TEMA 5.

INFRACŢIUNI SĂVÂRŞITE ÎN SFERA ACTIVITĂŢII ECONOMICE

EXTERNE. (2 ORE)
5.1. Contrabanda.
5.2. Eschivarea de la achitarea drepturilor de import.

5.1. Contrabanda.
Contrabanda este incriminată într-o variantă-tip, trei variante speciale şi o variantă
agravată. Potrivit alin. (1) al art. 248 din CP al RM, varianta-tip constă în trecerea peste frontiera
vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor valori în proporţii mari, eludându-
se controlul vamal ori tăi-nuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate
în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identifi¬care
vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei.
Prima variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (2) al art. 248 din CP al RM,
constă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice,
psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a
deşeurilor nocive, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri
special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mij¬loacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în
documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Conform alin. (3) al art. 248 din CP al RM, cea de-a doua variantă spe¬cială a
contrabandei se exprimă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor, eludându-se controlul vamal ori
tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregăti¬te sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neauten¬tică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei.
Cea de-a treia variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (4) al art. 248 din CP al
RM, consistă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale,
eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie.
Obiectul juridic special al infracţiunii este constituit din relaţiile sociale privitoare la
securitatea vamală a Republicii Moldova.
 În cazul variantelor speciale ale contrabandei, această infracţiune lezează, în plan secundar,
relaţiile sociale referitoare la circulaţia legală a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte
puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive sau explozive ori a deşeurilor nocive, a armamentului,
a dispozitivelor explozive, a muniţiilor sau a valorilor culturale.
Obiectul material al contrabandei trebuie cercetat în funcţie de varianta concretă a acestei
infracţiuni.
Astfel, la varianta-tip, obiectul material îl reprezintă mărfurile, obiectele sau alte valori (cu
excepţia celor menţionate la alin. (2)-(4) ale art. 248 din CP al RM), dacă valoarea acestora se
exprimă în proporţii mari. Dacă valoarea acestor mărfuri, obiecte sau altor valori nu atinge
proporţiile mari, atunci cele comise sunt pasibile de calificare potrivit alin. (10) sau (12) al art.
193 din Co¬dul cu privire la contravenţiile administrative.
În baza prevederilor art. 1 al Codului vamal, prin "mărfuri, obiecte sau alte valori" trebuie
de înţeles orice bunuri mobile (inclusiv: valuta străină şi moneda naţională în numerar;
documentele de plată sau valorile mobiliare exprimate în valută străină sau monedă naţională;
mijloacele de transport. De asemenea, noţiunea "mărfuri, obiecte sau alte valori" include: gazele
naturale; energia electrică; energia termică. Dată fiind natura incorporală a energiei electrice şi a
energiei termice, este oportun să afirmăm în raport cu ele calita¬tea de obiect imaterial.
La prima variantă specială, obiectul material este format în mod alternativ din: a) substanţe
narcotice; b) substanţe psihotrope; c) substanţe cu efect pu¬ternic; d) substanţe toxice; e)
substanţe otrăvitoare; f) substanţe radioactive; g) substanţe explozive; h) deşeuri nocive. La
calificare, nu contează valoarea, exprimată în bani, a acestora.
Noţiunile "substanţe narcotice" şi "substanţe psihotrope" au fost definite în §1 al Secţiunii
a III-a din Capitolul IX al prezentei lucrări. De aceea, facem trimitere la aceste definiţii.
În ce priveşte noţiunea "substanţe cu efecte puternice", prin aceasta se au în vedere
mijloacele medicamentoase şi alte mijloace, a căror utilizare, fără prescripţia medicului sau cu
încălcarea normelor de dozare, poate cauza daune grave organismului omului (criteriul medical),
şi care sunt prevăzute exhaustiv în Lista nr. 2 a Tabelului nr. 5, aprobată prin hotărârea
Comitetului permanent de control asupra drogurilor (CPCD) (procesul-verbal nr. 7 din
1.12.1988) (cri¬teriul juridic). Ca exemple de substanţe cu efecte puternice pot fi aduse: clofeli-
na, cloroformul, diazepamul, eterul pentru narcoză, spirtul etilic sintetic etc.
Prin "substanţe toxice" se au în vedere substanţele a căror utilizare de că¬tre o persoană,
chiar şi în condiţiile unei neînsemnate depăşiri a dozei, poate provoca moartea acesteia (criteriul
medical), şi care sunt nominalizate exhaus¬tiv în Lista nr. 1 din Tabelul nr. 5 al CPCD (criteriul
juridic). Ca exemple de substanţe toxice pot fi prezentate: cianura de potasiu, fenolul, spirtul
metilic, sarinul, veninul de albină purificat, veninul de şarpe purificat etc.).
 Prin "substanţe otrăvitoare" se înţelege varietatea armelor de distrugere în masă, care
reprezintă combinaţii chimice de înaltă toxicitate, prevăzute pentru vulnerarea forţei vii în timpul
acţiunilor militare (de exemplu, iperita, luizita, fosgenul etc.)
Prin "substanţe radioactive" se au în vedere substanţele care conţin radio-nuclizi în
concentraţii superioare limitelor admise (de exemplu, 210Pb, 210Po, 232U, 226Ra etc.).
Prin "substanţe explozive" se înţeleg combinaţiile chimice sau amestecu¬rile de substanţe,
capabile să declanşeze o reacţie chimică rapidă, care este însoţită de degajarea unei mari cantităţi
de energie termică şi de formarea de gaze (de exemplu, trinitrotoluen (trotil), tetril, hexogen,
nitroglicerină etc.).
Prin "deşeuri nocive" se au în vedere substanţele, materialele, obiectele, resturile de materii
prime, provenite din activităţi economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut integral sau
parţial valoarea iniţială de întrebuinţa¬re, dintre care unele sunt utilizabile după prelucrare, şi
care, venind în contact cu organismele vii, le pot cauza prejudicii.
La cea de-a doua variantă specială a contrabandei, obiectul material este constituit în mod
alternativ din: a) armament; b) dispozitive explozive; c) mu¬niţii. La calificare, nu contează
valoarea, exprimată în bani, a acestora.
Noţiunea "armament" desemnează denumirea generică pentru toate tipu¬rile de arme,
tehnică militară şi utilaj militar.
Prin "dispozitive explozive" se înţeleg mijloacele tehnice destinate efec¬tuării exploziei
sau dirijării ei în scopuri militare, industriale, hidrologice etc.
Noţiunea "muniţii" desemnează denumirea generică dată: cartuşelor pen¬tru armamentul
de infanterie, încărcăturilor pentru aruncătoarele de grenade şi mortiere, proiectilelor de artilerie,
bombelor de aviaţie etc.
La cea de-a treia variantă specială a contrabandei, obiectul material îl re¬prezintă, în mod
alternativ: a) valorile culturale trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova, indiferent de
valoarea, exprimată în bani, a acestora, b) valorile culturale nereturnate pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, anterior scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie,
in¬diferent de valoarea, exprimată în bani, a acestora.
Prin "valori culturale" se au în vedere valorile cu caracter religios sau laic, pe care fiecare
stat le consideră ca prezentând interes pentru arheologie, pe¬rioada preistorică, istorie, literatură,
artă şi ştiinţă (de exemplu, colecţiile rare şi mostre ale florei şi faunei, mineralogiei, anatomiei,
precum şi obiectele care
 prezintă interes pentru paleontologie; comorile arheologice şi descoperirile arheologice;
incunabulele şi manuscrisele rare, cărţile, documentele străvechi şi publicaţiile care prezintă un
interes deosebit; arhivele, inclusiv arhivele de fonograme, de cinema şi de fotografii etc.
Conform art. 133 din CP al RM, valorile culturale sunt indicate în Convenţia UNESCO din
14.11.1970 privind măsurile îndreptate spre interzicerea şi prevenirea introducerii, scoaterii şi
transmiterii ilicite a drepturilor de proprietate asupra valorilor culturale.
Latura obiectivă a contrabandei are o structură diferită, în funcţie de va¬rianta concretă a
acestei infracţiuni.
Astfel, în cazul variantelor de la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, latu¬ra obiectivă
include: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiune, care se expri¬mă în trecerea entităţilor ce
formează obiectul material al contrabandei peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) locul
săvârşirii infracţiunii - frontie¬ra vamală a Republicii Moldova; 3) metodele infracţiunii: a)
eludarea contro¬lului vamal; b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop; c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală; d) nedeclararea; e) declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei.
În cazul variantei de la alin. (4) al art. 248 din CP al RM, latura obiectivă presupune
existenţa a două versiuni alternative:
versiunea A: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în acţiune, care constă în trecerea valorilor
culturale peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) lo¬cul săvârşirii infracţiunii - frontiera
vamală a Republicii Moldova; 3) metode¬le infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b)
tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop; versiunea B: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în inacţiune, care constă în nereturnarea pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor cultu¬rale scoase din ţară, în cazul în care
întoarcerea lor este obligatorie; 2) locul săvârşirii infracţiunii - în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova.
Referindu-ne în continuare la fapta prejudiciabilă în contextul variantelor contrabandei de
la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, specificăm că prin "trecerea frontierei vamale a
Republicii Moldova" se înţelege introducerea pe şi scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova de mărfuri, obiecte, alte valori etc., inclusiv prin expedieri poştale internaţionale, prin
conducte sau prin linii de transport electric.
În ce priveşte noţiunea "frontiera vamală a Republicii Moldova", în confor¬mitate cu alin.
(3) al art. 4 din Codul vamal, aceasta este definită ca fiind fron¬tiera de stat a Republicii
Moldova, perimetrul zonelor libere şi al depozitelor vamale libere.
 Provoacă reticenţă includerea noţiunii "perimetrul depozitelor vamale libere" în noţiunea
"frontiera vamală a Republicii Moldova". Or, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.
462-III din 24.01.2002 privind abrogarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 28 din
28.01.199448, s-a abro¬gat Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 28 din 28.01.1994 cu
privire la crearea depozitelor vamale libere.
În vederea compatibilizării restului legislaţiei cu prevederile decretului sus-menţionat, au
fost operate modificări inclusiv în Codul vamal al Re¬publicii Moldova. Însă, prin Legea
Republicii Moldova pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova la 8.11.200249, care conţine modificările respective la Codul
vamal, expresia "depozitele vamale libere", din cauze confuze, nu a fost exclusă din toate
normele care o cuprindeau. Ca urmare, textul art.4 al Codului vamal mai conţine această
expresie, în timp ce art. 185 şi 230 din acelaşi act legislativ nu o mai conţin. În concluzie, luând
în consideraţie desfiinţarea, ca regim vamal distinct, a depozitelor vamale libere, noţiunea
"frontiera vamală a Republicii Moldova" trebuie interpretată ca necuprinzând noţiunea
"perimetrul depozi-telor vamale libere".
Prin "eludarea controlului vamal" se are în vedere intrarea în sau ieşirea din Republica
Moldova, prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta, sau în afara orelor de lucru al
birourilor vamale sau posturilor vamale.
Prin "tăinuirea de controlul vamal" se înţelege neprezentarea pentru controlul vamal a
bunurilor ce se trec peste frontiera vamală a Republicii Mol¬dova, pe o cale ce împiedică
examinarea şi constatarea lor, adică cu folosirea locurilor special pregătite sau adaptate în acest
scop (locurilor ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale, locurilor reutilate sau
acomodate în mijloacele de transport drept ascunzişuri etc.).
Prin "folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identifi¬care vamală" se
are în vedere utilizarea, în calitate de mijloace (instrumente) de săvârşire a contrabandei, a: 1)
documentelor false (inclusiv a documentelor care conţin date neautentice); 2) documentelor nule;
3) documentelor obţinute pe cale ilegală; 4) documentelor care se referă la alte bunuri decât cele
care sunt în realitate însoţite de asemenea documente; 5) mijloacelor de identificare vamală false;
6) mijloacelor de identificare vamală autentice, dar care se referă la alte bunuri decât cele care au
fost în realitate identificate cu mijloacele date.
Prin "documente" trebuie de înţeles documentele vamale sau alte documen¬te de trecere a
frontierei, care însoţesc bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova (de
exemplu, declaraţia vamală; alte documente necesare efectuării controlului vamal, a căror listă
este stabilită de Departamentul Vamal; certificatele referitor la operaţiunile şi conturile
persoanelor care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ale brokerilor vamali
sau ale altor persoane care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală etc.).
Prin "mijloace de identificare vamală" se au în vedere oricare surse de informaţie despre
bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Mol¬dova, despre însuşirile lor calitative şi
cantitative (cu excepţia documentelor): sigilii, ştampile; marcajul textual, cifric sau de alt gen,
semnele de identificare; probe şi mostre ale bunurilor; descrierea bunurilor; schiţe, imagini,
fotografii, ilustraţii etc. ale bunurilor.
Prin "nedeclarare" se înţelege neincluderea în declaraţia vamală a infor¬maţiei despre
bunurile care trebuiau declarate în mod obligatoriu. Conform prevederilor Codului vamal,
bunurile trecute peste frontiera vamală sunt declarate organului vamal (art. 173); forma şi
procedura de declarare sunt stabilite de Departamentul Vamal (art. 174).
Prin "declarare neautentică" se înţelege introducerea în declaraţia vamală a unor informaţii
vădit false.
Referindu-ne la fapta prejudiciabilă în contextul variantei de contrabandă de la alin. (4) al
art. 248 din CP al RM, consemnăm că prin "nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie" se
are în vedere neîntreprin-derea de către făptuitor a măsurilor de întoarcere a valorilor culturale
scoase din ţară, dacă el putea şi trebuia să le întoarcă; aceste valori culturale au fost scoase, de pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova, în mod legal (de exemplu, pentru a putea fi prezentate în
cadrul unei expoziţii internaţionale sau în ca¬drul schimbului de exponate cu alte muzee etc.).
Prin "teritoriu vamal al Republicii Moldova" se înţelege teritoriul unic ce include teritoriul
terestru, apele interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian deasupra acestora. În conformitate cu
Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere, adoptată de Parlamentul
Republicii Moldova la 27.07.200150, zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber)
sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Infracţiunea de contrabandă este o infracţiune formală. Interpretând prevederile de la pct.
5) din art. 1 al Codului vamal, putem menţiona că in¬fracţiunea de la art. 248 din CP al RM se
consideră consumată:
a) din momentul trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Mol¬dova (în
cazul introducerii de bunuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii
lor pe cealaltă parte a teritoriului va¬mal al Republicii Moldova de pe teritoriul zonelor
economice libere);
b) din momentul depunerii declaraţiei vamale sau al efectuării altor ope¬raţiuni
vamale care denotă intenţia de a introduce sau scoate bunuri (în cazul scoaterii de bunuri de pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe teritoriul zonelor
economice libere de pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova).
Totodată, în cazul nereturnării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor
culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obliga¬torie, contrabanda se
consideră consumată din momentul expirării termenu¬lui de întoarcere a valorilor culturale,
stabilit în documentele însoţitoare.
Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la art. 248 din CP al RM se caracterizează prin
intenţie directă. Motivele contrabandei constau, de regulă, în interesul material.
Subiectul infracţiunii este: 1) persoana fizică responsabilă, care la mo¬mentul comiterii
infracţiunii a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică care desfăşoară activitatea de
întreprinzător.
Varianta agravată a contrabandei, prevăzută la alin. (5) al art. 248 din CP al RM,
presupune săvârşirea acestei infracţiuni în următoarele circumstanţe:
a) repetat;
b) de două sau mai multe persoane;
c) de o persoană cu funcţie de răspundere cu folosirea situaţiei de serviciu;
d) în proporţii deosebit de mari.
Întrucât trăsăturile celorlalte circumstanţe agravante nu necesită, în fond, explicaţii
adăugătoare, ne vom referi doar la agravanta de la lit. c) din alin. (5) al art. 248 din CP al RM.
Prin "folosirea situaţiei de serviciu" se are în vedere situaţia când subiectul special -
persoana cu funcţie de răspundere - trebuie să acţioneze în limitele atribuţiilor sale de serviciu,
însă nu respectă obligaţiile care formează compe¬tenţa sa de serviciu, competenţă care este
determinată prin actele normative corespunzătoare (Codul vamal, actele normative ale
Departamentului Vamal, actele cu vocaţie internaţională în domeniul vamal etc.).
Din rândul persoanelor cu funcţii de răspundere, pasibile a fi trase la răs¬pundere conform
lit. c) din alin. (5) al art. 248 din CP al RM, fac parte:
1) persoanele care exercită funcţii de control la frontiera vamală a Repu¬blicii
Moldova;
2) persoanele care au dreptul de a se afla în zona de supraveghere vamală;
3) persoanele care exercită funcţiile de reprezentant al puterii de stat la trecerea
frontierei vamale;
4) persoanele responsabile pentru transportarea peste frontiera vamală a bunurilor
susceptibile pentru controlul vamal;
5) persoanele care se bucură de facilităţi vamale în baza legislaţiei în vigoare.
 5.2. Eschivarea de la achitarea drepturilor de import.
Varianta-tip a infracţiunii prevăzute la art. 249 din CP al RM constă în eschivarea de la
achitarea plăţilor vamale în proporţii mari.
Obiectul juridic special al infracţiunii în cauză îl reprezintă relaţiile sociale re-feritoare la
formarea bugetului public naţional pe calea achitării plăţilor vamale.
Obiectul material al infracţiunii de la art. 249 din CP al RM este consti¬tuit din plăţile
vamale în proporţii mari. Dacă valoarea, exprimată în bani, a plăţilor vamale nu atinge plafonul
proporţiilor mari, atunci cele comise pot fi calificate potrivit alin. (4) al art. 193 din Codul cu
privire la contravenţiile administrative.
În calitate de plăţi vamale, art. 117 din Codul vamal numeşte:
a) taxa vamală;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) taxa pentru proceduri vamale;
e) taxa pentru eliberarea licenţei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii licenţei;
f) taxa pentru participare la licitaţia vamală;
g) alte sume prevăzute de legislaţie.
În conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal, adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova la 20.11.199751, prin "taxă vama¬lă" se înţelege plata
obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introduce¬rea pe sau scoaterea mărfurilor de pe
teritoriul vamal; cuantumul taxei vamale pentru astfel de mărfuri este fixat în tariful vamal.
În corespundere cu Codul fiscal (art. 93), prin "taxa pe valoarea adăugată" se are în vedere
impozitul general de stat, care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii
mărfurilor livrate sau serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor sau serviciilor impozabile, importate în
Republica Moldova.
Noţiunea de acciz a fost definită în §8 al Secţiunii a II-a din prezentul capitol.
Taxa pentru proceduri vamale este încasată de organul vamal, în cazul perfectării
regimurilor vamale, cum ar fi: depozitul vamal, transformarea sub supraveghere vamală,
nimicirea etc.
Taxa de eliberare a licenţei pentru activitatea de broker vamal sau trans¬portator vamal ori
pentru perfecţionarea activă sau perfecţionarea pasivă, ori taxa pentru actualizarea valabilităţii
licenţei este stabilită de normele legisla¬ţiei vamale.
 Taxa pentru participarea la licitaţia vamală este percepută pentru dreptul de a participa la o
licitaţie la care sunt comercializate bunurile sechestrate con¬form art.246, 271 şi 281 din Codul
vamal.
Prin "alte sume prevăzute de legislaţie" se au în vedere celelalte plăţi va¬male care sunt
încasate în legătură cu activitatea vamală (taxa de eliberare a atestatului de calificare a
specialistului în domeniul vămuirii; taxa pentru in¬formare şi consultare; suma de garanţie,
încasată de la persoanele fizice, care sunt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova, având un
volum de mărfuri ce depăşesc norma stabilită etc.).
Latura obiectivă a infracţiunii de la art. 249 din CP al RM include: 1) fapta prejudiciabilă
care constă în inacţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale în proporţii mari; 2)
urmările prejudiciabile sub forma neachitării plă¬ţilor vamale în termenul stabilit; 3) legătura
cauzală între fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile.
Prin "eschivare" se înţelege refuzul făptuitorului de a achita plăţile res¬pective în
termenele stabilite de legislaţia vamală. Astfel, potrivit art. 124 din Codul vamal, plăţile vamale
se achită în prealabil, până la depunerea declaraţiei vamale; persoanele fizice care nu sunt
subiecţi ai activităţii de întreprinzător achită plăţile vamale în momentul trecerii frontierei
vamale. Totodată, conform alin. (3) al art. 125 din Codul vamal, dată a achitării plăţilor vamale
se conside¬ră data depunerii, de către importator (declarant), exportator (declarant) sau de către
un terţ, a mijloacelor băneşti la conturile respective ale Trezoreriei centra¬le a Ministerului
Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial.
Infracţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale este o infracţiune materială. Ea se
consideră consumată din momentul neachitării plăţilor va¬male în termenul stabilit.
Latura subiectivă a infracţiunii în cauză se caracterizează prin intenţie directă; deşi
legiuitorul nu numeşte expres scopul special al infracţiunii, aces¬ta se subînţelege, constând în
scopul neachitării la bugetul public naţional a plăţilor vamale. Motivele infracţiunii date constau,
de cele mai multe ori, în interesul material.
Subiectul infracţiunii este: 1) persoana fizică responsabilă, care la mo¬mentul comiterii
infracţiunii a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică care desfăşoară activitate de
întreprinzător.
În temeiul prevederilor art. 123 din Codul vamal, subiectul este unul spe¬cial, deoarece
trebuie să aibă calitatea specială de declarant sau de altă persoa¬nă prevăzută de legislaţie.
Variantele agravate ale eschivării de la achitarea plăţilor vamale, prevăzute la alin. (2) şi
(3) ale art. 249 din CP al RM, presupun săvârşirea acestei infracţiuni:
a) repetat;
b) de două sau mai multe persoane;
 c) în proporţii deosebit de mari.
În legătură cu trăsăturile specifice ale agravantelor enunţate, este utilă apelarea la
explicaţiile de rigoare, prezentate anterior.