Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Humans are hardwired to dismiss facts that don't fit their worldview. January 31, 2020 8.00am EST. Adrian Bardon, Wake
Forest University, http://theconversation.com/humans-are-hardwired-to-dismiss-facts-that-dont-fit-their-worldview-127168
Negarea este naturală
Strămoșii noștri au evoluat în grupuri mici, unde cooperarea și persuasiunea au fost legate cel
puțin atât de mult în ceea ce privește succesul reproductiv, cât și păstrarea unor credințe faptice
exacte despre lume. Asimilarea în tribul unuia a necesitat asimilarea în sistemul de credințe
ideologice ale grupului. O părtinire instinctivă în favoarea „(in-)grupului” unuia și viziunea ei despre
lume este profund înrădăcinată în psihologia umană.
Identitatea de sine al unei ființe umane este strâns legată de statutul și credințele care formează
identitatea grupului său. Nu este atunci surprinzător că oamenii răspund automat și defensiv la
informații care le amenință viziunea ideologică asupra lumii. Răspundem prin raționalizare și
evaluare selectivă a dovezilor - adică ne angajăm în „erori de confirmare”, acordând credit
mărturiilor experților care ne plac și găsim motive pentru a respinge restul.
Cercetătorii politici Charles Taber și Milton Lodge au confirmat experimental existența acestui
răspuns automat. Ei au descoperit că subiecții partizani, atunci când li se prezintă fotografii ale
politicienilor, acestea produc un răspuns afectiv de genul „plăcare/neplăcere” care precedă orice fel
de evaluare conștientă, faptică cu privire la cine este ilustrat.
În situații încărcate ideologic, prejudecățile unuia ajung să îi afecteze credințele faptice. În
măsura în care vă definiți în termeni de afiliere culturală, informațiile care vă amenință sistemul de
credințe - să spunem, informații despre efectele negative ale producției industriale asupra mediului
- vă pot amenința sentimentul identității. Dacă face parte din viziunea comunității tale ideologice,
că lucrurile nenaturale sunt nesănătoase, informațiile factuale despre un consens științific privind
vaccinul sau siguranța alimentelor modificate genetic sunt resimțite ca un atac la persoană.
Informațiile nedorite pot amenința și în alte moduri. Teoreticienii „justificării sistemului” precum
psihologul John Jost au arătat cum situațiile care reprezintă o amenințare la sistemele consacrate
declanșează o gândire inflexibilă și o dorință de închidere. De exemplu, pe măsură ce Jost și colegii
analizează pe larg, populațiile care experimentează probleme economice sau amenințări externe s-
au orientat adesea către lideri autoritari, ierarhici, care promit securitate și stabilitate.
Fiecare vede lumea printr-o lentilă partizană sau alta, bazată pe identitatea și credințele lor.
Negarea este peste tot
Acest tip de gândire motivată, încărcată de afect, explică o gamă largă de exemple de respingere
a faptului istoric și a consensului științific extrem de rezistentă la dovezi.
S-a dovedit că reducerile de impozite garantează singure creșterea economică? Comunitățile cu
un număr mare de imigranți au rate mai mari de criminalitate violentă? A intervenit Rusia în
alegerile prezidențiale din 2016 din SUA? În mod previzibil, opinia experților cu privire la astfel de
chestiuni este tratată de mass-media partizană, ca și cum probele însele ar fi în mod inerent
partizane.
Fenomenele denialiste sunt multe și variate, dar povestea din spatele lor este, în cele din urmă,
destul de simplă. Cunoașterea umană este inseparabilă de răspunsurile emoționale inconștiente care
o însoțesc. În condițiile potrivite, trăsăturile umane universale precum favorizarea grupului,
anxietatea existențială și dorința de stabilitate și control se combină într-o politică de identitate
toxică, care justifică sistemul.
Atunci când interesele de grup, credințele sau dogmele sunt amenințate de informații faptice
nedorite, gândirea părtinitoare devine negare. Și, din păcate, aceste fapte despre natura umană pot
fi manipulate în scopuri politice.
Această imagine este un pic sumbră, deoarece sugerează că faptele au puteri limitate de a rezolva
probleme politizate precum schimbările climatice sau politica de imigrare. Dar înțelegerea corectă
a fenomenului de negare este cu siguranță un prim pas crucial pentru abordarea acestuia.