Multumim tuturor celor care ne-au ajutat la aledtuirea acestui volum omagial in memoria marelui parinte duhovnicese gi «apostol al romanilor» Cleopa Ilie, rugandu-l sé le binecuvinteze viata atat lor, cat si celor care vor citi cu evlavie aceastd carte. in memoria Parintelui Cleopa «Manca-v-ar Raiul!» IV Carte tiparita cu binecuvantarea IPS TEOFAN Mitropolitul Moldovei si Bucovinei EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA 2019CUPRINS Cuvant inainte ... La capatul timpului ..... Rabdare, rabdare, rabdare Crucea Sfantului Gherman de Alask: Amintiri cu Parintele Cleopa Descoperiri neasteptate .. Trei intamplari cu Parintele Cleopa . Eu m-am rugat pentru tine, Trebuie si vrei tu sa te lupji cu patima Ascultarea salveaza de la pieire Fagaduinta implinita Un dialog surprinzator Spovedanie tarzie Se intimpla lucruri minunate si in zilele noastre . Bucurie inexplicabila Puterea unei simple binecuvantari.... Vei naste un copil bilai si cu ochi albastri .. Cine suntem noi ca sa intrebam: ,,De ce?” Adevaratul teolog .. O sa va dea Dumnezeu si copii pe care i-ati pierdut Parintele Cleopa mi-a salvat viata Parintele Cleopa la spital.. Fata lui stralucea . Izbavire de mistrefi Te-am luat de la oi, ca sa fii povatuitorul poporului meu Unde traiese, ce viata due eu’ inconjurat in lumina ...... Raspuns la intrebari nerostite Fereste-te de desfranare Cu grupurile de pelerini la Parintele Cleopa Batrana care i-a intrecut pe toti .. Parinte Cleopa, ajuté-ma sd tree momentul acesta! O scrisoare din America .. Numai eu sunt vinovata de toate! Drumul de la deznadejde la bucurie Ajutor in strainatate. Bucuria in Duhul Sfant .. Cartea s-a deschis la pagina care trebuia....... Vaznd c& toate cele lumesti sunt treciitoare .....124 Nu te teme, fata mea, te voi ajuta! O vizita de neuitat Eu te voi vindeca! Parintele Cleopa mi-a schimbat viata . Vindecare prin rugaciune . Parintele Cleopa este mereu linga mine 146Ajutor peste granite ... Numai Parintele Cleopa a facut aceasta minune: Cuvintele Parintelui Cleopa s-au indeplinit .. Nu fi-am cerut nimic niciodata, ajutd-ma sd ma vindec ...... Stai linistit! Chiar nu ai nevoie de ochelari Marturii de la pelerini Marturii consemnate la chilia Parintelui Cleopa, in cartea de impresii si in scrisori_.. ATL De vorba cu Mos Gheorghe Strugaru, un ucenic al Parintelui Cleopa ................180 Viata Parintelui Cleopa tipari in alte limbi ... Alte carti ale Parintelui tiparite in strainatate .. 194 Pentru comenzi. ra Minastirea Sihastria Com. Vinatori, jud. Neamt, Cod 617500 Tel./fax. 0233.251894 200Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romani in memoria pirintelui Cleopa. Vanitori Manistirea Sihistria, 2004- vol ISBN 973-87019-9-6 Vol. 4. - 2019. - ISBN 978-606-8217-32-1 Un parinte ne-a istorisit o intamplare adevarata din zilele noastre. Un monah avea mati ispi manastire si a adormit intristat. A visat c4 era in chilia Parintelui Cleopa si acesta stitea agezat cu epitrahilul pe piept si cu crucea in mand. Monahul a alergat la Parintele Cleopa gi inte Cleopa, roagii-te pentru mine. Uite ce ispite si necazuri am!”. Atunci parintele i-a spus: .Mai, eu pururea ma rog pentru voi! CAnd ai un necaz, sau vreo ispita vino sus la mormént si, daci Dumnezeu va vrea, eu te voi ajuta!”. Aceste cuvinte i-au dat putere monahului sa depiseasca ispitele si necazurile sale si i-au dat o bucurie cereascd. Din aceasta intimplare invayim cd P: Cleopa nu ne-a parasit. EI pururea se roag’ pentru noi. Trebuie doar si ne amiritim si-i cerem ajutorul. Acest volum, al patrulea din seria Ménea-v-ar raiul, are drept scop sa pistreze vie amintirea Parintelui Cleopa si a faptelor minunate savarsite de sfinjia sa. tele 5Sunt cuprinse aici doar o parte din marturiile primite de-a lungul timpului, insa din ele vedem ca Parintele Cleopa ajuti nu numai in Romania, ci si in toati lumea, Cirjile sale continua si se rispandeasca pe toate meridianele si sfintia sa este cinstit si in strdinatate, unde, de exemplu, Parintele Daniil Guvalis, unul dintre cei mai apropiafi ucenici ai Sfantului Porfirie Cavsocalivitul, marele facdtor de minuni harismatic al secolului XX, il numea pe Parintele Cleopa: ,.ultimul sfint al veacului nostra” Asadar, sa nu-l uitam nici noi, compatriofii sai, ca sa ~ménea raiul” pentru rugiciunile sale. Editorul " Sfainul Porfirie Kavsocalyvitul, Cénd voi pleca, voi fi ‘mai aproape de voi, Editura Sophia/Metafraze, 2019, p. 376. 6 La capdatul timpului? Imaginea cea mai la indemdni care imi apare atunci cand ma gandesc la conditia umana de la 2 inceput de mileniu este aceea a unui pei wind pe o banda transportoare, care se mised, randul ei, din ce in ce mai repede. Aceasta vitezi de gradul doi (de altfel, daca nu ar alerga, personajul de pe tapetul rulant nu si-ar putea {ine echilibrul) spune totul despre absurda iujire a civilizafiei noastre, in care cu tofii suntem preocupati de viteza inaintirii, foarte pufini de directia in care ne gribim si aproape nimeni de rostul acestei grabe. Pentru ci voia si castige timp, omul a cucerit calul, a inventat roata, caruja, bicicleta, trenul, avionul. Dar, paradoxal, greu se poate imagina un loc cu mai multi oameni disperaji c& nu au timp decat un aeroport, Cu cat Eseu al scriitoarei Ana Blandiana aparut in Ziarul Lumina, 12 iunie 2009, p. 10. 4mergem mai repede, cu cat cdstigam mai mult timp, cu att ne aflaim in crizd de timp. Omul din postalion era mai bogat in secunde, si minute, si ore decat cel din supersonic pentru simplul fapt ci nu era obsedat de numirul lor, care mai pstra coeziunea duratei; in timp ce, pentru noi, miliardele de secunde cu care suntem zgarcifi, pe care nu ne permitem sa le risipim, sunt numai marunfire si fragmentare a unui intreg pe care |-am uitat demult. Pentru bunicii nostri, timpul mai pastra amintirea si presimtirea vesniciei; pentru noi, el este ritm de crestere, coeficient de viteza, bani. intrebarea pe care abia daca reusim sa ne-o mai punem este la ce foloseste aceasta din ce in ce mai mare oboseala si graba, cnd stim ca eternitatea va retopi oricum, intr-o lenta clatinare de valuri, nisipul yanturat in clepsidré cu atata efort acum. lar ras- punsul nu este pentru mine o fraz, sau o idee, ci o amintire. Eram pentru prima oara la Sihdstria, iar Sihas- tria nu era prima maniistire pe care o vizitam. Totul era ca la celelalte manastiri: varul imaculat al zidu- rilor, aripile de sindrili ale acoperisurilor, stalpii pridvoarelor, cuiburile randunelelor, muscatele. totul era altfel: slujbele care se urmau fara repaus, si noapte, palcurile de barbaji si femei asteptind pe iarba in jurul chiliei Parintelui Cleopa. Chilia nu era © inc&pere printre altele in incinta minastirii, ci asemenea unui desen de copil — 0 casufa format’ dintr-o singura incdpere, cu o fereastra si o usa, in fafa careia, pe un stalp batut in pamant, era fixati un fel de tava cu graunje pentru pasarile cerului. 8 pasirile veneau si plecau, in timp ce soarele si luna se urmau peste continua curgere a oamenilor care intrau gi iegeau cu fetele inundate de o miraté bucu- rie, Am ajuns sa intr tarziu in noapte si nu imi amintese cat am stat. imi amintese doar c& Parintele Cleopa a inceput si vorbeascd despre arhitectura cetelor ingeresti, iar noi am simfit, asculténdu-1, cum timpul se face mic si inceteazi si mai existe. Pentru departe de piicatul vitezei, el s-a nascut din orele batute in turnurile catedralelor si moare in semnalele stinse electronic la incheietura mainii fiecaruia dintre noi. lar Dumnezeu ne asteapti fri graba la capatul timpului. Ana Blandiana Rabdare, rdbdare, rabdare Era in 1966, aveam 15 ani. Eram in primul an la Seminarul de la Neamt, iar Parintele Ivan, pro- fesorul nostru, ne-a dus in viziti pe mai multi elevi la Sihastria. Acolo Parintele Cleopa ne-a vorbit in paraclisul pictat de schimonahul Irineu Proteenco si mic mi-a plicut foarte mult ce sfaturi ne-a dat, asa inedt mi-am pus in génd si mA spovedese la sfintia sa. inainte de a pleca in vacana de Criciun, am luat bilet de voie si am mers la Sihistria, vrand s& ma spovedesc la Parintele Cleopa. Era iarnd, nu prea crau masini pe atunci gi nici lume care s& circule, aga ca am venit pe jos si m-am udat la picioare. Era v&pada care se topea in vremea aceea si cram ud cu 9totul la picioare, ciorapii puteai si-i storei. Am ajuns la Parintele Cleopa, m-a primit in chilie unde era cAldura. I-am spus: ,,Parinte Cleopa, am venit si ma spovediti”. Parintele Cleopa nu ma cunostea, nu mai fusesem pe la el, dar eu voiam sa ma spovedese la sfinjia sa. La inceput a incercat sa evite si ma spo- vedeasea, avea altceva de ficut. A zis: Mai copile, daca vrei si te spovedesti la mine, trebuie sa postesti, sa te nevoiesti”. Ins eu am insistat asa de mult, incat ini la urmi a cedat si a zis: ,,Bine, hai sd te spove- desc”, intre timp a vazut cd cram ud la picioare gi mi dat 0 pereche de ciorapi de ai sai. Am scos ciorapii mei si m-am incaljat cu ciorapii de lana ai Parintelui Cleopa. Apoi a inceput spovedania. M-am spovedit. Dupa ce m-am spovedit, am ramas in genunchi in faa parintelui care statea pe scaun si am mai intrebat ba una, ba alta, dupa care parintele a inceput spund el: ,S% ai grija, si asculti de profesori, si asculfi de invajatorii tdi...”. Apoi mi-a povestit ceva. Cat mi-a povestit parintele, eu am adormit cu capul pe genunchii lui, Atat de obosit si infrigurat fusesem, incat atunci cand mi-a dat ciorapii de land si mi s-au incdlzit picioarele, eu m-am inmuiat si am adormit. $i am dormit de la ora cinci dupi-amiaz4 vreme de cinci-gase ore cu capul pe genunchii_parintelui. Parintele nu s-a mai migcat si nici cu nu am alunecat intr-o parte sau in cealalta. Nu a vrut sd ma tre: La un moment dat s-au auzit bi i intrat Parintele Varsanufie si cu m-am trezit speriat 10 in chilia Parintelui Cleopa, cu capul pe genunchii lui. eam zis: Parinte, ma iertati ci am adormit. — Las, mai copile, nu-i nimica, a zis pirintele. — Dar de ce nu m-ati trezit? — Ei, dormeai asa de bine. Deci a avut pirintele rabdare precum ucenicul | din Pateric’, care a castigat sapte cununi pentru cA nu si-a trezit staretul si nici n-a plecat, astepténd si primeasc& binecuvantarea batranului, insi aici a fost invers, starejul — Parintele Cleopa — avand ribdare fata de ucenic, El a renuntat la orice in timpul esta, numai ca si ma odihneasca pe mine, un biet copil venit pentru prima oar la spovedanie. $i am eles mai tarziu cA sfatul sdu: ,Rabdare, rabdare, rabdare...” il implinea mai inti sfinjia sa cu fapta. Pr.C. A. Crucea Sfantului Gherman de Alaska Mari si minunate sunt legiturile dintre sfintii lui Dumnezeu si comuniunea dintre acestia! Ele sunt tainice si necunoscute omului de rind, neluminat de harul dumnezeiesc. insa sfinjii se cunosc intre ei din- colo de granife, de timp, de imprejurari care il limiteazd pe oinul obisnuit. (O randuiala mai presus de injelegerea noastra a facut ca Parintele Cleopa sa primeasca crucile care * patericul egiptean, XXIII, 16. uau aparinut unor mari sfinfi nevoitori de acum 200 de ani, Nu stim cum a ajuns Parintele Cleopa in posesia crucii Sfaintului Serafim de Sarov, pe care a purtat-o multi vreme la gat, insi avem mai multe informajii despre modul in care a primit crucea Sfan- tului Gherman de Alaska’ si acesta arata legiturile nevazute si nebanuite intre sfinti Parintele Vasile Ignitescu, fost profesor i di- rector al Seminarului de la Manistirea Neamt, a fost intre anii 1974-1992 preot misionar in Canada gi in Statele Unite ale Americii, unde a ridicat biserici gi a desfiigurat o bogata activitate. in timpul sederii sale in America a fost contactat de fostul mitropolit Vladimir al Japoniei, aflat in retragere in California, care |-a chemat gi i-a spus: ~Parinte Vasile, sfinjia ta esti din Romania. Ai auzit cumva de un Parinte Cleopa de la Manistirea hastria? — Da, cum si nu? a raspuns parintele Vasile. Manistirea este chiar aproape de orasul meu. fl cu- nose pe Parintele Cleopa. * Sfantul Gherman de Alaska (1756-1838) s-a niseut intr-o familie de negustori din orasul Serpuhov de ling Moscova. A devenit ctlugar in Sihastria Sfanta Treime-Sfantul Serghie din apropiere de Sankt Peterburg, dupa care s-a retras in Mandstirea Valaam. De acolo a fost trimis in anul 1793 pentru a face misiune printre bastinasii din Alaska. Dupa o viata de nevoin{a pustni- ceased, a dobindit darurile inainte-vederi, al prorociei, al dragostei fata de toti oamenii, al indrumarii duhovnicesti si al facerii de minuni, A fost canonizat in anul 1970 si este considcrat ocrotito- rul Americ 2 Parintele Cleopa cu crucea Sfantului Gherman de Alaska 13~ Parinte Vasile, noi aici am mostenit de la cel mai mare misionar ortodox din America, Sfantul Gherman de Alaska, crucea pe care a purtat-o in cursul viefii sale de nevoin{a. Eu am primit-o de la episcopii dinaintea mea. insa Sfantul Gherman mi-a descoperit de curdnd s& o dau sfintiei tale ca si. 0 duci Parintelui Cleopa de la Manastirea Sihastria din Roménia. Eu nu stiu cine este Parintele Cleopa, dar daca Sfantul Gherman a poruncit asa, inseamna cé el tie. lata, iti incredinez. aceasta cruce. Astfel crucea Sfantului Gherman a ajuns intr- acest mod minunat la Sihastria, iar Parintele Cleopa a purtat cu sfinjenie acest dar nepretuit pana la plecarea sa la Domnul®. in anii 1990, cand parintii de la Sihastria Sfantului Gherman de Alaska din Cali- fornia au vizitat Manistirea Sihistria, au fost uimiti SA giiseasci crucea ocrotitorului lor la Parintele Cleopa si au facut fotografia alaturati in care apare Parintele Cleopa cu crucea Sfantului Gherman. Ramine o taina de ce Sfantul Gherman a ales drept pastrator al crucii sale pe un parinte aflat in cealalté parte a lumii. Poate c& Sfantul Gherman la considerat pe Parintele Cleopa un vrednic urmag al su, chiar dacd traia in cu totul alta parte a lumii, era * Nu mult timp dupa ce a primit crucea Sfaintului Gherman, Parintele Cleopa, cu marea sa dragoste de aproapele, a daruit unui teolog din Bucuresti crucea Sfintului Serafim de Sarov pe care 0 avusese inaiinte. Aceasta se peirecea chiar inaintea cutremurului din anul 1977. in timpul marclui seism multe cladiri s-au pribusi insi casa teologului, in care a poposit crucea daruita de Parintele Cleopa, a ramas in picioare, desi era invechita. 4 de alt nafionalitate, din alta epoca si alt context istoric decat cele in care traise in el insusi. insi probabil cA mai presus de toate ii unea dragostea de Dumnezeu si de oameni. Amintiri cu Parintele Cleopa® Am intrat in lumea Bisericii relativ tarziu, Dar cand am ajuns in acest teritoriu, cand am (re)gasit aceast Patrie, unul dintre primele repere duhovni- cesti spre care am fost indreptat apisat a fost Parintele Cleopa. Asadar, pana si ajung cu la Parin- tele Cleopa, a ajuns Parintele Cleopa la mine. in sensul c& a ajuns vestea despre el. Parintele Cleopa reprezenta o instan{a de prim rang in viaja credincio- silor. indeosebi in ceea ce priveste dreapta credinta. Cand © enunjare din’ zona aceasta era insofita de intarirea asa a spus Parintele Cleopa!”, apoi nu mai incdpea discutie. Continutul de adevar era dincolo de orice indoiala. Gradul de autoritate era comparabil cu cel al Parintelui Dumitru Staniloae, asezat in lumea universitara a preofilor de mir. De fapt, in acel timp, la Sihastria, considera de multi, pe drept cuvant, Athosul roménesc, exista 0 troicd duhovniceased, pe care lumea Bisericii 0 recepta ca atare; fotografi din epoca stau marturie. 0 troica bine conjugata in luerare, format din Parin- tele Paisie, Parintele Cleopa si Parintele loil. Erau foarte apropiai si, intr-un fel, se completau. [...} Dar a © Costion Nicolescu, Sarea pdmdntului, Editura Doxo- logia, lasi, 2011, p. 172-173 15,dintre tofi, faima gi instanja aparjineau cu precddere Parintelui Cleopa. Ele se risfrangeau pana dincolo de lumea Ortodoxiei, se impuneau si celor din teritorii religioase mai mult sau mai putin departate de ea. Multe delegatii si personalititi venite in acele timpuri pe linie de culte au fost purtate pe la Parintele, unde mai tofi se minunau de cata eruditie se poate afla intr-un calugir fri scoala inalta teologici. Vieuirea si cunoasterea, simplitatea si noblefea se insofeau culminant, in chip aproape neverosimil, ca-n lumile vechi. Cand ajungeai la Parintele Cleopa, sd-I vezi fafa catre fad, erai deja coplesit de faima-i premer- gitoare si de constiinja puterii sale de a strivedea corect in lumea credintei sia marturisirii ei corecte. Chipul ii era de o frumuseje veche, venita si din indelunga lucrarea interioara. Parea coborat direct din Sinaxare. Privirea-i revarsa o lumina de dincolo. Sra ..rapit” de comunicarea cea mai fireascd si cea mai intens’ cu Dumnezeu, prin Sfinjii Parinji, prin rugiciune liturgicd si personal, printr-o ancorare totala in Traditia veche.[...] Pentru mine, din acest punct de vedere, amintirea cea mai puternica mi-a lisat-o atunci cdnd, intr-un rnd, a peripatetizat pe cale. S-a nimerit si ajung la Mandstirea Sihastria in vara anului 1978, pe cand se aflau acolo Parintele” Galeriu si Mihai Urzic’, precum si un cunoscut profesor universitar din Iasi, al cérui nume |-am uitat. S-a pus la cale 0 mica excursie. Am trecut pe la prisacd (0 mica pusti fermecaté in padure), unde am poposit si ne-am 16 uimit de chilia cu paraclis a fratelui prisdcar, apoi am suit la sténd. Atat la dus, cat gi la intors, tot drumul, Parintele ne-a vorbit. Cateodat& Parintele Galeriu intervenea cu cate o remarc& sau cu cate © comple- tare ,teologica”. Ceilalti il mai stémeau cu céte o intrebare. Din cind in cénd ne mai opream sa ne tragem sufletul. La stand, la pranz am fost blagoslo- Viti cu lactate proaspete si mAmalig’ calda. Ne-am odihnit un pic si am revenit pe sear la mandstire. A fost ca-n rai! O iesire din timpul comun, 0 intrare in timpul evanghelic. [...] $i mai am o amintire pregnanta, strict perso- nali, Dintr-un inceput de toamn’ a anului 1984. Venisem cu copiii, ined ici, de la Manastirea Aga- pia, unde trasesem, peste munte, prin Sihla (unde luasem binecuvantare de la Parintele Paisic). pujin dup& amiaza, iar Parintele se odihnea. Noi vroiam si ajungem pana seara inapoi la Agapia, d pe la Mandstirea Secu de aceasta data. De aceea, la un moment dat, am vrut si plecdm, nefiind siguri c& Parintele va mai iesi la cuvant. Chiar cand s-o facem, s-a ivit. Ne-am repezit sa luam 0 binecu- tre vantare inainte de a porni. El a insistat s4 ramanem si si innoptam la Sihistria, deoarece era cam tarziu i nu ne vedea pregatiti de asa drum, totusi lung pentru copii de 6 sau 8 ani. Ne spunea cum omul, cand pleacd la drum, trebuie si-si ia cufit, chibrituri etc. 4 fie pregitit pentru orice situatie. in ciuda insistenfelor sale, noi ne-am incpafanat s& plecam atunei, Ne gandeam ca si condifiile de la Agapia sunt mai comode pentru copii. Am plecat cu strangere de 17