direa filosofică despre om nu poate ignora dimensiunea sa socială, astfel că, în

lucrarea „Politica”, Aristotel definește omul prin sintagma „zoon politikon”,

animal social, ceea ce înseamnă că natura umană are definitorie sociabilitatea,
capacitatea de a trăi și simți în cadrul grupului. Mai mult decât atât, omul este
singura ființă înzestrată cu limbaj articulat, iar statul reprezintă manifestarea
stării naturale a omului, nicidecum a uneia artificiale. În această lucrare,
Aristotel mai precizează faptul că statul este anterior individului, însă explicând
că acest lucru este posibil doar din punct de vedere valoric, devenind astfel, o
necesitate. Filosoful mai punctează că omul fără stat sau lege, și-ar folosi
inteligența și toate procesele cognitive, doar pentru a-și satisface nevoile
primare. Pe de altă parte, dacă nu se întovărășește în societate din cauza
insuficienței sale, atunci omul nu este membru al statului, ci este or