Jojo MOYES dragoste intr-O Zi | ploioasa Bucuresti 20Prolog Apoi arhiepiscopul va séruta mana dreapta a reginei. lar ducele de Edinburgh va urca scarile tronului si, dupa ce isi va fi scos coroana princiara, va ingenunchea in fata Maiestafii Sale. Isi va pune apoi mai- nile intre cele ale reginei si va rosti cuvintele de omagiu: Eu, Philip, duce de Edinburgh, ‘va sunt vasal cu trupul si sufletul si servitor pe acest pimant; vi jur credinta gi adevar, iva jur si trdiesc gi si pier in lupta impotriva vrajmagilor Maiestatii Voastre. Asa sa-mi ajute Dumnezeu. $i, ridicandu-se, va atinge coroana de pe capul Maiestatii Sale si ii va saruta obrazul stang. In aceeasi manierd isi vor aduce omagiile si ducele de Gloucester, si ducele de Kent. Din Ritualul slujbei de incoronare, 1953 Joy se gindi mai tarziu ci fusese, poate, o impertinenta din partea i si igi imtalneasca viitorul sof intr-o zi care se socoteste, de fapt, afi ziua printesei Flisabeta. Seu a reginei Elisabeta a Il-a, titulatura mai ‘mireafa sub care avea sa fie cunoscuta pana la sfarsitul ceremoniei. Cu toate acestea, ludnd in calcul insemnitatea ocaziei pentru fiecare dintre ei, fusese destul de dificil (cel putin pentru Joy) si afigeze entu- ziasmul cuvenit in asemenea moment.8 Jojo Moyes Era 0 zi prevestitoare de ploaie, nu de numire divin’. Cerul de deasupra portului din Hong Kong fusese mai toata ziua plumburiu si, cum mergea ea la pas marunt, ocolind Victoria Peak, aldturi de Stella, tinand strans in mana un dosar cu partituri ude si avind subsuorile alunecoase de parca ar fi fost date cu unsoare si bluza lipita de spate ca o glazurd, Joy nu simtea mai deloc fervoarea regal’ cuvenita la gindul petrecerii organizate, cu prilejul incoronarii, de familia Brou- gham Scott. Pe de o parte, avea legiturd cu mama ei, care deja se agita pe acasi, fremitind de neribdare si afigind aerul ei caracteristic de nemulfumire, fapt datorat in mare parte prezentei tatilui ei, intors de curand dintr-una din calatoriile lui in China. Vizitele sale pareau mereu si coincida cu schimbarile bruste de dispovitie ale lui Alice, transformandu-i aspiratile la o viata mai buna in ginduri mai razbu- nitoare si sumbre. — Doar nu o sa porti aga ceva! se ristise ea la Joy, cu gura ei stacojie schimonosita intr-o expresie de dezaprobare. Joy ¢ privirea asupra usii. [gi dorea cu disperare si o intal: neasca pe Stella si si evite si mearga la vila familiei Brougham Scott cu paringii ei, asa incat nascocise o minciund, cum ci gazdele ceru- seri si primeasc’ partiturile mai devreme. Calatoriile cu parin{ii ei, chiar si pe jos, fi cauzau ru de mare. ~Te-ai imbracat asa de simplut, draga. $i mai porti i tocuri. O si fii cu un cap deasupra tuturor! Acel ,dragi* era o dulcegarie adeseori folosita ca si tempereze gustul amar Lisat de vorbele lui Alice. -O si stau jos. = Nu o si poti si stai jos toata seara. ~Atunci o s imi indoi genunchii. ~ Ar trebui si porti o curea mai lata. Ti-ar mai tia din inaltime. ~M-ar taia in talie. Nu stiu de ce trebuie si fi asa de dificil. Fu doar incerc si scot ce ce mai bun din tine, Nu e ca si cum fi-ai da vreun interes si arati bine. ~ Of, mimico, nu imi pasa. Niminui nu o sa ii pese. Nu o si ma observe nimeni tocmai pe mine, Toti o fie atenti la printesa care isi Dragoste intr-0 zi ploioasa 9 depune jurdmantul sau ce o fi ficind acolo, Lasi-mi, te rog, si plec, spuse ea in cele din urma. E si aga destul cA trebuie si suport temperamentul imposibil al lui Alice toata petrecerea, igi zise Joy in sinea ei. Ei bine, mie imi pasa. Lumea o si creada ca te-am crescut sa fii o delisatoare. Gura targului fusese dincotdeauna un lucru foarte important pen- tru Alice. Hong Kongul e un acvariu cu pesti, spunea ea, Mereu se _giseste cineva si se uite la tine, sa te vorbeasca. In ce lume mica gi anosta trebuie si trdiascd oamenii astia", ar fi vrut Joy si raspundi. Dar nu a ficut-o, in principiu pentru ca era adevarat. Pe de alta parte, avea si fie acolo si tatl ei, care fird indoialo si bea prea mult 0 si sirute toate femeile pe gura si nu pe obraji, ficandu-le si se ite speriate in stanga siin dreapta, nestiind dacd nu cumwa chiar cle fusesera cele care il intaritasera. Dupa ce se va fi dezkintuit putin, © Si i fac mai tarziu toate reprosurile din lume lui Alice. Ce fel de ne- ‘vast i-ar interzice barbatului ei un pic de distractie dupa siptimani de munca istovitoare in China (si cu totii stim ce groaznic e si ai de-a face cu orientalii? Nu mai fusese acelasi om dupa invazia japonez. Dar ooricum, nu vorbiseri niciodata despre asta. Apoi, la petrecere avea si fie prezenta gi familia Brougham Scott, Si familia Marchant, $i familia Dickinson, $i familia Alleyne. $i toate celelalte cupluri care ficeau parte din acea clas socialé anume care Jocuia chiar tanga Peak, dar nu mai jos de Robinson Road (zona de mijloc era in zilele acestea rezervata mai degraba ordinelor clericale), sicare se vedeau la toate chefurile de la Clubul de Crichet din Hong Kong gi se intalneau la cursele de masini de la Happy Valley Race Course, care imparjeau jorcile companiei in timpul excursiilor ali mentate cu sherry din belsug, in jurul insulelor invecinate, si care se plingeau despre cit de greu le este si giseasca lapte, despre fanfari, despre costurile proprietitilor imobiliare si despre grosolinia fra- panta a personalului chinez. Erau oameni care vorbeau despre Anglia, sidespre cit de mult le ipseste, despre turistii din Anglia, despre cat de anoste gilipsite de culoare sunt vietile lor si despre cat de fada pare si fie Anglia, chiar daca rizboiul se incheiase efectiv de secole. Dar,10 Jojo Moyes mai presus de toate, vorbeau unii despre alfis soldatii foloseau un limbaj aparte, presirat cu glume pe care doar ei le intelegeau $i umor de cazarma, comerciantii comentau si vorbeau de rau pe seama rezul- tatelor concurenfei, in timp ce sofiile lor se grupau si se regrupau in infinite permutatii plictisite gi otravitoare, Cel mai réu dintre toti cei de acolo era William, omniprezent la orice adunare sociala, cu barbia lui trasd indarat si parul blond, fragil si subfirel ca vocea lui gatuita si tiuitoare, care avea si isi puna mainile cleioase in jurul taliei sale si si o impingg spre locuri in care nu dorea si meargi. In timp ce ea pretindea politicoasi c& asculta, ar putea si se uite in jos, spre crestetul lui, si si estimeze unde urma si i se mai rareasci pirul ~Crezi ci are emotii? intreba Stella Parul lucios, ca lacul inca neuscat, si-! prinsese intr-un coe jos. Din el nu iesea nici o suvita mai rebel care si se ciufuleasca din ca- za aerului umed, spre deosebire de cocul lui Joy, care pornise haotic intr-o misiune de evadare la cateva minute dupa ce fusese strans cu agrafe. Bei-Lin, care ii era amah', o mustrase si diduse dezaprobator din cap in timp ce Joy isi fixa cocul, ca si cum totul s-ar fi intamplat pentru ci Joy nesocotise cu buna stiinta vreo regula. ~Cine? —Printesa. Eu sigur ag avea in locul ei. Gandeste-te numai la toti ‘oamenii care sunt cu ochii pe ea! Pe parcursul ultimelor siptimani, Stella, care acum strilucea intr-o fusti rosie, combinata cu bluza alba si un cardigan albastru, alese special pentru aceasti ocazie, continua si afigeze ceea ce Joy considera a fi un interes mai degraba nesdnatos fat de pringesa Eli- sabeta, speculand despre bijuteriile alese, costumatiile purtate, gre- utatea coroanei si chiar gi despre cum proaspatul ei sot ar fi putut fi invidios pe titlul ei, tinand cont ca el nu reusise sa fie incoronat rege. Joy incepea sa suspecteze un comportament de identificare deloc mo- dest, venind din partea unui supus. ""Termenul amali desemneaza o fatd sau o femeie angajatd de famille din Asia de Est ‘cash aiba gria de cast side copii. Dragoste intr-o 2i ploioasa n Ei bine, nu o si'o vada toti. Multi vor fica noi, care vom asculta doar la casti. Améndoua s-au dat la o parte ca si lase o masind si treacd, tri- ‘sind cu ochiul pe furis, vada daca era cineva cunoscut induntru, ~ Dar ar putea totusi sa stalceasci vreun cuvant. Eu, una, as face-o locul ei, Sunt sigura ca m-as impletici. Joy se indoia de aceasta afirmatie, tinand seama ca Stella era 0 domnigoara-model, sub toate aspectele. Spre deosebire de Joy, Stella aavea inaltimea potrivita pentru o tanara si se imbrica intotdeauna in haine elegante, pe care croitoreasa ei din Tsim Sha Tsui! le crea dup ultima moda de la Paris. Nu se impiedica niciodata in propriile-i pi- cioare, nici nu era ursuza in contexte sociale si nici nu ramanea fara cuvinte in conversatiile cu sirul nesfarsit de ofiteri care, aflandu-se in trecere, erau lati pe sus la receptiile menite s& le distraga atentia de |a sosirea iminenta in mijlocul Razboiului din Coreea. Joy se gandea adesea cd imaginea publica a Stellei ar avea usor de suferit daca abili- tatea ei de a ragai toate literele alfabetului ar fila fel de vizibilé. orezi cd trebuie si stm la toata treaba asta? ~La ce? La toati ceremonia? Joy ofta, lovind cu piciorul intr-o piatra. ~O si {ina inevitabil ore in gir si toti o sa se ameteasca gi o s& in- ceapa sa vorbeasca unii despre alti, $i mama o si inceaps si fliteze cu Duncan Alleyne si nu o si se mai opreasca vorbind despre cum William Farquharson e inrudit prin alianfé cu familia Jardine gi cd astfel indeplineste toate conditille ca sé fie cu o fata de nivelul meu. — Ag spune mai degraba ci e cam scund pentru o fata de nivelul iu, Stella era si isteata. ~Tocmai de asta mi-am juat pantofiicu toc inalt. ~Ah, Joy, nu mai fi aga! E palpitant. O si avem 0 noua regina. Joy ridica din umeri, ~Ce ar trebui si fie asa de palpitant? Nu e ca si cum am t acelagi loc Zona intens urbanizata gi turstici a Hong Kongului, renumita pentru multitudinea se restaurantes clubuti de luxR Jojo Moyes ~Nu conteaza, tote regina noastra. E aproape de o varsti cu noi! Inchipuie-ti! ie cea mai mare petrecere de secole! Toti vor fi acolo. Dar sunt tot aceiasi oameni. Nu e distractiv si mergi la petreceri daci dai mereu de aceiasi oameni. Ah, Joy, esti sortitd sa fii nefericit’. Ai cunoaste o multime de oameni noi daca ai sta de vorba cu ei. —Dar nu am nimic de zis, Toti sunt interesati doar de cumparaturi side haine gi de cine cu cine s-a mai dezonorat. ~ Ah, te rugim si ne scuzi! exclama Stella, ironic. $i ce altceva mai e de vorbit? —Nu ma refer la tine, Dar sti la ce ma refer. Viafa trebuie s& aibi ‘mai mult de atat de oferit. Nu ti-ai dori niciodata si mergi in Ame- rica? Sau Anglia? Sa calatoresti in toata lumea? — Am ficut-o deja. Am fost in multe locuri. Tatil Stellei era comandant de nava. incer, cred ci oamenii sunt interesati de aceleasi lucruri, indife- rent unde mergi. Cénd eram in Singapore, totul nu era decat o mare nebuloasi de petreceri cu staif. Pind si mimica it, spuse Stella. In orice caz, nu sunt mereu aceiasi oameni, Sunt si ofiteri. O si fie multi astaizi acolo. $i sunt sigur cd nu i-ai cunoscut pe tot Chiar erau prezenti o multime de ofiteri. Terasa panoramic a familiei Brougham Scott, cu pri momente cand ceata de pe Victoria Peak se imprastiase, era acum ‘mare de alb. In interiorul casei, sub ventilatoarele vajaind ca niste propulsoare uriase, chelnerii chinezi, imbracati gi el tot cu sacouri albe, se deplasau silentios printre invitati, cu pantofii lor usori, ofe- rindu-le bauturi cu gheat, pe tavi argintii. Un murmur de voci se ridicd deasupra muzicii, care gi ea, la randul ei, prea indbugita de toropeala umeda si apasitoare. Fanioanele cu Union Jack’, agitate de-a lungul plafonului, atarnau ca nigte rufe proaspat spalate, abia jscindu-se in ciuda brizei ingelatoare. Palida si seducatoare si, aparent, la fel de molesita, Elvine Brou- _gham Scott se intindea pe un sezlong tapisat cu damasc, " Drapelul Regatului Unit al Mari BritaniisiIrlandei de Nord Dragoste intr-o zi ploioasa 1B salonului cu podea de marmuri, inconjurata, ca de obicei, de un corp de ofiteri atenti. Purta o rochie de matase de culoarea prunei, cu un decolteu in forma de inim’, si o fusti lung’, adunata, care cidea in pliseuri pe picioarele ei lungi si albe (nu avea nici urma de transpiratie la subsoara, bag’ Joy de seam’, lipindu-si bratele mai strans pe lings corp). Unul dintre pantofii ei ~ cAptusit parca in glum cu bland de hermina ~ fusese azvarlit deja pe podea, lasand la iveali unghiile ei de un rosu-inchis. Joy stia ce ar fi spus mama ei daca ar fi vazut-o, in timp ce s-ar fi abfinut sé ii arate frustrarea c& nu e indeajuns de Barbara Stanwyck! sa poarte chiar ea aga ceva. Rujul de femeie usoara era incer- ccarea cea mai buna a lui Alice de a recrea o {inuta de vamp, desi asta ru pentru ca nu si-ar fi dorit si arate ca una. Joy si Stella lasara partiturile gi didura usor din cap in semn de sa- lut, stiind ci doamnei Brougham Scott nu i-ar placea sa fie intrerupta. — Cum o sé ascultim ceremonia? intreba Stella impacientata, ui- tandu-se in jur dupa aparatele de radio. Cum o sa stie ei c& a inceput? ~Nu te ingrijora, draga mea, mai sunt céteva ore bune, spuse Dun- can Alleyne, aplecindu-se ca si se uite la ceasul de la mana in timp ce trecu pe lang’ ele, Nu uita ci sunt cu opt ore inaintea noastra la Blighty. Cand vorbea, Duncan Alleyne avea mereu tonul unui erou al Fortelor Aeriene ale Armatei Britanice intr-un film de razboi. Fetelor li se prea haios, ins Alice, spre dezgustul lui Joy, prea si creada ci asta 0 transforma intr-un soi de Celia Johnson’. Sti cd trebuie si accepte ,cuvintele insuflefite ale Domnului*? intreba Stella entuziasmata -Ce? ~Printesa Elisabeta. in timpul ceremoniei, trebuie sa accepte ,cu- Vintele insufletite ale Domnului‘. Nu am nici cea mai vaga idee ce sunt astea, Ah, da, si mai are si patru Cavaleri ai Ordinului Jartie~ rei’ care se ocupa de ea. Crezi ci e vreo posibilitate sa se ocupe si de ‘ctr americana din perioada de glorie a Hollywoodului, protagonisti a nu- ‘meroase filme din perioada anilor 1940-1950, renumita pentru feminitatea gi fru- smusefea ei Acti britanica populara intreanii 1940-1950 el mai inalt ordin cavaleresc britanic, institut de regele Eduard al IIl-ea, in seco. Jul al XIV-lea“4 Jojo Moyes jartierele ei adevarate? La urma urmei, doar are 0 persoana care fi ‘compune finutele. Betty Warner mi-a spus asta. Joy fixi privirea absenta din ochii Stellei. Oare de ce nu putea siea si se lase transpusd cu asa ocazie? Oare de ce gindul la seara ce urma © umplea doar de groaza? ~Si nu o si ghicesti niciodata. I se va unge pieptul cu mir. Chiar pieptul! Mi-ar fi phicut s4 nu fim nevoii si urmarim doar prin radio, ‘ca si putem vedea daca arhiepiscopul chiar ii va atinge pieptul ~Buni, Joy. Dumnezeule! Pari... pari... de fapt, pari cam incinsa. A trebuit sa vii pe jos pana aici? Era William, care se rusing gi el de propria abordare, intinzand stingaci mana, intr-o incercare sovaielnica de salut. ~Scuza-ma, nu am vrut si spun ca... adica, si eu am mers pe jos. Si sunt ct se poate de nadusit. Mai ceva decat tine. Vite! Joy ingfaci un pahar inalt, cu o bautura rozalie, de pe o tava ce tre- use pe Kinga ea si ddu continutul pe git. Nu doar prinfesa Elisabeta igi abandona propria viaté de dragul patriei astazi. Pana se apropie momentul incoronirii, se golisera deja céteva pa- hare inalte, cu bautura rozalie. Joy, care de obicei se deshidrata cand era prea multi umiditate in aer, descoperise ca bauturile rozalii in pahare inalte aluneca destul de bine pe gat. Nu aveau gust de alcool, iar atentia mamei sale era directionata altundeva ~ prinsa intre ri tusul de personaj de pe o halba Toby! al lui Duncan Alleyne $i furia fata de aparenta desfitare a sotului ei. Asa ci fusese o surpriza destul de mare atunci cand chipul prinfesei Elisabeta apdru fixat undeva sus pe peretele sufrageriei, se multiplica dintr-odata gi paru ca zimbeste complice la incercarile lui Joy de a merge in linie dreapti. Pe parcursul urmatoarelor ore, zgomotul petrecerii se tot am- plificase si umpluse tot parterul generos al casei gazdelor, glasurile ‘oaspetilor fiind drese si alimentate de aprovizionarea copioasa cu bi- uturi, Pe masura ce seara inainta, Joy se retrgea treptat in sinea ei. Nu avea de ales, de vreme ce nu dispunea de capacitatea de a vorbi tai ipostaze haali jin ceramic, infitisind personalitati precum regi sau celebrititi Dragoste intr-o zi ploioasa 15 despre nimicuri, pe care astfel de evenimente pareau si o solicite. Aparent, Joy se pricepea doar si-i alunge pe oameni, nu si si-i capti- vere. Reusise intr-un final si se descotoroseasca de William, dupa ce ii spusese ci doamna Amery voia si discute afaceri cu el. Stella dispa- ruse, inghititi de un cere de ofiferi navali picati in admiratie. Rachel si Jeannie, celelalte doua fete de varsta ei, stateau asezate intr-un colt, dle sald, impreund cu iubiteii lor gemeni, ambii avand pirul dat pe spate cu briantina, Eliberati de oprobriul - si chiar de atenfia ~ se- menilor sai, Joy se imprietenise intre timp la catarama cu bauturile rozalii in pahare inalte Dandu-si seama ci paharul i se golise cumva din nou, arunca 0 privire in jur dupa un alt chelner. Toti pareau si fi disparut — sau poate cd i se prea greu si iidistinga de invitati. Ar fi trebuit si poarte toti jachete cu Union Jack, decise ea i chicoti ca pentru sine. Union jack-ete, Sau coroane mititee, Auzi vag, ca prin vis, o bataie de gong si vocea veseli de tenor a domnului Brougham Scott, in incercarea de a-i aduna pe tofi in jurul aparatului de radio portabil. Asteptind ca oamenii din fafa ei si se miste, Joy se sprijini in treacat de un stalp. Cand acestia in sfarsit se migcara, putu sa iasi afard pe terasa si s& traga in piept briza marina. {nsd acum, trupurile lor continuau si se legene si si se sudeze unele de altele, devenind un zid de netrecut, ~ Sfinte! murmura ea. Am nevoie de aer! Crezu c4 rostise aceste vorbe doar in mintea ei, dar, dintr-odati, cineva 0 apuca de brat sii sopti: ~ Atunci hai sa iesim afaca. Spre surprinderea ei, Joy isi didu seama cA trebuie si priveasca in sus (rar se intimpla ca Joy s2 trebuiasca si se ute in sus la careva ~ era mai inalta decat aproape toti chinezii si decdt majoritatea barbatilor de la petrecere). Putu si distingi dou fete lungi, care o fixau cu pri- viri grave si care pluteau deasupra a doua gulere stramte si albe. Un ofiter naval. Sau doi. Nu era prea sigurd. In orice caz, unul dintre ei 0 {inea de brat si o conducea incetisor prin multime, spre balcon, ~Vrei si iei un loc? Respir adanc. Merg si iti aduc un pahar cu ap’16 Jojo Moyes Ofiterul o aseza pe un scaun de rafie si disparu. Joy sorbi lacom aerul proaspat. Se insera si ceata se lisa peste munte, invaluind casa si ascunzind-o de restul insulei Hong Kong, Singurele indicii ci nu se afla acolo singuri erau claxoanele grosolane din departare ale unor barje ce strabateau apele de dedesubt, fosnetul banianilor' din apropiere si un iz. vag de usturoi si ghimbir, care pa- trundea prin aerul amortit, ‘Tocmai acest miros ii puse capac lui Joy. ~ Ah, Dumnezeule! exclama ea. Ah, nu! Se intoarse si se uiti imprejur. Observa usurati. ci ultimul petrecaret tocmai disparea in salonul unde avea loc transmisia in di- rect, asa ca se apleca peste balcon gi, timp de o buna bucata de vreme, vars zgomotos. Cand se ridica cu pieptul palpitind si parul lipit de tamplele aco- perite de sudoare, deschise ochii si il vizu pe ofiferul naval stand in fafa ei si oferindu-i un pahar cu apa Joy nu putu sa scoata nici un cuvant, Doar ii arunca o privire ingrozita, fara sa spund nimic, dupa care isi afunda fafa rosie de rusine in pahar. Poate cin timpul acesta se ruga, acum ci se trezise la realitate gi totul era atat de stanjenitor, ca el si fie deja plecat atunci cand isi va ridica ochii din pahar. ~Doresti o batisti? Joy ramasese cu capul plecat, cu privirea sumbra pironita asupra pantofilor ei cu toc prea inalt. Ceva, cu neputina de mentionat, i se infepenise in git sirefuza si o ia la vale, in ciuda incercarilor ei repe- tate dea inghiti. ~Poftim! Uite aici o batista, ~Te rog sa pleci. Ce? — Am spus c& te rog sa pleci. ‘Ab, Dumnezeule, daca nu ar fi plecat cat mai repede de acolo, ‘mama ei ar fi venit si o caute gi atunci s-ar fi dezlanjuit furtuna, Parca auzea deja cum ar suna capitolele romanului: 1. Nuera buna de scos pe nicdieri in lume. 2, Rusinea purtarii ei sau De ce nu poate fi si ea ca Stella? " Varietate de icus care creyte in zonele cu clima tropical Dragoste intro zi ploioasa v 3. ,Ce o si zica lumeat* Te rog. Te rog, pleaca. Joy isi ddea seama ca se purta nepoliticos, dar groaza potentialei prinderi in fapt, precum si gandul ca era captiva acolo si nevoiti si poarte o conversatie de complezenta in timp ce pe bluza ~ sau, mai riu, pe fat ~ avea cine stie de urme o ficeau si aleaga raul cel mai mic. Urma o clipa de liniste. Un ecou de exclamatii zgomotoase supra- puse risuna, cand mai tare, cand mai incet, din salon, ~Nu prea cred. Cred cd ar fi mai bine daca cineva {i-ar tine com- panie o vreme. Nu era un glas tandr, nu era vocea aceea entuziasta i patrunzitoare a celor mai multi dintre ofieri, insi, in acelagi timp, nici nu avea acel basso profundo asociat cu detinerea indelungati a unei functii de au- (oritate, Era cu neputinfa si aibi un grad mai inalt decat cel de ofiter. De ce nu pleaca? se intreba Joy. Insd el stitea in continuare acolo, Observa ci pantalonii lui de un alb imaculat aveau niste stropi ici, portocalii, pe gamba stanga. Lite, ma simt mult mai bine acum, mulfumesc. $i chiar ag pre- fera.si ma lagi singurd, Cred cA vreau si merg acasa. ‘Mama ei s-ar infuria. Dar, pe de alt parte, ar putea spune ca i s-a ficut riu, Nici nu ar fi fost propriu-zis o minciuna, la urma urmei. In fond, barbatul acesta era singurul care ptia adeviirul. Da-mi voie s& te insofesc, spuse el. wuntru, vacarmul se intetea din nou, iar pe fundal se auzea un hohot de ras tipator, vag isteric. Tocmai incepuse o melodie de jaz2, care se gi termina la fel de brusc. ~Te rog, spuse el, ia-ma de mana, Te ajut si te ridici. ~Vrei, te rog, si ma lagi in pace? De data aceasta, vocea ei suna agresiv, chiar si pentru propriile-i urechi, Urma un scurt moment de tacere, iar apoi, dupa o pauza in- terminabild in care isi finu rasuflarea, auzi sunetul pasilor lui pe te- rasa, in timp ce se indrepta incetisor spre salon, Joy era prea disperata ca si se simti mult vreme rusinata. Se ri- dica, lua o inghititura zdravina din apa rece, dupa care se intoarse la pas vioi, putin clatinat, ce-i drept, in casa. Cu putin noroc, putea si