ‘general, Tratatul de la Amsterdam a adus $i 0 serie de reforme de mai mica importanta, cum ar ff: sc&derea numérulu proce- de legiferate (de la 22 de proceduri la 3), simplificarea procedurior de secizie, extinderea codecizilor cu Parlamentul European la noi domenii (de 15 la 39), extinderea votului cu majoritate calificata din Consilu (Ia alte 15 1). Un protocol separat s-a ocupat cu rolul parlamentelor nationale in iunea Europeana. V. A cincea tematica se referea la flexibilitate, in sensul de coope- 2 intra, intensificaté Intre grupurle de state membre care vor s& ‘seze in domeniul integra mai repede ca celealte. In con 2grarea paitrundea, pe de o parte, in domenille centrale ale suveranitai na- rale (legiteraro, politica extema, afacerile inteme, justi, alegeri locale, itwalzarea frontierelo), iar, pe de alld parte, aprea o ete- jonitato crescénda a statelor membre (provocatdé mal ales de Anglia gi Da a intervenit necesitatea de a asigura posibiltatea unei coopera ansive in cadrul jurcic 5! insttutional asigurat de UE pentru unele grupuri state (Europa cu mai multe viteze). In cursul negocierii Tratatuiui de la Amsterdam s-a pus problema simpli |. unifcarii i codficai tratatelor de baza, ins acest lucry nu a fost TTotusi, pute nota un inceput in acest sens, prin faptul cé s-a realizat wumerotarea acestor tratate, Totusi, Tratatul de la Amsterdam poate fi acterizat prin trecerea a tot mai numeroase domeniiincluse pana acum In cd se observ trecerea a cat mai x de cooperare politica In sfera ‘A se vedea, tn acest sens, C. Leicu, Drept comunitar, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 8,p. 34:86. Det a, prncipile sizvoarele dreptulul UE 105 104, 1) Tratatul de la Nisa". Acest tratat de reformare sau modificare a dreptului primar a fost a fost sernnat la 26 februarie 2001 gi a intrat tn vigoare din 1 februarie 2003, Necesitatea adoptari lui s-a mentionat deja in punctele donumite Amsterdam Leftovers, Acestea precizau: 1) conlerinta de revi- Zuire trebuie intrunita cel tarziu un an Thainte de extinderea UE la 21 de state membre} 2) sarcina revizuiti va fi modificarea acelor prevederi ale tratatelor care privese componenta gi modul de functionare a organelor comunita special marimea si componenta Comisiei si ponderea voturilor din Consiliul Uniunii Europene, Consillul European de la Nisa a avut doua teme mari: pe de o parte, tema care nu finea de conferinta guvernamentala si cuprindea subtemele: Con- ferinja European cu participarea farllor candidate la aderare care au sperat degeaba o& se va da publicitii 0 data certa pentru aderare; prociamarea festiva a Cariei UE a dept iar, pe de alté parte, conferinta guverna- Tratatul de la Nisa a rezolvat ,temele de casé” fixate prin punctele “Amsterdam Leftovers’ si a creat capacitatea de largire” Pe scurt, noutatile aduse de Tratatul de la Nisa sunt urmatoarele: 1 in Consiliul UE s-a introdus 0 nou ,ponderare” a vot ma atat de marimea populatiel unei Sri, precum gi de prine ea este creata din state membre care nu au renunfat in totalitate la drepturile lor suverane;K ‘= marimea si componenta Comisiei au fost reglementate printr-o ,clauzé rendez-vous" care acorda insesi Comisiei o anumit perioada pentru 4 corela structura sa interna cerinfelor care se vor ivi; = a avut loc reformarea prevederilor reforitoare la Curtea de Justitie European (CJE) si a Tribunalului de Prima Instanté, in aga fel 8 aiba puterea de a reactiona in mod proportional la provocéirile aduse prin extindere, respectiv la cresterea volumului-de activitate; ™ cooperarea intensiva sau intérité a trecut’ prin niste modific&ri, care Pentru vitor fi rezerva resurse pentru a prelua rolul de ,motor all = prin reformarea art. 7 TUE la aplicarea unor sar ‘se vor respecta principiile statulul de drept; ind Tratatul de la Nisa privind modificarea Tratatului Uniunl Europene, Europene, respectiv a unor acte naxmative canexe Pu aU putt fi rezolvate prin Tratatul de la. Amsterdam au fost ‘rupgte sub aceasta denumire gi urmau s& fe soluionate print-un tratat vitor, A s0.vedea, in acest sens, KH. FISCHER, op. ct, p. 26-926 Drept institutional al UniuniiEuropene = 5-2 gassit 0 pozitie comund pentru extindere in domeniul voturilor pon- srate din Consiliu si in ceea ce priveste numarul de memibri in Parlament, in ‘omitetul Economic si Social gi in Comitetul Regiunilor; luarea decizillor cu vot majoritar, dupa Nisa, a fost extinsé asupra a inc’ 3 de domenii, avand loc astfel restrangerea din ce in ce mai mult a nu- varului domenillor in care hotérésile se iau cu vot unanim, 105. |. Principalele modificdri aduse Tratatului Uniunil Europene. Prin vodificarea art. 7 TUE a fost introdus un sistem de avertizare timpurie, care 3 Intra in functiune in cazul in care existé pericolul incall principillor pre~ ‘zute de art. 6 TUE. In aceasta procedurd, care se poate solda inclusiv cu aspendarea dreptuiui de vot al statului membru vizat, dup’ ascultarea pare ‘prezentantlor acestuia, va decide Consiliul UE impreuna cu Parlamentul Uuropean. Curtea de Justitie va putea decide cu privire la respectarea pro- dui, la cererea statului membru interesat, in termen de o lund de la data la sre Consiliu! procedeazé la constatarea unei incdlciri grave gi persistente a ‘incipilor sus-amintite Conform noului art. 17, politica externa si de securitate comuna cupri 2 toate problemele referitoare la securitatea Uniunil, inclusiv stablirea pro- ‘esiva a unei poltici de aparare comuna, care in vitor ar putea conduce la 0 parare comuna, European decide in acest sens, rsa fie afectate prin aceasta sistemele de aparare deja existente (bi lle sau in cadrul unor organizatii internationale). Tot in acest domeniu, Ci ‘tl existent se va transforma intr-un Comitet politic si de securitate, are va exercita un control politic si va asigura coordonarea strategicé a ope~ luniior de gestionare declangarii unei coopers te) intre anumite state membre si in domeniul pi ate comuna, fara implicarea problemelor trebuie s& anunte Co 84 respecte urmatoarel externe si de secu- tare si de aparare. In acest caz Comisia gi celelate state mem- s& aib& drept scop favorizarea i Sa respecte tratatele gi cadrul nal uni; S& s@ mentina in limitele competentelor Uniunii gi ale Co- Uniti; 88 nu aduoa atingere pietet interme; sa implice cel putin & state; s& ‘specie competentele, drepturile gi obligaile statelor membre care nu par- ii la oa Si 8a fie deschisa tuturor statelor membre ‘domeniul cooperarii pol iavoarele dreptului UE 107 sensul atragerii acestuia in: cooperarea in procedurile judecdtoresti gi la exe- cutarea hotararilor judecdtorest; faciitarea extradarior intre statele membre; evitarea conflictelor de competent; participarea la cercetarile in cazul infrac- tiuniior transtrontaliere grave. Totodata, se preconizeaza faciitarea unei co- operdiri stranse intre Eurojust si Reteaua Judiciaré Europeana. 106. I. Pri modificdri aduse Tratatului instituind Comunitatea Europeana. Avand in vedere ca Tratatul de la Nisa era chemat s& rozolve problemele institutionale In ajunul aderarilor, putem spune cA flecare organ ‘comunitar a fost mai mult sau mai putin reformat, dup& cum urmeazé: derarea’ voturilor reprezentantilor statolor membre in Consiliul Uniunii Euro- ene. Aceste voturi erau pana atunci impaiiite in functie de capacitatea eco- nomic, populatia fiecarui stat membru, cu mici avantaje in favoarea statelor mai mici. La negocierile de elaborare a tratatulul s-a pus ins’ problema dac& Germania unificata are dreptul sau nu la mai multe voturi decat celelalte state membre mati gi ce s Europei care vor mai deja intarit prin minoritatea de veto aprobata prin Compromisul de la loanina’" Pana la urma, greutatea votului statslor membre dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Nisa, finand cont si de farle candidate, arata in felul urmator: Stat Vot ponderat ‘Germania 29. Marea Britanie 29, 1 [Olanda’ 13 [Grecia 12 [Cohia Co 12 Belgia —— 12 pe baza unos analze Intec a ermal 1u OLAF (Unitatea European de Lupta.z § seama si de marimea popul de votare, trebuie tntrunité zentanfi unui anumit numar de state membre, ci acest de la reprezentantii acelor state membre a céror populat UE. Aceast noutate, denumité ,veto demo- ®", presupunea adoptarea actelor normative comunitare cu un vot care zinta col putin 62% din popu! ci acest numar de voturi deoarece nu reflect iald si cu 0 populat nei, befefciaz’ de 27 de votur, iar le de doua ori mai mich decét cele lul de la Amsterdam au ramas aproxi- in care se vota cu unanimitate!", dar la Nisa votul cu ‘ertoriald ge 213.000 kin? g! 0 populate de 98,7 miioane 14 de 83.000" gio popula de 10.1 COMANOIES A, op. cl. p. 190, majoritate cal ‘impotriva dis ccetafenilor unior (art. 67, art. 6 de ajutoare de urgent st jomeniul numirii secretarului general gi secretarului general iului UE (art. 207), a pregedintelui $i membrilor Comisiei tutelor gi regulamentelor de ordine de Prima Instanta gi Curtii de Cor zuale (Franta). * Parlamentul European Este un alt organ vizat de reforma tre organele care compun trumviratu UE si Comisie. membre gi ale statelor mem- bre viitoare se prezenta dupa Nisa in felul urmator: Stat Numarul at |__mandatelor partamentare 99 ‘Germar Marea Britanie 72 Portugalia 22 acoiee indicate sur igole n acest sens in Teataul de Tninfare @ Comunitaji Economie.10 Drept institutional al Uniunli Europene Slovacia Danemarca Finlanda. Slovenia Estria Ci Loxerburg Mata TOTAL lamentare a fost fixat in vigoare a Trata- de la Amsterdam. O stat ,gigant” cu cele ponderat la egalitate ‘* Comisia Europeana in privinta componentei Comisi marul state -a decis ©, din momentul in care nu membre va depasi 27, Consiliul, cu unanimitate, va stabili nu- Comisiei (numar care trebuie sa fie mai mic de 27) si se va introduce un nou sistem de numire a lor p © alta noutate privind Comisia a fost introdus& in privinta proceduri desemnéiri membrilor Com in sensul cresteriirolului de conducator al Europeana i Tribunalul de Prima Instanta Curtea de Justiie era organul comu I, Definita,princpile siavoarele dreptulul UE m1 vor fi subordonate Camere de Judecata care vor exercita competente jurisdictionale in unele domenii special reglementate de Tratale. Componenta CJE nu s-a schimbat, in continuare fiecare stat urmand s& un singur judecdtor, insa, pe lang’ mpletele de 3 sau 5 judecdtori, a fost introdus un complet mare de 11 judecdtori. ind componenta, organizarea si functonarea organelor le de atac impotriva hotérarilor adoptate de Camerele de Judecata judecate de Tribunalul de Prima Instant; jotdrarile date in judecarea cailor de atac de c&tre Tribunal pot fi con- comunitar sunt pericitate. Pentru acelasi motiv, Tribunalul poate declina din propria ini ii CJE, nu se cere SA Inde, ‘ocuparea functjet de judecstor. in Tratatul de la Nisa a fost modificat gi Statutul CJE gia fost republicat intr-un protocol anexa la acest trata * in coea ce priveste celelalte organe comunitare, no. prin care o instaniz nationala au este obligatesDrept institutional al Uniunil Europene vea 344 dupa aderér, iar Curtea de Contur in loc de 15 va avea 27 membri comania utma sa aiba in CES si CR cate 15 membri 107. in sfargit, mileniul al lI-lea a adus aparent gi mult agteptata solutie in ameniul respect drepturilor fundamentale ale omulul de ctre UE, deoa- oe, odaté cu negocierea Tratatului de la Nisa, a fost elaborat si un text titulat Carta UE a drepturlor fundament Reprezentanti statelor membre, parca pentru a preintampina comentarile le aduse de tratat, au inclus printre nit", prin care ardtau ce trebule sa al fac CE si UE in continuare gi in ce mod. Astfel, in deciaratie se prec 2azA ca prin Tratatul de la Nisa a fost creat un cadru institutional capabil s& ca fala aderari 108. O concluzie finala a prezentati principalelor noutit aduse de Tratat > la Nisa nu se poate lipsi de un bilan al realizalor si esecutlr. La real {ri putem trece fixarea numarului de membri in organele comunitare finand ant gi de statele candidate; reformarea sistemului jurisdictional comunitar; 3cerea unor noi domenii in sfera votului cu majortate calfcat ecanismului de cooperare intensiva. La egecurl putem amint feptul od aranterea drepturior fundamentale este confuza; nu s-a realizet transpa- nfa dofita; prin introducerea sistemului de vot care tine cont gi de populatie a complica si mai mult procesullegisialv comunitar si nu au fost simpifcate alatele in sensul aducert lori injelesul cetéteanuui comunitar obignuit. Integrarea inseamna refacerea unui intreg, Ins, pana cand se va realiza 2est Intreg pe continentul european, va fi nevole de inca ceva revizuir ale ‘eptului comunitar primar, motiv pentru care nici Tratatul de la Nisa nu a in- tale de reformare, statele membre convenind ca va urma un ,pro- 25 postNisat 4109, m) Tratatul de la Lisabona. La data 18 decembrie 2007, cele 27 de ate membre UE au semnat, la Lisabona, Tratatul de modificare a Tratatu ind Uniunea Europeana si a Tratatulul de insttuire a Comunitatii Eur. ano, care a fost ratiicat gi de Rom@nia in februarie 2008". Tratatul de la sabona se afl in dilema alternativa constitutional comunitara sau tratat de ” Gu privre la problematicavitoruul Europe, a s® vedea @i Un concapt roménesc pri- ian Eurepene, Ed. Polzom fagl, 2001 'JOUE C 306 cin 17 deoembxie 2007 Legea rr. 19/2008 pentru raificarea Tratatulul do fa Lisabona do modticare a Trata- i pavind Uninea Europeana 9i a Tratatuui de insiuire a Comune Europene, semnat LUsebona la 13 decembrie 2007 (M. OF. nr. 107 din 12februarie 2008) Ul. Definiia, principle si izvoarele dreptulul UE 113 reform’, pentru c&, desi Constitutia Europeana” nu a fost aprobata gi sem- nnata la data preconizata (1. mai 2004), noul tratat a preluat aproape in tota- litate masurile de reform preconizate de aceasta, La prezentarea Tratatului de la Lisabona, avand in vedere c& aduce modi: icari cuprinzatoare, care afecteaza aproape toate domenille dreptulul unional institutional, am optat pentru o inventariere sumara a noutiilor in acest capi tol sila tratarea amanuntita a acestora la flecare toma abordata. ‘Schematic, Conferinfa reprezentanfior guvernelor statelor membre a adop- tat urmatoarele texte: Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatulul privind Uniunea Euro- sia Tratatului de instituire a Comunitafii Europene; Protocc A. Protocoalele anexate la Tratatul privind Uniunea Europeana, la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene gi, dupa caz, la Tratatul de instituire a ‘Comunitatii Europene a Energiel Atomice: peai "La Consilul European care @ avut loo In Laeken .Declaraja privin vitor Et ‘aroa unui Conve ia) 1a 15 decembrie 2001, in ‘de Ia Nisa) s-a decis convo fost un vnovunt, un for Valéry Giscard dEstaing $i Joan Luc Dehaere. Pe linga prose: 2 partcip'si Om- ‘de Prozidu sa se fost convocata 0 Confernla laborat de Conver ‘ctombre 2004, get do state gi de quvemne din ‘acral Conferinjei Reprezentantlor guvemelor statelor memre si gafl de stat din cele 3 far can- diate (Fomania, Bulgaria si Turia, au somnattextul Consttllel UE, care a fost aprobat cu national sau prin referendum at do statele membre in conto pe ng’ ou- lure. intre in vigoare la 1 noiem- 29 mai 2008 §)onal al Uniunil Europene — Protocolul privind rolul parlamentelor national la Conventia european pent ertfilor fundamentale; id piafa interna si concurenta; privind aplicarea Cartel drept Europene in Polonia gi are la punerea in aplicare a iunea Europeana si a artico- ind functionarea Us martie 2017, pe de o parte, si incepand cu 1 af articolului 9C alineatul (4) din Tratatul priv lului 205 alineatul (2) 2017, pe de alta parte; B. Protocoale anexate la Tr la Tratatul privind functionarea Us insttuire a Comunitai de corespondenté mentionate la articolul 2 din Protocolul nr. 1 4 protocoalelor anexate la Tratatul privind Uniunea Europeana, ‘uropene $i/sau la Tratatul de instituire a Europene a Energiel Atomice: — Protocolul nr. 2 de moditicare a Tratatului de instituire a Comuni pene a Enorgiel Atomice; ‘Anexe la Tratatul de la Lisabona: ~ Tabelele de cores Pondenféi mentionate la articolul § din Tratatul de la Uniunea se intemeiaza pe Tratatul privind Uniunea Europeand si pe Trax functionarea Uniunii Europene. Aceste doua tratate au aceeasi * Uniunea se subst ‘ncheie pe o durata n Def joarele dreptulul UE us statului de drept, precum si pe resp ppturlor persoanelor care apartin mino- Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracteri- Ful caruia este asigurata masuri adecvate privind control ibrata si pe sta- 'pe 0 economie sociala de piata cu grad ridicat de com- mediuiui, Aceasta promoveaza progresul = Uniunea combate excluziunea soci protectia sociale, egalitatea le si promoveaza solidaritatea intre si lingvistice i ve- al european; — Uniunea instituie 0 uniune economica si monetara a cdrel moneda este ~ In relatile sale cu restul comunitatiiintemationale, Uniunea igi afirma gi promoveaza valorile si interesele si contribule la protectia cetditeni Aceasta contribuie la pacea, secur daritatea gi respectul rex © Potrivit art. 4 Uniune-state membre.Drept institutional al Uniunil Europene —Comisia European; —Curtea de Justite a Uniunii Europene; Banca Central European ~Curtea de Cont ice stat membru poate hota @ retraga din Uniune (art. 50 TUE suprematiel dreptul ‘europeana pentru ‘© Se va Infiinja Agentia Europeand de Apairare sub aut « Versiunea consolidata a TUE va fi renumerotata, 111. Cele mai importante noutai aduse tratatelor de infiintare a Comu- lor: i Euro- 2 membre, (2) Uniunea respect, de ast I dreptulul nation (3) Recunoscandu-le ident dialog deschis, transparent si constant cu aceste bis ‘© Numarul avocatilor generali va creste de la 8 la 11, urmand ca Polonia primeasca un loc permanent de avocat general. * Se institule un comitet care emito un aviz cu privire la capacitatea can- de a exercita functile de judecator gi avocat general in cadrul Curt dustitie gi al Tribunal ite ca guvernele statelor membre sa fact minalizarile. Numarul tat 1a 750, urmand ca niciun stat ambru s& nu aib mai mult de 96 de mandate, respectiv mai putin de 6. lia va primi un mandat de deputat in plus fal& de numarul actual le ivoarele dreptulul UE 7 * Procodura lagislativa a codecizie va fi regula, * Vor putea fi adoptate regulamente in domeniul Eurojust gi in domeniul . Culegere 1973, . 981 incl iavoarele dreptulul UE 123, caror adoptare este ceruté chiar de regulament'”, Astfl, statele memb vederea executiri regulamentului, pot adopta masuri adecvate, mai mul sunt obligate in acest sens, f8r8 ins ca masutile s& Impiedice executarea, prevederilor regulamentulu®. cauza Tachograpit”, a constatat c& Marea Britanie g-a incalcat le ce deourg din Tratatul CEE, pentru ca, desi legislativul a adoptat de aplicare impuse de Regulamentul nr. 1463/70 modifcat prin Re gulamentele nr. 1787/73 si nt. 2828/77 privind instalarea unui tahograt pe, folositea aparaturil jeutralizand ast fel practic prevederile regulament Regulament in vigoare, de regula, la 20 de Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOU! car UE si pregedintele Parlamentului European. Regulamentele pot fi clasificate in regulamente de baz’ emise de Con siliu si requlamente de executare adoptate de Comisie. in astfel de cazur, ru este vorba despre 0 derogare de la puterea normativé completa, ci mai degraba are loc ,o legiterare in doi timp (in doua trepte)’ In domeniul de activitate al Eurojust, la adoptarea regulamentelor vor tre- bui luate in considerare normele gi practicile nationale privind declangarea, anchetelor penale". 116. Directiva este un act normativ unional obligatoriu pentru fiecare stat membru destinatar in ceea ce priveste rezultatul care urmeazA sai fie atin dar care las autoritatjlor najjonale competenta in privinta formel gi a mij color. de macicare a Reguiamant 0) A se vedea, In acest sens, ENO V., Pare M, AZ Eurdpa) Unio joga, KiK-KERSZOV Jog| gs Uzlot Kiads, Budapest, 2002, p. 158. marca comunitara (JOCE L Voge e 60 geo, "9 Declaratia nr. 27 cu pia la artical 69D al ollea paragrat din Tratatu! * prvind funcionarea Uniunl Europene.24 Drept ional al UniuniiEuropene Spre deosebire de reguiamentul unional, care este un instrument de inte- rare, directiva este mai mult un instrument de armonizare, adic de coope- are gi de apropiere a le nationale. Astfel, in capitolul ,Apropierea {in art. 115 se precizeazé ca: ,Fara a aduce atingore hotarand in unanimitate in conformitate cu o pro- iva speciala si dupa consultarea Parlamentului European si a ‘omitetului Economic gi Social, adopta directive pentru apropierea actelor cu ultere de loge gi a actelor admi \r membre, care au incr enta directd asupra inst seam un compromis intre nevoia de legi- 9 existenté la nivel de Uniune gi suveranitatea stata. Directiva creeazA obligatie de legiferare pentru statele destinatare. Aceasta obligate rezulta, © de o part, din prevederile art. 288 TFUE, pe de alté part, din aga-numita tele membre se respect si isiunilor care decurg di membre faciliteaza indeplinirea de de la orice masura care ar putea pune in pericol realizarea ie in scopul pe care il desemneaza; re caracter general; ste destinata unui stat sau mai multor state membre; ro caracter normativ incomplet, deoarece necesita interventia puteri nationale, alegerea miloacelor gi formei necesare pentru atingerea ridice susceptibile s& realizeze obiectivul indirect aplicabil8, deoarece statul destinatar are ot \derea transpunerii directive men (de regula a -eaz drepturi gi obligatii pentru re- alia sa ortisanti. St aveni seop\ Prevederile termenul de transpunere are un rol deosebi goarece, pan la nu poate fi tras la raspundere ps tarzirea'anspuneri. Aceasta regu 2 fost intr in cauza Fa " Cauza 148/78, Rati, Culegore 1979, p. 648, I lzvoarele deeptulul UE as zanut italian Tullio Ratti a fost trimis in judecats de Ministerul ia pentru comercializarea unor produse periculoase pentru sana fatea umana, fapta prevazutd ca infractiune in Italia, in timp ce comercializa- rea produselor respective nu contravenea prevederiior Directivel nr. 728 din 7 noiembrie 1977. Este de mentionat ca termenul de transpunere expira in data de 9 noiembrie 1979, iar fapta a fost comisa anterior expirarl termenulul de implementare. CJE, la intrebarea instanfei nafionale Pretura di Milano, a nu produce pentru persoane fizice efecte de care " inte de expirarea termenului de transpunere. cauza Kolpinghuis Nimegen", proprietarul unei cafenele a fost inculpat faptul c& a pus in crculatie un sortiment de apa minerala care cor tun supliment interzis prin Directiva nr. 77/1980, care ins nu a fost pr de dreptul olandez si nu a fost publicata. CJE a stabilt c& 0 astfel de directiva 1 poate produce efecte. Tot prin decizlle sale, CJE a atras atentia gi asupra faptului ca directivele pot fi preluate doar prin instrumentele nationale care au reglementat domeniul jn cauza si anterior adoptarl drectivel, adicd normele jurdice ce trebuie mod ficate se vor modifica prin norme cu caracter i obligativitate identica”. Intr-un alt caz” relativ recent, CJE, constatand imp ce nu a implement la termen Directiva nr. 21/1995 a CE, in apararea ei invoca faptul c& pro- cedura administrativa pretinsd de directiva se aplic& de mult pe baza unor Circulare, respect ca directiva de transpus figureazai deja in planul legislatv, statuat c&: ,in ceea ce priveste diferitele circulare adoptate de Republica Italia, trebule constatat cé acestea sunt simple acte administrative, care prin natura lor pot fi revocate si modlicate pe baza hotaréni autontatii emitente $i fu dispun de publictate suficienté, prin urmare, nu pot fl a acte prin care au fost indeplinite unite urmatoarele condi ‘Ru a respectat termenul de preluare sau a implement = continutul directivei este suficient de exact si neconditionat pentru a putea crea drepturi pentru particul = poate nele de stat. invocata de un particular fata de stat, adica in ou orga: auza 80/86, Kojpinghuis Nijmegen, Culegere 1987, p. $969,Drepti onal al UniuniiEuropene iv" privind irea unor fonduri de garanfit din care, in caz de faliment la 0 anumita ‘muncitorii care nu gi-au primit drepturile lor salariale s& fie plate cu cadere, fara ca aceste creanje sa intre in masa falimentulv Firma la care a lucrat Andrea Francovich ain italia a dat faliment, dar mun- wil nu au reusit s& recupereze reluat directiva in term: vazule de aceasta. Astfel, muncitoril au sojicitat despaigubiri do la stat pe ‘a directi a un stat membru care termen masurita de executare a unel directive nu poate opune Nepreluarea directivei. Astel, oricine se poate prev prin ney ‘ctive a fost justficata prin considerentu! c& altfel eficacitatea dreptului 1 ar fi sorios afectata " Cauza €-6/80 gi C-9190, Francovich $1 Bont p. 8057, va nr. 80/987 (JOCE L 288 din 28 actomble 1980, p. 22), auza W/81, Becker, Hol. dn 19 ianuari 1862, Culegere 1982, p. 63. fauza C-38289, The Gueon / H, uy. &x parte Bish Telecommunications, £28 marie 1996, Gulagere 1926, p. i Hol. din 19 nolembrie 1991, Culegere 1 Def izvoarele dreptulul UE 7 membre nu au preluat directiva la termen'"!. Un stat membru nu va putea invoca prevederile unei ipotriva unei persoane, conceot denumit in literatura de specialitate efect direct vertical invers ‘al cirectivelor. Mai precis, directivele pot avea efect direct vertical ascendent de la resortisant catre stat, dar nu $i invers, adica efect direct vertical descendent do la stat catre resortisant, Directivele au si un ,efect direct administrativ’, deoarece nu numai instantele nationale, ci si organele statale, inclusiv cele admi- nistrative (care nu au un rol direct tn implementarea directivelor), sunt tinute 88 aplice prevederile acestora. Cele de mai sus accentueaza numai aga-numitul efect vertical al directivei, in praciica ins s-a pus gi problema efectulul adic& a posi irective nepreluate la termen igiu intre particul in urmatorul mod in cazurile respective: in cauza Faccini Dorf” din 1994 starea de fapt era urmatoarea: in 1989, numita Paola Faccini Dori, in timpul unei calétori, a fost convinsa in 4gara din Milano de un agent ambulant inscrie pentru un curs de engleza la alstanga in valoare de cca. 600.000 lire. Dupa dou zile de la acceptarea ofer- tei, a notificat fimel care organiza cursul ca nu doreste SA participe. Firma in cauzd nu a acceptat insa denurtarea contractului si a inménat cauza unel alte firme care se ocupa de incasarea de drepturiltigioase si care a actionat-o in judecata pentru plata sumei pe sus-numita. La data respectiva, Italia nu ratificase (nu a preluat) Inca Directiva comu- nitaré ne. 85/577", it céirela, in cazul afacerilor ambulante, cocontrac- tantul are la dispozitie 5 zile pentru denunarea unilaterala a contractulu, desi ia 8a 0 preia in dreptul intern padi la sfarsitul anului 1987. Direc- tiva a fost invocata in procesul civil de parata, iar instanfa civlé a formulat o actiune prefiminara la CJE. ln decizia sa, CJE nu a recunoscut un efect direct orizontal alrectivel, ard {and c& cetateanul comunitar care suferd un prejudiclu datorité nepreluaii la timp a unel directive care ‘-ar conferi anumite drepturi nu poate invoca con- {inutul directivei intr-un proces civil fafa de partea adversa. insa acest ceti- fean are dreptul la despaigubin fafa de stat pe baza regulllor stabilte in decizia adoptata in cauza Francovich. ‘In legatura cu efectul direct orizon' rneaza fara probleme la nivelul drept rebuie specificat c& acesta functio- Culegere 1978, p. 277, 9.284 ecreb, Hot. din 14 lule 1094, Gulegere 1994, p. 12925 (WOGEL 372 din 81 decembrie 1985, . 31). Cauza 48/75, Delrenne / SABENA, Hot din 8 aprite 1976, Culegere 1976, p. 455.a al Uniuni Europene 3 Drept institut ntractului de munea, urma sé fie disponibilizaté fara preaviz in data la care de pensionare mai avantajoase, invocand ca temel jure art 19) ToEe Tribunal trebat Curtea daca simplul principiu al egalltfil fi direct aplicabilint-un litigiu concret. barbat\ in domeniul muna este obliga publce, ci se extinde asypra tuturor cont ive de munca $i asupra tuturor contractelor de munca inchek ‘re persoane private. mar comunitar un ,efect orizontal’, te $i in contractele privatilor care sunt declarate caz ins4, Curtea, pentru a stopa eventualele revendicari de u efect retroactv, a speoificat c& hotararea are efecte pentru daunele ce ar fi suferit in ‘ul particularior (j | nicio marfé de. apreciere 96a ce priveste execut : ©) este destinata statelor si particularilor. pe 41 mentine In con- remunsrafiior pentru acelasi loc de muna, inre lor, daca adre- membre, si tert’ vor trebui sa alb& posibiltatea de a se prevala lor direct. Curtea a accentuat c&, prin recunoasterea efectului direct cu cetafeanul comunitar in cazul unei decizii adresate unui stat membru, trebuie asigurat ,efectul uti", eficacitatea practic’ a dreptulul comu- nitar secunder. io gi nu exclude posibiitatea producerii unor efacte juridice. De numite avize care nu au fort 'stanfelor unionale, acestea nu vor dobandi putere ol daca sunt respectate prevederie lor, dar, in acelasi timp, instantele natio- " Cauza 9170, Grad / Finanzamt Traunsten, Ho. din 6 octombrie 1970, Culegere 1870, ota *'Cauza T-113189, Nefarma galt! /Comisie, ECR 1-797.130 Dre al al Uniunil Europene inciple sl ivoarele dreptulul UE 131 nale trebuie s& find cont pretarea dreptulul unional je ele cand prin caracterul lor contribuie Ia ‘comuna, inclusiv in ceea ce priveste chestiunile avand implicatil in materie de aparare. Acesta adopta de = in cazul in care evolutia internationala o impune, European convoaci o reuniune extraordinara a Cor le strategice ale pol fegedintele Consiliului lui European pentru a 119. intre normele dreptului secundar se aplica regulile generale referi- toare la coliziunea de norm 6, si anume lex specials derogat logi si lex posterior derogat legi prion. Singura exceptie apare in cazul Gintreregulamentele de baza (cadru) si cele de executare, decizille necesare pentru det art. 297 TFUE (ex-art. 254 TCE} orientirilor generale sia ) Actele legislative adoptate in conformitate cu procedura legk ordinaré se semneazi de presedintele Parlamentului European si de pre- ‘adopt’ ea gi punerea in aplicare a acesteia, pe baza 9 strategice definite de Consilul European Actele din PESC pot fi considerate pe bund dreptate acte normative de drept secundar, insA nu au efect direct sau aplcabiltate direc creeaza dre iva doar pentru si fe ou 0 procedural leak i care le-a adoptat. Europene. Aces: absenta acesteia, In ‘Actele legislative se public’ tn Jumalul tea intr in vigoare la data prevazutd de text a Je la publ ) Actele fre carac ve gi decizl, in semneaza de pregedi §3. lzvoarele nescrise ale dreptului unional ) Cutuma. Dreptul cutumiar unional se bazeaza pe un obicel (0 ac- adoptate sub forma de regulamente, une sau acestea din urma nu indica de: care actioneaza in acest fel din convingerea ca la acest comportament sunt care le-a adoptat obligati pe baza unei norme juridice (opinio iuris sive necesitatis), le care se adreseaza tuturor Normele cutumiare nu trebuie confundate cu- regulile simple de pol care acostea nu I sau de curtoazie, luropene. Ac fr Potrivit teoreticienilor, exista, pe de o parte, un drept cutumiar sau, in absenfa acesteia, in a doudzecea zi de la data pu- e-ar manifesta, pri i la nivelul Consilului de c&tre un secretar de stat care nu are rang de ministru a unui destinatar ‘sau respectarea drept ndamentale ale omului sau, degi normele scrise nu prevad, Greta comunica din oficiu concluzile avocatior general parlor. recum si decizille care se adres lor si produc efecte prin aceasta n fe normele de drept secundar al ciror caract care neechivoca a acestora treb adoptate de BCE a in Consiliul UE un stat poate fi reprezentat si de 7 persoand care nu face parte din guvem, ci doar dintr-un guvern regional sau b) regulamentele interioare si statutele de functionare ale organelor de land, vedere, nu doresc crearea de drepturi gi obligati cazul in care procedurile prevazute de ele nu sur 122. b) Principille generale de dropt sunt extrase din normele jurdice ale ctu poate constitul motiv de anulare a actelor normative asifel statelor membre, dar nu sunt preluate din dreptul national in mod direct, ci adoptate® CJUE, finand cont de ordinea intema a tuturor statelor membre, Aceste norme sunt norme de drept derivat nenumite; extrage acele principi care sunt comune tuturor gi care corespund struct ‘scopurilor unionale, deci sunt compatibile cu dreptul unional In acest sens, art. $40 teza a Il-a TFUE prevede urmatoarele: In materie de rspundere extracontractuala, Uniunea este obligat s4 repare, in contor- mitate cu prineipiile generale comune ordinilor juridice ale statelor mem- obiectivele si defineste orientarile generale ale poliici externe gi de securitate " Cauza 222/88, Grim * Cauza 68/86, Marea ‘ond dee mnie /Consi les proteasome, ogee 100, $407 Culagere 1988, p. 858,132 Drept institutional al Uniunil Europene , de asemenea, la aceste principll, spu- fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Conventia europeana pentru apairarea drepturlor omulul gia iberttilor funda- stfel cum rezulté din traditille constitutionale comune statelor ), constituie principl generale ale dreptului Uniuni generale sunt considerate urmatoarele: judiciar eficient rudenta. Hotrétilejudecdtorest in general au efecte numal fer partes’, dar hotdrarile de interpretare a normelor juridice unionale sunt igatori i general. CJUE nu gia revendicat niciodata pentru sine o compe- tent de dezvoltare sau creare a dreptul |, dar, cu toate acestea, prin activitatea sa de astupare a golui , @ creat cateva principii de baza ale dreptului unional, pe baza dreptulul existent. $4. Izvoarele complementare ale dreptului unional 124, In aceast categs Curentul format din traditionalisti arata cé tundar apartin ordini juridice de drept inter- ‘in timp ce autonomistii sustin ca ,dreptul primar are o'dublé natura ic, deoatece, in acelasl. timp, este’ gi totalitatea unor tratate intema- nstitule gi 0 constitutie pentru o ordine juridica supranationala i bazeaz’ teoria pe teoria institulionald specifica sociologiel primar, cat si cel fe daca dreptul international public poate relatile dintre statele membre si UE, respectiv intre statele membre? Ras- Punsul este 08, tn afara sferei de compet aplicat dreptul nale nu se aplica, dar se poate apela la el ca wultima ratio’ in caz de coliziune, dreptul calitate de reglementare spe- lala, se impune in fafa dreptului intemational public general, In masura In care ‘nu este vorba despre nome de drept international public tip ,ius cogens'*, care ‘nu pot ft incdicate prin norme contractuale, Secunda, ins, croptulitemational pubic beneisiazt {ari terfe sau tratate sau in inchelerea unui acord fie este necesard pentru reaizarea, in Sal Politicilor Uniunii, a unuia dintre obiectivele stabilte prin tratate, fie este fie poate influenja normele ‘comune ori poate modifica domeniul de aplicare a acestora. (2) Acordurile incheiate de Uniune sunt obligatorii pentru institutjile Uniunii gi pentru statele membre (s.n,)". 125, Conventile incheiate de UE devin parte a dreptului unional fard sa fio necesaré adoptarea unor acte de transpunere, de preluare™. in cauza Kupter- ‘berg (actiune preliminara), CJE a trebuit s8 raspunda la urmatoarele intreb&ri Ce pozite au tratatele intor muntara?; in ce masura of important au reguile dreptululintemajional public in acest domeniu? In fapt, fima Kupterberg a imporiat in 1976 vin ,Porto" din Portugalia in Germania, unde autontatile vamale au stabilt ca irebuie s& pliteascé un “A 90 vedea CH. KOENIG, A, HARATSCH, Europarsoht, Ed, Mohr Slabeck, Tubingen, . 80, nota 224 * Conform Conve Internationala a state i9abatra gl caro pot f mor acelasi gen” (art. 83), A se vedea, In acest sens, Ed. Servo-Sat, Arad, 2001, p. 57. Hot. cn 30 4, cauza 96/71, Haegemann, Culegare 1974, p. 449-460. "Hot, dn 26 1982, cauza 104/81, Hauptzolimt Mainz / Kupterberg & Cie, Culegere 1982, p. 3641 ‘root itoraional pubs najonal al UniunilEuropene ‘ozit de egalare de monopol. Firma a refuzat sa pliteascé suma ceruté, ednd faptul ca intre CE si Portugalia a fost Inchelata la 22 iunie 1972 0 ventie de liber schimb, al carel art. 21 interzice aplicarea orieéror impozite ‘me care, direct sau indirect, pot afect “furor. in mod discriminatoriu circulatia t organele CE, cét si statele membre lor asumate. Cu privire fa a doua intrebare, Curtea a stabilit c& statele sunt obligate in aul rnd printr-un tratat incheiat de CE, nu fafa de tertul cocontractant, ci ales fata de CE, deoarece nou! tratat devine parte integrant& a ordinil tice comunitare $i, prin urmare, are o valabiltate si aplicabiltate directé, cu ca prevederie tratatului sa aiba ca obiect obligatii neconalionate, echivoce, Reguille de drept intemationa! public se aplica tratatului inchel stor regul, tralatu urmeazd si fle executt cu bund-credh ceea ce priveste potrivit , c8ea co contractuate. it c& acest tratat care interzice in mod clar orice fi aplicat de instanfe si produce efecte alrecte tra In coliziune cu deoarece, pol atatele internationale nu po! telor constitutive, adic cu dreptu membru, Parlamet Comisia poate objine avizul i acord preconizat cu dispo: . In cazul unui aviz negat in vigoare numai dupa modificarea aces- iZuirea tralatelor’. Astfel, CJUE a dobandit competenta unui con- ional prealabl, dar in practied aceasta prin verificarea compatib’ nal cu dreptul primar. sme ce cad in sarcina UE, dar ‘Cauza 188/87, Comisia/Consiu, Culegere 1986, p. 6545. Hot. din 30 septembrie 1987, cauza 12/86, Demirel / Stadt Swablech Grund, Cule- 1987, p. 3749, international put tured, s-a casat avea un loc de munca. Sus-numita a intrat pe baza unei viz« in Germania si, dupa explrarea vizel, néscand intre timp $i un inca nu are 8 ani de sedere in Germania, cat se cere per famili potivit leg germane privind regimul strai Doamna Demirel s-a prevalat insa de Tratatul de asocier Turcia $i CE in 1963", care prevedea ca partile se obliga s& ‘mai mult ibera circulatie a muncitorior i unificarile de familie. nd cé are competenta de a vind realizarea, punerea in practicd a acestora. Prin urmare, prevederile acestui tratat au in cea mai mare parte un ca- racter programatic $i nu sunt preveden suficient de clare $i determinate pentru este organe nu au rang prioritar fata de di de rang fata de dreptul secundar. domeniu, Aga s-a subro membre In domeniul pe 7). " Joce 217 ain 29 decembrie 1964, p, 9687.6 Drept institutional al Uniunil Europene aceste izvoare complementare sunt urmatoarele: fe cu state terfe anterior a adoptaté in cauza Burgod', si problema fectelor produse de astiel escarul spanio! Burgoa a 8 a pescuit in zona de pes 1979. Burgoa s-a prevalat de prevederile Tratat smnatare atét Spania, cét $i pescui pana la 6 mile jar Burgoa a i comunitar (la acea data Spania 1979 pescarul spaniol avea nevoie de o 128. b) Acordurile complementare tratate r ategorie intra acele conventi inchelate de statele membre al c&ror oblect In aceasta Hot. din 14 octombrie 1980, cauza 81278, Attomey General/ Burgoa, Culagere 1980, 277. ® A se vedea, in acest sons, gi He 39, cauzole 2189, 3/69, Saciaal Fonds 2or de Diamantarbeiders/ Brachfeld sat Culegere 1968, p. 2 . si avoarele dreptulul UE 137 este accesoriu competentelor unionale si se situeaza in prelungitea obiec- olor definite de tratate. Degi art. 293 TCEE a fost abrogat, considera c& in Continuare exista aceasta categorie de tratate, avand in vedere c& recent statele membre UE au semnat un ,tratat bugetar" menit s& ajute la realizarea Lunor obiective unionale. de asemenea, acordurl complementare decizile repre- in care nu actioneaza pe baza atr i Consiliului, actioneaza ca 0 Conferi unional numai in masura in care sunt pre- te mai putin freovent, deoarece exist riscul de- @ redeschide posibiltatea exercitari dr ~ art. 253 parag. 1 TFUE (ex-art. 223 TCE): wudecatori gi avoc nerali ai Curfi de Juste, alesi dintre personalitti care ofera toate gara e independenté si care intrunesc conciile cerute pentru exe ccelor mai inalte functijurisdicfonale, sau care sunt jurist! ale céror com- statelor membre (s.n = art. 341 TUE: mun al guvernelor statelor membre (s.n.)". 128. ¢) Acordurile incheiate de Uniune cu state terfe sau cu orga- nizatii Internationale. Uniunea European, avand personalitate |uridicd, poate actiona in acest sens tele competentolor ce il sunt rezervate prin te, avand 0 capacitate de ,contractare” funcjionala, cea ce inseamna c& are Indreptajirea de a incheia tratate doar in vederea realizérii scopurilor Prevazute de tratat. Jn privinja determinarii competentelor de rept Intemational public ale fostei CE, 0 decizie fundamental a CUE este cea adoptata in cazul AEA. CE, in calitato de subiect de drept inter este Indreptatité sa Inchele tratate de drept intemational public. Ins, potrivit principiului ,imputemicirii speciale limitate”, aceasté capacitale se extinde doar in acele domenil in care CE a primit competente exprese $i exclusive Noutatea adusa de decizia CJE tn acest caz consti in aceea ca instanta comunitara a stabiit c& CE are competente de drept international public (de a Incheia tratate) nu numai acolo unde acest lucru este prevazut in mod expres, \"'Hot, din 31 marte 1971, cauza 22/70, Comisia /Consiln, Culegere 1971, p. 263.|, CJE a invent principiu,puteri implicite” (implied powers doctrine), and ca CE benetficiaza, in virtutea competentelor ce au fost rezervate in afile sale cu statele membre, si de competenfele exteme ce decurg din 3stea. Astfel s-a extins capacitatea de a inchela tratate intemaionale a CE Curtea a limitat ins& in acelasi timp in mod original ,competentele exter” CE, ardtand ca aceasta nu are capacitatea de a inchela tratate in acele renin care, pang la incheierea tatatuu, nu a facut uz de competonjele ame corespunzétoare,stabilind astfe| ca, potrvit prinipiulul implied powers’, loaro de la sine a com- rganele comuni- 1e de competenta regulamente se justified incheierea unor tratate in respectiv, ins, dact CE inca nu s-a folosit de aceste a. Aplicarea dreptului unional supra persoanelor 130. Tratatele comunitare au fost incheiate pe duratd nedeterminati, cu ent 0 perioadé de 50 de an in 14 ile 1976, caurele 9176, 476 gi 6176, Cornelis Kramer sal, Culegere “ap. 1278. "JOC 6 247 ain septembrie 1998; JOCE C 80 dn 10 marti 2001 de juiprudena rece a CUE", In probloatica reoac ins, CJUE, in cauza Kirk”, a stabilt c, in sine, efectul retroa jonal nu este interzis, dar trebuie si efectul retroactiv nu poate avea ca elect retragerea drepturilor dabandite anterior adoptariiactului normati tn cauzé, 131. In oeea ce priveste aplicarea in spatiu a dreptulul unional, trebuio sa distingem Inte t europene ale statelor membre § tertorile neeuro- pene sau teritorle dependente de peste mare. Jin cea ce priveste asocierle cu alte state cau teritori neouropene, trebuie specifcatfaptul cé exists patru feluri de asoci a) asocierea F neeuropene care intrein relatii speciale cu Dane- marca, Franta, Olanda si Marea Britanie. Aceste teritori beneficiazé de relai eoonomice privlegiate cu UE, fiind vorba de o aga-numi tionala, avand in vedere o& aceste tertori se afld sub suveranitatea statelor b) asocierea cu state care au fost in relat pol tele membre (fostele colonii). in prezent, prin ultimul de acest gen de la Cotonou, UE are legaturi cu peste 70 de state din spatiul Africa, Caraibe, Pa- Gifc, dar existé o serie de tratate de asocire gi cu fale din zona Marri Med terane; ©) asocierea cu statele esteeuropene, care are ca scop final aderarea acestora la UE. 4) asocierea In cadrul Spafului Economic European cu statele care au mal ramas in AELS (EFTA). de Ia Lisabona prevede c Uniunea dezvolt rela 18 de dependent cu sta~ ivilegiate cu te gi de bund i racterizat prin relatii stranse gi agnice, bazate pe cooy ‘t. 8 TUE). Uniunea fa in considerare, de asomenea, suai special ror de cmensiun mil cuca se aplica statelor membre ca subiecte de drept international prin urmare, se aplic& regula granite! dorea de tertoriu sau obta Drept ial al UniuniiEuropene nea Algeriei cin indel ca teritoriu autonom ie Olandeze ies din com- loriu de peste mare. de peste mari prevazute in Anexa la gi antaretice franceze, si Miquelon, Aruba, jaca, din punctul de ve- 3t se extinde doar asupra Dintre aceste persoane insa, de un stat Se poate aplica si persoanelor aflate le comise de acestea igi produc efectele pe te unional, de aplicare a "ul tertorili, dept au votat cu 64,9% pe Cauza CEDO Denise Mathens '\Cauza C-247/10, Salorink. Hot. enti, princi invoarele dreptulul UE aan lncepand din 1952, actele normative comunitare au fost publicate in Jur- rnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE), care din 1 februarie 2003, data cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Nisa, si-a schimbat denumirea Jurmatul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) (art. 297 TFUE). JOUE apare le ofciale ale statelor membre ca 0 culegere de documents, avand 0 (Law— Acte normative) si 0 edie ,C” (Communication - Comunicé), respectiv 0 edie electronica .S", in care apar ofertele de achiziti publice, Ca anexa la JOUE apar gi elatarile de la gedintele Partamentulul European, JOUE apare in varianta tiprita, iar lunar si trimestrial apare gi in forma electronica CR-ROM. Serviciul EUR-Lex accesibil prin intemet aduce exem- plarele JOUE in forma ele JOUE are si un registru lunar, care in primul volum confine indexul mater ‘volumul I! indexul documentelor” risprudentel CJUE, tratatele pe care se intemeiazé Uniunea ca obligati i-0 reglementare comunitaré care nu a fost publicaté in Jumal Europeana si tratatele de aderare se opun posibi daca aceste persoane ar fi putut avea cunosti fe mijjoace”. Capitol §1. Precizari prealabi scedent cet8ifenilor rea ea Europa cet 185 a depus dou’ rapoarte privind drepturile ce urmau sa doar pentru sub valabil pentru tofi cetater "” SzaLayné SANOOR E, Az Eurépal Unié kézlegi alapjal, Ed. Dial6g Camous, Buda: pests Pécs, 2008, p. 54-55, & Gauze C-161/06, Skoma-Lix, Hot. din 11 decembrle 2007, Culegere 2007 p. -1088: "Hot. cin2 februarle 1989, cauza 186/87, Culagere 1989, p. 195.