Departamentul Clinic 2,

Disciplina Epidemiologie

Epidemiologia bolilor transmisibile

Lucrari practice - Tematica
• Imunoprofilaxie pasiva si activa - generalitati
• Imunoprofilaxie activa; PNI
• Precautii universale
• Accidentul prin expunere la produse biologice
• Interventia epidemiologica in boala transmisibila
• Decontaminare si sterilizare
• Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala

2
Imunoprofilaxia pasiva si activa
Seruri si imunoglobuline
Generalitati privind vaccinurile

Conf.dr. Daniela Pitigoi

Disciplina Epidemiologie

3
Definitii
• Imunitate = rezistența organismului față de
acțiunea agentilor patogeni sau a produșilor
toxici ai acestora

• Imunitate activa = tip de imunitate care se

produce in urma interactiunii sistemului imun cu
un antigen

• Imunitate pasiva = tip de imunitate obtinuta prin

administrare / transfer de anticorpi preformati
4
Definitii
Ambele tipuri de imunitate pot fi induse
• natural - activ = infectie sau boala
- pasiv = transfer de la mama la fat
(transplacentar, alaptare)
sau
• artificial - activ = administrare de vaccinuri
- pasiv = administrare de produse care contin
anticorpi de origine animala (seruri),
de origine umana (imunoglobuline) sau
anticorpi monoclonali.
5
Imunoprofilaxia pasiva

6
Imunoprofilaxia pasiva

• Seruri : solutii de anticorpi care se obtin din

serul animalelor imunizate (cai) cu antigene
specifice.
– Serul obtinut de la animal este purificat si concentrat
prin metode fizice si chimice.

• Imunoglobuline: solutii de anticorpi care se

obtin din plasma umana, prin fractionare la rece
cu etanol (metoda Cohn).

7
 Imunoprofilaxia pasiva
Seruri-clasificare
• Seruri antitoxice:
- ser antidifteric, antitetanic, antibotulinic
• Seruri antivirale
- ser antirabic
• Seruri antibacteriene
- ser antistreptococic
• Seruri mixte (antitoxice si antibacteriene)
- ser antigangrenos, anticarbunos
• Seruri antiveninoase
- ser antiviperin

8
 Imunoprofilaxia pasiva
Seruri
• Mod de prezentare:
- lichid limpede, usor opalescent, galben citrin sau
galben rozat

• Cale de administrare:
– intramuscular, la nivelul deltoidului sau cvadricepsului

• Pastrare: la temperatura de 4-8 C

• Doza:
– variabila in functie de greutatea corporala, varsta, forma clinica a
bolii, scop (profilactic sau terapeutic).

9
 Imunoprofilaxia pasiva
Seruri: Avantaje / limite
• Avantaje
– Protectie rapida
– Cost redus
• Limite:
– Protectia este de scurta durata (2-3 saptamani)
– Serurile nu pot neutraliza decat toxinele sau virusurile
circulante, nu si pe cele fixate in celule.
• trebuie administrate cat mai rapid dupa momentul presupus
infectant sau dupa debutul simptomelor
- Risc crescut de reactii adverse
10
 Imunoprofilaxia pasiva
Reactii serice
• cauzate de proteinele straine speciei umane ce
se comporta ca alergene, determinand
fenomene de sensibilizare, in special la
persoanele cu teren predispus la
hipersensibilitate.

• riscul este mai mare la persoanele care au mai

primit anterior seruri heterologe.

• pot fi : -imediate
-tardive
11
 Imunoprofilaxia pasiva
Reactii serice imediate
• reactie generala nespecifica
– apare in prima ora de la administrare si se manifesta cu febra,
frison, agitatie, durere la locul de inoculare – cu evolutie
favorabila dupa administrare de simptomatice (antitermice,
comprese locale)
• soc anafilactic
– apare imediat dupa administrarea serului, mai frecvent la
persoane cu teren atopic sau la cele sensibilizate prin
administrari anterioare de ser;
– se manifesta prin dispnee, cianoza, eruptii urticariene, edem
glotic, insuficienta respiratorie si semne de soc
(hipotensiune, puls filiform etc);
– necesita interventie de urgenta (garou la radacina membrului
unde s-a administrat, adrenalina, antihistaminice, hemisuccinat
de hidrocortizon)

12
 Imunoprofilaxia pasiva
Reactii serice tardive
• locale – fenomen Arthus – apare la 4-5 zile de la
administrarea serului si se manifesta printr-o reactie
inflamatorie la locul de administrare → necroza →
gangrena (complexe imune circulante);

• generale – boala serului – apare la 6-12 zile de la

administrarea serului si se manifesta cu subfebrilitate,
eruptii, edeme, artralgii (complexe imune care se
depun in peretii vaselor mici). Necesita tratament
antihistaminic, in formele severe preparate cortizonice.

13
 Imunoprofilaxia pasiva
Testarea sensibilitatii

• Administrarea unui ser se practica:

– NUMAI in conditii de spitalizare
– Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
• Test intradermic- cel mai uitilizat
• Test cutanat
• Test conjuctival
– Sub protectia unei doze de antihistaminic
– In prezenta trusei de urgenta antisoc
– Anamneza
• teren alergic (urticarie, astm, alergii alimentare, rinite etc)
• administrari anterioare de ser (anticorpi antiser)

14
 Imunoprofilaxia pasiva
Desensibilizare (I)

• Schema minima (anamneza, teste negative)

– se injecteaza subcutanat 0,25 ml ser dilutie 1/10 - se asteapta
30 de minute
– daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
subcutanat 0,25 ml ser nediluat si se asteapta 30 de minute.
– daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
subcutanat 1 ml ser nediluat si se asteapta 30 de minute
– daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
restul cantitatii intramuscular.
– daca apare o reactie locala sau generala dupa una dintre
administrari, se trece la schema de desensibilizare treptata.

15
 Imunoprofilaxia pasiva
Desensibilizare (II)

• Schema lenta tip BESREDKA se practica

atunci cand :
– testul de sensibilitate a fost pozitiv
– anamneza sugestiva pentru teren alergic
– reactie (locala / generala) aparuta in timpul
schemei minime de desensibilizare

16
Dilutie Cantitate (ml) Cale de Interval intre
administrare injectii (min)
1/100 0.2 sc 30
1/100 0.4 sc 30
1/100 0.6 sc 30
1/10 0.2 sc 30
1/10 0.4 sc 30
1/10 0.6 sc 30
nediluat 0.2 sc 30
nediluat 0.4 sc 30
nediluat 0.6 sc 30
nediluat 1 sc 30
nediluat Restul
im
cantitatii 17
 Imunoprofilaxia pasiva
Imunoglobulinele
Sunt produse biologice purificate, debarasate de alte proteine

– imunoglobuline normale/totale
• obtinute din amestecuri de plasma prelevate de la persoane
sanatoase, donatori adulti
• contin anticorpi de tip Ig G care reflecta spectrul de infectii si
imunizari prin care au trecut persoanele donatoare.

– imunoglobuline specifice
• obtinute de la persoane imunizate anterior activ sau prin
trecere prin infectia naturala
• contin anticorpi specifici acelui antigen (antitetanice,
antirabice, antihepatita B, antiherpetice)

18
 Imunoprofilaxia pasiva
Imunoglobulinele: Avantaje/ limite
• Avantaje:
– Nu determina reactii anafilactice, inlocuind cu succes serurile
specifice in profilaxia si terapia unor boli infectioase.
– Pot fi administrate repetat, fara risc de sensibilizare
– Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV, HCV, HBV
datorita metodelor de obtinere si a testarii donatorilor (studii
efectuate in SUA nu au pus in evidenta niciun caz de hepatita
sau infectie HIV dupa administrare de Ig).

• Limite:
– Eficacitatea imunoglobulinelor este dependenta de precocitatea
administrarii lor, in primele zile dupa contactul infectant.
– Durata scurta a protectiei (cateva luni)

19
 Imunoprofilaxia pasiva
Imunoglobulinele
• Cale de administrare: – intramusculara
(cu exceptia celor de administrare iv)

• Doza: este variabila in functie de greutatea

corporala

• Reactii adverse:
– rar reactii locale usoare la locul de inoculare
sau febra usoara

20
 Imunoprofilaxia pasiva
Tipuri de imunoglobuline

– Imunoglobuline totale pentru :

• profilaxia rujeolei
• profilaxia hepatitei A

– Imunoglobuline specifice pentru:

• profilaxia hepatitei B
• profilaxia rabiei (postexpunere)
• profilaxia varicelei /infectiei cu virusul varicelo–zosterian
• profilaxia si tratamentul tetanosului
• profilaxia si tratamentul infectiilor cu virus sincitial
respirator (VSR)

21
 Imunoglobuline totale
Indicatii
• profilaxia rujeolei
– doza 0,2-0,4 ml/Kgc.
– administrate in primele 6 zile dupa expunere previn
boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia.
– durata protectiei este de 3-4 luni.
– recomandate pentru:
• persoane care au o contraindicatie la vaccin
– femei insarcinate
– alergii
– imunodepresii
– contactii din focarul de rujeola care au afectiuni
imunodeprimante
 Imunoglobuline totale
Indicatii

• profilaxia hepatitei virale tip A

– doza 0,02-0,05 ml/kgc.
– se administreaza inainte de expunere sau in primele
7-14 zile dupa expunere.
– durata protectiei este de circa de 3 luni.
– Sunt recomandate pentru persoanele care au
contraindicatie la vaccin :
• copii expusi la VHA cu varsta sub 1 an
• contactii cazului de hepatita A sau alte persoane expuse si
care au contraindicatii pentru vaccinare
 Imunoglobuline specifice

• antihepatita B
– profilaxia hepatitei B la nou nascutul din mame
purtatoare de VHB (administrate in primele 12-24 de
ore de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin
hepatitic B)
– postexpunere
• expuneri accidentale ale cadrelor medicale la
sange, produse patologice – administrare in
primele 72 de ore,
• contact sexual neprotejat cu o persoana sigur
infectata cu VHB administrare in primele 14 zile.
 Imunoglobuline specifice

• antirabice
– profilaxia rabiei (postexpunere). Sunt obtinute din sangele
recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu vaccin rabic.
Sunt recomandate persoanelor care prezinta muscaturi cu
potential rabigen (muscaturi provocate de animale turbate,
animale salbatice, muscaturi in zona capului, a membrelor
superioare, a organelor genitale).
– Se administreaza o singura doza, la inceputul tratamentului
profilactic (in primele 24-72 de ore de la muscatura).
Administrarea se face prin infiltrare in jurul plagii atunci cand
zona anatomica permite (jumatate din doza), iar restul
intramuscular.
– Nu se amesteca in aceiasi seringa cu vaccinul.
– Doza este de 20 UI/Kgc indiferent de varsta.
– Durata protectiei este 21 de zile.
 Imunoglobuline specifice

• Antivaricela
– profilaxia infectiei cu virusul varicelo –zosterian
– Se administreaza intramuscular
– Sunt recomandate pentru:
• persoane susceptibile si care sunt la risc de a dezvolta o
forma severa de varicela
• persoane cu afectiuni imunodeprimante
• nou nascuti din mame care au prezentat semne, simptome
de varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile
dupa nastere
• nascuti prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt
nevaccinate
• femei insarcinate expuse
 Imunoglobuline specifice

• Antitetanice
– profilaxia si tratamentul tetanosului
• Virus sincitial respirator
– profilaxia infectiei cu VSR
• o afectiune severă
• o cauza de majora de spitalizare in randul copiilor
cu risc, la care infectia determina bronsiolita,
pneumonie si in unele cazuri deces
• copiii cu risc crescut de infectie cu VRS sunt nou-
nascutii inainte de termen, copiii cu boli pulmonare
cronice sau cardiace si copiii cu imunodeficiente
 Imunoglobuline specifice
Anti-Virus sincitial respirator
• doza este de 15 mg/kgc
• se administreaza in injectii intramusculare
• durata protectiei este de o luna de aceea se
repetă administrarea lunar, in timpul sezonului
de circulatie a VSR (octombrie – martie)
• studiile efectuate in SUA, Canada si Marea
Britanie au aratat ca acest tratament profilactic a
redus cu 55% spitalizarile asociate cu VSR, iar
efectele secundare au fost nesemnificative.
Imunoprofilaxia activa

29
 Imunoprofilaxia activa
Generalitati privind vaccinurile
• Vaccin = produs biologic care conţine suspensii (antigene) de virusuri
sau bacterii vii atenuate, inactivate (omorâte) sau fracţiuni din acestea
şi care se administrează cu scopul de a induce un răspuns imun
protector specific.
– Denumirea de vaccin aminteste originea primului profilactic (E.
Jenner, 1798) utilizat in prevenţia variolei.

• Vaccinarea se defineste ca fiind manevra prin

care se administrează un vaccin

• Imunizarea este procesul prin care se induce

imunitate activa (adica rezistenţă faţă de un agent
infecţios) prin administrarea unor vaccinuri (antigene).

30
 Imunoprofilaxia activa
Beneficiile vaccinării
Beneficii la nivel de individ
• protecţie faţă de infecţie
• protecţie faţă de boala manifestă clinic
• prevenirea complicaţiilor
• prevenirea decesului
Beneficii la nivel de societate
• asigurarea imunităţii de grup
• prevenirea epidemiilor
• scăderea costurilor de îngrijire

31
32
33
 Imunoprofilaxia activa
Compozitia vaccinurilor
• Antigenul vaccinal (vezi tipuri de vaccinuri)
• Adjuvanţi - sunt substanţe încorporate în vaccin pentru a creşte capacitatea
imunogenă a antigenului vaccinal (ex: compusi de aluminiu).
• Prezervanţi - reduc riscul de contaminare, în special când vaccinul este
condiţionat în flacoane multidoză.
• Antibiotice - utilizate în procesul de producţie al unor vaccinuri virale pentru a
împiedica multiplicarea bacteriană. Sunt recomandate antibiotice de tip
kanamicină şi neomicină (de ex. neomicina pentru vaccinul rujeolic). Nu se
utilizeaza penicilina şi alte beta lactamine.
• Stabilizatori - măresc rezistenţa antigenului la temperaturi crescute
• Indicatori de culoare (de exemplu fenol, la vaccinul polio oral)
• Diferite substanţe rezultate din procesul de producţie
– substanţe din mediul de creştere - drojdie de bere (ex. vaccin hep B),
proteine de ou - pentru vaccinurile preparate pe ouă embrionate (ex.
Vaccin gripal), tiomersal – (ex. vaccinurile hepatita B, gripale)

Conţinutul unui vaccin poate diferi de la un producător la altul, de aceea este foarte
important a se citi prospectul care însoţeşte vaccinul şi în care sunt precizate de
asemenea, şi reacţiile care pot apare după administrarea vaccinului respectiv
34
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri virale
– Corpusculare
• cu virusuri vii atenuate (vaccin polio oral, rotaviral, rujeolic, rubeolic, urlian,
varicelos, amaril)
• cu virusuri inactivate sau omorâte (vaccin polio inactivat, rabic, hepatita A)
– Fracţiuni antigenice sau subunităţi virale (vaccin hepatita B, vaccin
gripal)

Vaccinuri bacteriene
– Corpusculare (complete)
• cu germeni vii atenuaţi (BCG)
• cu germeni omorâţi (pertussis)
– Subunitare
• proteice purificate – pertussis acelular
• polizaharidice - vaccin meningococic, pneumococic
– Anatoxine – difterica, tetanica
35
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri vii
- se obţin prin cultivarea agentului microbian pe medii mai
puţin favorabile, ceea ce duce la atenuarea virulenţei,
fără a se modifica capacitatea imunogenă.
- determină o imunitate asemănătoare cu cea naturală,
obţinută după boală sau infecţie.
Vaccinurile inactivate
- agentul bacterian sau viral este inactivat prin tratare cu
formaldehidă sau propionolactonă, în aşa fel încât să-şi
păstreze proprietăţile imunogene.
- sunt mult mai sigure, lipsite practic de orice risc de a
produce infecţie sau boală.
- eficacitatea lor depinde în mare măsura de cantitatea de
antigen pe care o conţin, de aceea sunt necesare doze
repetate pentru a se obţine un răspuns imun adecvat.
36
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri: Vaccinuri virale vii
• Beneficii:
– Induc titruri ridicate de anticorpi
– Tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G)
– Induc imunitate de lunga durata
• Riscuri
– Recastigarea virulentei (si aparitia bolii postvaccinale - ex. poliomielita,
rujeola, rubeola postvaccinala)
– Excretia virusului si posibilitatea transmiterii la contacti (ex. poliomielita
postvaccinala la contactii persoanei vaccinate cu vaccin polio oral)
• Limite
– Nu se administreaza la persoane imunocompromise si in sarcina
– Stabilitate scazuta la temperatura camerei
– Anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului vaccinal, de aceea
trebuie pastrat un interval intre administrarea unui vaccin viu si a
imunoglobulinelor sau a transfuziilor de sange / produse de sange

37
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri: Vaccinuri inactivate
• Beneficii
• Nu determina boala postvaccinala
• Se pot administra la persoane imunocompromise si in sarcina
• Au stabilitate crescuta la temperatura camerei
• Nu se excreta in mediu
• Antigenul vaccinal nu este afectat de prezenta anticorpilor specifici
circulanti, de aceea poate fi administrate in acelasi timp, inainte
sau dupa administrarea de imunoglobuline (ex. hepatita B, rabie,
tetanos)
• Limite
• Durata limitata a protectiei; necesita doze repetate
• Induc anticorpi de tip umoral (Ig G)
• Nu induc imunitate mediata celular

38
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri: Anatoxine (toxoizii)

• Sunt preparate biologice derivate din toxine (difterică,

tetanică) cu proprietăţi imunogene, inactivate sub
acţiunea căldurii si a diferitelor substanţe chimice.
• Pentru a le creste capacitatea imunogena, anatoxinele
sunt adsorbite pe un suport mineral (săruri de aluminiu)
care are rol de adjuvant.
• Dupa administrare, anatoxinele induc apariţia anticorpilor
antitoxici circulanţi specifici (antidifterici, antitetanici).

39
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Monovaccinuri (monovalente/polivalente) - antigenul provine de la o
singură specie microbiană
• monovalente - conţin o singură componentă
ex. vaccin rujeolic, vaccin hepatita B
• polivalente - conţin mai multe componente (tipuri) ale aceleiaşi specii
ex. vaccin polio (conţine toate cele trei serotipuri ale virusului polio),
vaccin gripal, vaccin pneumococic;

Vaccinuri asociate sau combinate - conţin amestecuri antigenice.

• bivaccinuri - DT, dT, Hep A - Hep B
• trivaccinuri - DTP, DTPa, ROR, dT-VPI
• tetravaccinuri - DTP-VPI, DTP-Hep B, RORV
• pentavaccinuri - DTP-VPI -Hib
• hexavaccinuri: DTP- Hib -VPI -HepB

40
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de monovaccinuri: exemple
monovalente polivalente

Vaccin hepatita B Vaccin pneumococic

contine polizaharide capsulare inalt
purificate de Streptococ pneumoniae
din 7 / 10/ 13 serotipuri

Vaccin gripal
A/California/7/2009 (H1N1)
pdm09-like virus;
A/Switzerland/9715293/2013
(H3N2)-like virus;
B/Phuket/3073/2013-
like virus
41
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri asociate: exemple

Trivaccin (MMR) Hexavaccin

42
 Imunoprofilaxia activa
Administrarea vaccinurilor (I)
Pentru obţinerea unui răspuns optim vaccinurile ar trebui să fie administrate
la vârsta şi la intervalele recomandate. Atunci când acestea nu pot fi
respectate se va ţine seama de următoarele aspecte:
- Un vaccin inactivat poate fi administrat simultan sau în orice moment,
înainte sau după administrarea unui alt vaccin inactivat sau viu

Între dozele succesive ale aceluiaşi vaccin sau între vaccinuri diferite se
vor respecta intervalele minime recomandate

Antigen Interval minim recomandat între doze

2 sau mai multe vacc inactivate
un vaccin viu şi inactivat
2 sau mai multe vacc vii
nici unul, pot fi administrate simultan sau la orice
interval între doze
nici unul, pot fi administrate simultan sau la orice
interval între doze*
4 săptămâni, dacă nu sunt administrate simultan

43
 Imunoprofilaxia activa
Administrarea vaccinurilor (II)

• Întreruperea schemei de vaccinare, nu impune reluarea

întregii serii de administrări sau administrarea unor doze
suplimentare.

• Un interval mai lung între doze nu reduce concentraţia

finală de anticorpi, dar protecţia optimă se obţine după
ce se administrează numărul total de doze recomandate
(tabel intervale).

• Un interval mai scurt intre dozele de vaccin poate

influenta raspunsul imun cu scaderea nivelului de
protectie.

44
 Imunoprofilaxia activa
Calea de administrare a vaccinurilor
• Este recomandată de producător. Administrarea în alt loc
poate determina o scădere a eficacităţii vaccinului sau
poate creşte riscul de reacţii adverse.

• Vaccinurile se pot administra:

– oral (vaccin polio oral, vaccin rotaviral etc),
– intradermic (BCG, vaccin gripal),
– subcutanat (rujeolic ),
– intramuscular (vaccin polio inactivat, vaccin hepatita B,
DTPa, etc).

45
 Imunoprofilaxia activa
Calea de administrare a vaccinurilor

46
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Contraindicatii
• Contraindicatia - este determinata de existenta unei afectiuni /
conditii pe care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
creste semnificativ sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale severe.
– Vaccinul nu trebuie administrat cand exista o contraindicatie

• Contraindicaţiile absolute, permanente sunt rare si sunt

reprezentate de:
– reacţii alergice severe cunoscute la un vaccin sau la una dintre
componentele vaccinului (exemplu reactie alergica la ou, la neomicina)
– encefalopatia aparuta in primele 7 zile de la vaccinarea cu pertussis
celular (DTP)

• Contraindicaţiile temporare sunt cele mai numeroase.

– reprezinta o amanare a vaccinarii
– vaccinul se poate administra ulterior, cand conditia / afectiunea care a
impus contraindicatia a fost rezolvata.
– Ex. vaccinurile vii sunt contraindicate la gravide si la persoanele cu
imunodepresie 47
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Precautii
• Precautia - este determinata de o afectiune / conditie pe care o are
persoana care se prezinta la vaccinare si care poate creste riscul
aparitiei unei reactii adverse postvaccinale sau a unui raspuns imun
neprotector.
– In general, daca o precautie este prezenta vaccinul nu ar trebui
administrat.
– Daca exista risc de imbolnavire, vaccinul se poate administra,
dar numai dupa o evaluare atenta facuta de medic si atunci
cand beneficiile vaccinarii depasesc riscurile de reactii adverse.
• persoana vaccinata se supravegheaza pentru a putea
identifica din timp si trata o eventuala reactie adversa
– Cele mai numeroase precautii sunt temporare
• de ex. administrarea vaccinului rujeolic la o persoana care
tocmai a primit o transfuzie

48
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: False contraindicaţii

• Reacţii locale uşoare sau moderate după o administrare

anterioară
• Febră uşoara după o administrare anterioară
• Tratament antimicrobian curent
• Convalescenţa după o boala infecţioasă
• Născut prematur
• Expunere recentă la o boală infecţioasă
• Alimentaţia naturală (alăptarea)
• Antecedente familiale de sindrom de moarte subită
• Antecedente familiale de convulsii

49
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Reactii adverse
• Administrarea unui vaccin poate fi urmată, la unii recipienţi,
de apariţia unor reacţii postvaccinale.
• Aceste reacţii pot fi: -locale,
-sistemice,
-alergice
• Pot fi determinate de: -vaccin,
-reactivitatea individuala la vaccin,
- erori în modul de administrare
-alte cauze coincidente care nu au
nici o legatură cu vaccinul sau cu vaccinarea.

• Orice reacţie postvaccinală trebuie consemnată în

documentele medicale şi în carnetul de vaccinări al
copilului. 50
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Reactiile locale
• Sunt cele mai frecvente, dar mai putin severe.
– Ex: durere, edem, roseata la locul de administrare.
• In general, apar la cateva ore de la administrare
si sunt de obicei autolimitate.
• Pot apare pana la 80% din dozele de vaccin, in
functie de tipul vaccinului:
– Sunt mai des intalnite la vaccinurile inactivate, mai
ales la cele care contin adjuvanti (ex. vaccinul diftero-
tetano-pertussis).

51
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Reactiile de tip sistemic
• Sunt manifestari generalizate care includ febra,
mialgii, cefalee, artralgii, stare de rau etc.
• Pot apare dupa administrarea vaccinurilor vii
atenuate si sunt determinate de replicarea
virala. Sunt similare unei forme usoare a bolii
naturale.
– Erau relativ frecvente dupa administrarea vaccinului
DTP, datorita componentei pertussis (celulare).

52
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Reactiile alergice
• Sunt cel mai putin frecvente (< 1 caz la 1 milion de doze),
dar cele mai severe; pot pune in pericol viata.
• Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alta
componenta a vaccinului (antibiotic, conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultura celulara, etc).
• Şocul anafilactic este una dintre cele mai grave reacţii
care pot apare după o vaccinare, de aceea trebuie
recunoscut şi intervenit imediat.
• La fiecare punct de vaccinare trebuie sa existe protocolul
de management al socului anafilactic si trusa de urgenta.
– Supravegherea vaccinatului 15 minute

53
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Supravegherea reacţiilor adverse
• Supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile
(RAPI) este o activitate care face parte din programul
naţional de imunizări şi se deruleaza conform metodologiei
elaborate de INSP- CNSCBT.
• Este o activitate deosebit de importantă care trebuie
cunoscută şi respectată de către fiecare medic care
efectuează vaccinări, deoarece furnizează informaţii
valoroase despre:
• reactogenitatea unui anumit tip de vaccin sau a unui lot de
vaccin,
• calitatea seringilor şi a acelor utilizate pentru administrarea
vaccinului,
• cunoştiinţele cadrelor medicale privind tehnicile de administrare,
condiţiile de păstrare şi manipulare a vaccinului.

54
 Imunoprofilaxia activa
Indicatiile vaccinarii

• Vaccinare de rutina
- vaccinurile din programele nationale de vaccinari
• Vaccinare selectiva
- in anumite situatii epidemiologice
- la anumite categorii / grupuri populationale cu risc
crescut de imbolnavire
• Vaccinare optionala
- la indicatie / cerere, cu plata

55
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea de rutina - Calendarul de vaccinari
• Vaccinarea de rutina se face conform calendarului de vaccinari.
• Fiecare ţară îşi alcătuieşte un calendar al vaccinărilor care este un program
oficial recomandat pentru administrarea vaccinurilor tuturor persoanelor
eligibile, în funcţie de vârstă.
• Calendarul de vaccinări se stabileste in functie de:
-situatia epidemiologica a bolii prevenibile prin vaccinare
-factorii care influenţează răspunsul imun postvaccinal
-disponibilitatea si eficacitatea vaccinului
• Calendarul de vaccinări se revizuieste periodic in functie de :
-evolutia epidemiologica a bolii
-experienta acumulata in domeniu,
-elaborarea unor vaccinuri noi
-bugetul disponibil

56
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea de rutina - Indicatiile vaccinarii in Romania
Prin Programul National de Imunizari sunt vaccinati
copiii fata de urmatoarele boli infectioase, considerate
prioritati pentru sanatatea publica din Romania:
- poliomielita
- difterie
- tetanos
- tuse convulsiva
- rujeola
- rubeola
- oreion
- hepatita B
- infectia cu Haemophillus influenzae tip b
- Tuberculoza,
- Infectia pneumococica (introdus in oct 2017)
57
 Imunoprofilaxia activa
Înregistrarea şi raportarea vaccinărilor
• Efectuarea vaccinării se înregistrează în:
- documentele medicale de la nivelul cabinetului medicului de familie,
- documentele maternităţii pentru vaccinurile efectuate imediat după naştere
- documentele oricărei alte unităţi medicale/medic care a efectuat vaccinarea,
- registrul electronic de vaccinari
- carnetul de vaccinări care se înmânează mamei la externarea din maternitate.

• Mama trebuie informată despre importanţa păstrării carnetului de vaccinare şi

despre faptul că trebuie să-l prezinte medicului la orice vizită medicală.

• Vor fi consemnate în carnetul de vaccinări, eventualele reacţii adverse

postvaccinale.

• Medicul de familie are obligaţia să raporteze lunar la Direcţia de Sănătate

Publică judeţeană numărul de copii care au fost vaccinaţi, pe tipuri de vaccinuri
precum şi reacţiile adverse înregistrate (OG 53 aprobata prin Legea Nr. 649
din 20 noiembrie 2001).
58
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea selectiva- Indicatiile vaccinarii in Romania
• Recomandata unor anumite persoane /grupuri populationale sau in anumite
situatii epidemiologice cu risc crescut de imbolnavire sau complicatii:

• Persoanele considerate la risc crescut de imbolnavire sau complicatii:

ex: Vaccin rubeolic – adolescente
Vaccin gripal - persoane cu boli cronice etc

• Persoanele din colectivitati si/sau in situatii speciale:

ex: Vaccin hepatita A - inundatii, deficiente in aprovizionarea cu apa potabila etc

• Persoane care calatoresc in zone cu risc:

ex: Vaccin impotriva febrei galbene

• Persoane expuse ocupational:

ex: Vaccin Hepatita B – personal medico-sanitar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in laborator
Vaccin meningococic – personal medico–sanitar (laboratoare, spitale de boli
infectioase)

59
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea optionala- Indicatiile vaccinarii in Romania
• Sunt vaccinări pentru profilaxia bolilor pentru care există
vaccin specific, dar care nu sunt incluse în programele
de imunizare.

• Se efectuează în completarea vaccinărilor obligatorii,

costul fiind suportat de cel vaccinat.

• Există variaţii de la o ţară la alta: unele vaccinări, care

sunt recomandate în unele ţări, pot fi opţionale în alte
ţări.
– ex.Vaccinul rotavirus
Vaccinul varicelos
Vaccinul pneumococic

60
 Calendarul național de vaccinare

Vârsta Tipul de vaccinare Comentarii

recomandată*1)
primele 24 de ore Vaccin hepatitic B (Hep B)*2) în maternitate
2-7 zile Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)
2 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
Vaccin pneumococic conjugat*3)
4 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
Vaccin pneumococic conjugat*3)
11 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
Vaccin pneumococic conjugat*3)
12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) medicul de familie
5 ani Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) medicul de familie
6 ani Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic (DTPa-VPI)
14 ani Vaccin diftero-tetanic pentru adulți/vaccin medicul de familie
diftero-tetano-pertussis acelular

Sursa: Ministerul Sanatatii;

Ord 3772017 Norme tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate publica pentru anii 2017- 2018 (Anexa 2)
Ord 1020/2017 privind modificarea si completarea Ord 377/2017

61
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea selectiva - Riscul ocupational

• Personal medical
• Vaccin Hepatita B
• Vaccin gripal
• Vaccin ROR
• Vaccin meningococic – personal medico –sanitar (laboratoare,
spitale de boli infectioase)

• Personal veterinar
– Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in
laborator etc

62
 Imunoprofilaxia activa
Boli prevenibile prin vaccinare prioritare
pentru personalul medical
• Gripa
• Hepatita B
• Rujeola
• Rubeola
ROR-Var
• Oreion
• Varicela
• Tetanos
• Difteria dTpa

• Tuse convulsiva
63