Elisabeta Bathory

Contesa
Sângeroasâ

Mititelu Dan Vlăduț, FDSA, anul II, grupa a II-a

 Elizabet Báthory (Erzsébet Báthory) s-a nascut în
august 1560 in sanul uneia dintre cele mai nobile, vechi,
influente si bogate familii din Ungaria. Rudele sale beneficiau
de putere sociala si politica – in familie existau mai multi
printi, un cardinal, un var care era prim-ministru al Ungariei. O
alta ruda faimoasa era Istvan (Stefan Bathory), print al
Transilvaniei, duce de Lituania si ulterior rege al Poloniei.
Aceasta și-a petrecut copilăria la castelul din
Nagyecsed. Tatăl ei a fost George Báthory, fratele lui Andrei
Báthory, care a fost voievod al Transilvaniei, iar mama sa a
fost Anna Báthory (1539–1570), fiica lui Ștefan Báthory de
Șimleu, un alt voievod al Transilvaniei. Prin mama sa,
Elisabeta era verișoară cu nobilul maghiar Ștefan Báthory,
rege al Poloniei și principe al Transilvaniei.
 Numele de Bathory semnifică viteaz,
brav, şi a fost purtat de zeci de nobili din
Ungaria şi Ardeal, unii dintre ei renumiţi în
istorie. Familia Bathory a atins apogeul puterii
pe la mijlocul secolului al XVI-lea, şi s-a stins
definitiv în 1680.

La varsta de 11 ani, Elizabeth este

promisa lui Ferenc Nasdy, razboinic renumit
caruia i se prezicea o glorioasa cariera militara,
chiar daca nu era tocmai un om erudit. La 15
ani se marita cu Ferenc Nasdy, de acum
inainte contele urmand sa-i poarte numele.
Casatoria celor doi s-a dovedit a fi, asa cum se
presupunea, o afacere profitabila. Cu timpul,
bogatia lor atinge un nivel atat de mare incat
pana si regele Ungariei, Mathias al II-lea, din
cauza costurilor ridicate ale razboiului, a
imprumutat sume imense de bani de la cei doi
soti.
Copilăria

Erszebet Bathory şi-a petrecut copilăria în castelul Ecsed. Datele privind copilăria ei nu sînt cunoscute, de fapt,
nu se ştie prea bine dacă aici a copilărit sau în altă parte. Se pare că anumite întîmplări şocante la care a asistat pe la
vîrsta de 5-6 ani explică sadismul şi pasiunea ei pentru sînge de mai tîrziu..
Personalitatea sa s-a dezvoltat intr-un mediu din care nu erau excluse comportamentele sexuale deviante,
lesbianismul, libertinismul sexual si nici practicile de magie neagra si satanism. Inclinatiile sale spre promiscuitate
manifestate de la o varsta destul de frageda au fost incurajate de personajele din jurul sau. La numai 14 ani, jucandu-
se de-a dragostea cu baiatul unor tarani ramane insarcinata, insa copilul nascut ii este luat si dat spre crestere
parintilor baiatului.
Educata, dar nu prea…

Fetita fiind, era egoista si de o insensibilitate iesita din comun, asistand cu mult sange rece la scenele brutale de
justitie pe care cei din familia sa le aplicau servitorilor care comiteau greseli. O anecdota populara descrie un incident
in care un sarac acuzat de furt a fost cusut in pantecul unui cal pe moarte si lasat sa moara, fiindu-i lasat doar capul
afara. Se spune ca la varsta de 4-5 ani suferea de convulsii insotite de scurte accese de furie si de pierderi are control,
ceea ce ar fi putut trada fie epilepsie, fie afectiuni neurologice, fie alta boala ce ar putea justifica comportamentul
psihotic si deviant de mai tarziu.
 
  Pe de altă parte, contesa avea o educaţie de excepţie, eclipsîndu-i prin inteligenţă şi erudiţie pe mulţi nobili. Intr-
un timp in care multi dintre nobili erau iliterati (chiar si barbatii despre care se presupunea ca sunt mai scoliti decat
femeile), tanara contesa era capabila sa converseze ireprosabil in 3 limbi; limba maghiara, latina si greaca, beneficiind
totodata de o educatie aleasa. Dar avea un temperament vulcanic, deseori izbucnea în crize teribile, e posibil să fi
suferit de epilepsie sau alte tulburări ale sistemului nervos.
Oglinzi, sange de fecioară si… obsesia mortala a unei frumuseti eterne

Erszebet Bathory avea părul lung şi negru, pielea foarte albă şi

ochii de culoarea ambrei. Petrecea ore întregi în faţa oglinzii căreia i-
au fost ataşate suporturi pentru a-şi putea odihni braţele. Îşi schimba
garderoba şi de şase ori pe zi, folosea după un ritual obsesiv diferite
uleiuri şi unguente pentru a-şi menţine frumuseţea.
Obisnuia sa se priveasca vreme indelungata in oglinda si era obsedata
de propria imagine. Imbatranirea este insa inevitabila, iar cosmeticele
vremii nu au putut stopa aparitia ridurilor.
Oglinzi, sange de fecioară si… obsesia mortala a unei frumuseti eterne

Pe masura ce imbatranea si zi dupa zi frumusetea si prospetimea sa incepea sa se vestejeasca, atingand

varsta de 40 de ani, Elizabeth devenea din ce in ce mai geloasa si invidioasa pe frumusetea fetelor tinere care
serveau la curtea sa. Si cu cat se inconjura mai mult de femei tinere, cu atat mai rea, mai cruda, mai sadica
devenea. Era capricioasa, superficiala si niciodata nu puteai sa ii intuiesti starile de spirit.

Legenda spune că setea ei pentru sînge se trage dintr-o întîmplare. Contesa, aruncînd o foarfecă spre faţa
unei servitoare, şi-a descoperit atracţia pentru sînge. A ajuns să creadă că sîngele acţionează asupra pielii ca un
elixir al frumuseţii şi tinereţii. Oricum, contesa era considerată o femeie foarte frumoasă. Dar, speriată că-şi va
pierde calităţile, a recurs la crimă pentru a face rost de cît mai mult sînge, despre care credea că-i va asigura
tinereţea veşnică.
Victimele, fete simple sau nobile, din apropiere sau chiar de la mare depărtare, erau ademenite la castel
de servitorii ei. Apoi, într-o cameră de la subsol, erau supuse la ritualuri ,,magice” şi torturi sinistre. Detaliile
supliciilor le nota conştiincioasă în jurnal, apoi expedia filele soţului său, să se delecteze şi el. Rudele ştiau că şi-
a transformat pivniţa în abator de oameni, dar n-au intervenit.
Oglinzi, sange de fecioară si… obsesia mortala a unei frumuseti eterne

Nimic din toate acestea nu i-au adus inapoi tineretea fizica, insa atrocitatile sale au continuat si dupa
1604, dupa moartea sotului sau, atragand atentia autoritatilor vremii (crimele au avut loc pe o perioada de
peste 20 de ani).
Au existat şi victime care au supravieţuit. Acestea, împreună cu alţi martori, au depus mărturie în procesul
din 1611. La cererea împăratului Mattias, palatinul György Thurzót a descins la castel, surprinzînd-o pe contesă
echipată cu instrumente de tortură cu care chinuise cîteva fete. Una dintre ele era deja moartă.

„S-a găsit la castel o fată înaltă, cu părul blond, zăcînd moartă pe podea. Părul îi era smuls, sînii tăiaţi,
coapsele şi organul genital arse, pielea sfîşiată. «N-ar fi recunoscut-o nici propria ei mamă», nota un funcţionar
îngrozit. Pereţii erau stropiţi cu sînge, mecanismul Fecioarei de Fier era gata întors, pregătit pentru alte ore de
funcţionare. În apropiere, s-au mai găsit două fete torturate asemănător şi zăcînd în agonie. În pivniţă, mai
erau nişte fete înfometate pentru următoarea tortură. Acolo au găsit-o şi pe contesa Nadnasy.“

(fragment din raportul Lordului Palatin)

Metodele contesei

În castelul Sárvár, Elisabeta devine din

ce în ce mai interesată de magia neagră de
feluritele moduri de tortură şi provocare a
durerii şi mortii, fiind încurajată şi chiar
învăţată de soţul ei. Printre abominabilele
torturi practicate, la loc de cinste era
ungerea trupului gol cu miere, legarea şi
lăsarea fetei pradă muştelor şi albinelor.
Iarna, turna apă rece pe corpul unei femei
pînă arăta ca o statuie de gheaţă.
Îşi ardea victimele cu fierul înroşit,
sărea pe ele rupîndu-le în bucăţi şi gustîndu-
le sîngele. Execuţia avea loc într-o cadă, în
sîngele scurs urma scena îmbăierii. Se spune
ca folosea un mecanism numit Iron Meiden
cu ajutorul căruia storcea sângele din
victimele ei.
Zidită în castel

Cu toate incercarile si stradaniile de a apara renumele unei aristocratii iubite, faptele contesei au fost
prea izbitoare si evidente ca sa poata fi tinute sub tacere. Au existat in jur de 600 de victime, servitoare, fete
umile, fete de taran, dar si fete nobile (610 conform jurnalului contesei, 650 conform altor surse). In ciuda
acuzatiilor de vrajitorie, crime si alte atrocitati, gratie pozitiei sale inalte din societate si pentru evitarea unui
scandal de proportii, contesa nu a fost nici decapitata, nici spanzurata, nici arsa pe rug. De fapt, Elizabeth
nici nu a participat la propriul proces.
Contesa a fost intemnitata pe viata in propriul castel si izolata in propria camera printr-un zid,
nepermitandu-i-se contactul cu nimeni. In august 1614, Elizabeth Bathory a fost gasita moarta in camera sa.
Avea 54 de ani.
Un personaj ,,de nînțeles”

Elizabeth Bathory a fost si mama, avand un baiat si

3 fete (alti 2 copii ai sai au murit la varsta infantila). Din
scrisorile cu valoare documentara datand din acea
perioada reiese ca Elizabeth se folosea frecvent de
puterea sa pentru a interveni in favoarea vaduvelor de
razboi din Ungaria aflate in pragul unei saracii cumplite.
Ceea ce o face cu adevarat cea mai interesanta si “de
neinteles” femeie din istorie este faptul ca era o femeie
frumoasa, talentata, extrem de inteligenta, instruita si
culta, o persoana care avea totul si… societatea acelei
vremi la picioare pentru a fi daca nu fericita, atunci cel
putin multumita.
 
Mit/legendă- Realitate

Istoria nu se bazeaza insa pe legende cusute cu fir de minciuna si povesti

de adormit copiii, are nevoie de fapte, dovezi, de realitate, de evenimente care
au avut loc in timp si fapt. Adevarul despre Elizabeth Bathory este poate chiar
mai ciudat si intrigant decat toate legendele, speculatiile si miturile populare
infioratoare care s-au nascut in jurul ei. Cu siguranta ca Elizabeth Bathory nu a
fost femeia vampir ce sugea sangele oamenilor si nici femeia canibal ce isi
potolea foame cu carne proaspata de om, poate ca inclinatiile sale sexuale sunt
incerte, poate ca practicile sale de magie si tehnicile cu care isi tortura victimele
sunt doar un mit, insa mai mult ca sigur ca in numele dorintelor sale a curs mai
mult sange decat i-a fost dat vreunei fiinte umane sa verse. Marturiile victimelor
care i-au supravietuit dovedesc acest lucru, cadavrele si ramasitele umane
mutilate gasite pe proprietatile din jurul castelului in care locuia contesa
reprezinta fara doar si poate o dovada imposibil de contestat.
 
 Concluzii

Nu există date exacte cu privire la momentele/întâmplările ce au determinat-o pe aceasta să devină un criminal în serie însă
putem conchide că una dintre cele mai importante aspecte ce a influiențat-o este mediul in care aceasta a crescut( plin de imagini
sadice și sexuale, exemple de tortură a supusilor de la castel la care se adaugă și cateva boli neurologice de care se presupune că
aceasta sufera- epilepsie, nervozitate, atacuri de panică).
Adevarul despre Elizabeth Bathory este poate chiar mai ciudat si intrigant decat toate legendele, speculatiile si miturile
populare infioratoare care s-au nascut in jurul ei. Contesa a fost una dintre cele mai crude, de temut si sangeroase personalitati
ale tuturor timpurilor si un criminal in serie atat de feroce cum rar se consemneaza in istorie.
Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Elisabeta_B%C3%A1thory
https://
www.historia.ro/sectiune/portret/articol/cat-de-sangeroasa-a-fost-de-fa
pt-elisabeta-bathory
https://cluj.com/articole/ana-bathory/