1) Prezentarea serviciului și a țării

1.1 Prezentarea succintă a serviciului

Restaurantul ales se numește

Mahala. Acesta este situat pe Calea
Rahovei 147-153, București. Acest
restaurant este deținut de către
domnul Petru Sorin Cucu, unul
dintre cei mai pricepuți bucătari din
România. Pentru dumnealui,
gastronomia este un mod de viață,
iar pasiunea sa pentru gătit nu
cunoaște limite. Designul primitor
al restaurantului asigură o atmosferă relaxată, dar intimă și gusturi reînoite ale bucătăriei
românești. Restaurantul Mahala a fost inagurat pe 1 septembrie 2015.

1.2 Prezentarea pe scurt a țării

Am ales să studiem oportunitatea deschiderii acestui restaurant în Franța. Francezii sunt

deschiși către gastronomia contemporană, mereu deschiși către nou. Un alt motiv a
reprezentat, comunitățile românești din Franța. În anul 2016 în franța erau prezenți 300 000 de
români1. De asemenea în primele 11 luni ale anului 2018, România a fost vizitată de 2,6
milioane de turiști străini, în creştere cu 7,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cei mai
mulți turişti străini au provenit din Germania (311.900), Israel (255.000), Italia (224.700),
Franţa (161.700) şi SUA (157.400). 2 Toate aceste motive ne-au determinat să alegem Franța.

1.3 Servicii similare comercializate pe acea piață

1.3.1 Servicii locale

Conform Ziarului Financiar, piața restaurantelor s-a dublat în perioada 2008. Aceasta
ajungând până la 8,5 mld. lei în anul 2016. Această creștere a fost susținută pe de o parte de
reducerea cotei de TVA, iar pe de altă parte de creșterea puterii de cumpărare si a turismului
în România. Conform aceleași surse, avansul pieței de restaurante a fost susținut atât de
expansiunea jucătorilor mari - locali şi internaţionali -, dar şi de apariţia de nume noi. Un

1
Marianne Rigaux (9 iunie 2016). „France-Roumanie, une relation qui se réchauffe”. Slate
2
https://paginiromanesti.ca/2019/01/04/romania-2-6-milioane-turisti-straini-ianuarie-noiembrie-2018
exemplu în acest sens este intrarea în 2017 în România a doi jucători mari din SUA - Taco
Bell şi Sbarro3.

Cătălin Mahu, un antreprenor din acest domeniu afirmă că „Piața restaurantelor este
una dintre cele mai importante, ca dimensiune, din România. Acesta arată că, potrivit
statisticilor, România are in jur de 30.000 de restaurante. Făcând un calcul simplu, cu o medie
de 5 angajați pe restaurant, înseamnă ca industria angrenează, în total, 150.000 de angajati. 4
Cu toate acestea, mai este de adăugat faptul că peste două treimi (67%) din valoarea totală a
pieţei din România a fost deţinută, în anul 2017, de Bucureşti, cu 4,89 miliarde de lei, reiese
dintr-un studiu de specialitate realizat de către Hospitality Culture Institute.
Printre cele mai renumite restaurante din București în funcție de specificul acestora
conform sitelui Restocracy, un site de evaluare şi clasificare a restaurantelor.
 Cea mai bună bucătărie franţuzească din Bucureşti 2017 – Le Bistrot Francais
 Cea mai bună bucătărie japoneză din Bucureşti 2017 – Benihana
 Cea mai bună bucătărie românească din Bucureşti 2017 – Zexe
 Cea mai bună bucătărie internaţională din Bucureşti 2017 – Joseph
 Cea mai bună bucătărie italiană fină din Bucureşti 2017 – Poesia
 Cea mai bună bucătărie libaneză din Bucureşti 2017 – Piccolo Mondo
 Cea mai bună bucătărie chinezească din Bucureşti 2017 – Zen Garden
 Cea mai bună bucătărie grecească din Bucureşti 2017 – Amvrosia
 Cea mai bună bucătărie urbană din Bucureşti 2017 – MA Bistro
 Cel mai bun sushi bar din Bucureşti 2017 – Ginger Sushi Bar & Lounge
 Cel mai bun steakhouse din Bucureşti 2017 – JW Steakhouse
 Cel mai bun restaurant de peşte din Bucuresti 2017 – Mesogios
1.3.2 Servicii străine

Piața din Europa de Vest a fost evaluată la 427 de miliarde de euro în anul 2016, iar
piața est-europeană la 45,6 miliarde de euro. Două dintre cele mai mari piețe din industria
alimentară și a băuturilor se află în Marea Britanie și Franța, unde în 2015 întreprinderile au
obținut venituri de 87,8 miliarde de euro și, respectiv, 63,2 miliarde de euro. 5 Piaţa

3
https://www.zf.ro/companii/piata-restaurantelor-s-a-dublat-in-ultimii-opt-ani-la-8-5-mld-lei-16834760
accesat pe date de 03.04.2019
4
https://www.wall-street.ro/special/wall-street-360/180349/piata-restaurantelor-din-romania-o-forta-de-30-
000-de-unitati-cum-vede-industria-proprietarul-la-mama.html
5
https://www.statista.com/topics/3966/restaurants-and-food-services-in-europe/
românească de restaurante este în continuare dominată de trei lanţuri internaţionale -
McDonald’s, KFC şi Pizza Hut.
Printre cele mai renumite restaurante din Franța se află:
 Au Cerf
 Maison Kammerzell
 Le Chapon Fin
 Auberge du Cheval Blanc
 Le Pré aux Clercs

2) Mediul de marketing internațional

2.1 Mediul economic

Acesta cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențează capaciatatea de a

concura în domeniul său de activitate, dar și posibilitatea și disponibilitatea consumatorilor de
a cumpăra diverse bunuri și servicii. Factorii economici care influențează piața restaurantelor
din Franța sunt:
 Conform unui comunicat oficial dat publicității de INSEE, institutul național de
statistică de la Paris, inflația sau indicele general al preturilor a crescut in cursul lunii martie
cu 3,5 procente fața de perioadă similară a anului trecut. În cazul alimentelor, inflația se ridică
la un nivel de 5,3%6.
 Un alt factor ce influențează
mediul de afaceri îl reprezintă rata
șomajului. În luna ianuarie 2019, rata
șomajului era de aproximativ 8,8%7
comparativ cu România, unde rata
somajului se situiază la 3,9% conform
Eorostat.
 Creșterea Parității puterii de
cumpărare (PPC) reprezintă un al factor
ce influențează piața. În Franța PPC față
de media UE este de 107%. A se vedea
figura alăturată.

6
Author: Mugur Isarescu | Sursa: Standard.ro | Publicat: 15.04.2008, 21:00
7
Sursele includ: Eurostat, Bureau of Labor Statistics
2.2 Mediul cultural
 Gastronomia franceză este asemănătoare cu cea românească. Conform unui studiu
realizat de Dalia Reserch, în 2017, francezii preferă mâncarea locală în proporție de
25%. De asemenea nu este de neglijat mâncarea asiatică. Francezii nu sunt sceptici
atunci când vine vorba să încerce ceva nou, din gastronomia altei țări. A se vedea
figura de mai jos.

2.3 Mediul politic

 În Franța există un mediu politic stabil, în sensul că legislația în viguare nu se schimbă
într-o perioadă scurtă de timp. A se vedea graficul de mai jos
 France: Political stability index (-2.5 weak; 2.5 strong)
: For that indicator, The World Bank provides data for France from 1996 to 2017. The
average value for France during that period was 0.49 points with a minumum of -0.1 points
in 2016 and a maximum of 0.93 points in 2002. See the global rankings for that indicator or
use the country comparator to compare trends over time.
Sursa: https://www.theglobaleconomy.com/France/wb_political_stability/

2.4 Mediul legal

 Dacă meniul restaurantului nu este complet vegetarian și include orice aliment făcut
din carne sau pește, trebuie declarată activitatea la Departamentul de Coeziune Socilaă
și protecția Populațiilor (DDCSPP)
 Este necesar organizarea unui control de securitate, acesta se realizează prin
intermediul primăriei. Acest control presupune inspecții de la pompieri, poliție și de la
conducerea generală
 Dacă doriți muzică în barul sau restaurantul dvs., fie live, fie înregistrată, veți avea
nevoie de o licență separată de la SACEM, care acoperă drepturile de autor ale
artistului. Taxele variază în funcție de orele de deschidere și dacă acestea sunt
sezoniere, tipul de licență de băuturi pe care o aveți, numărul de personal și tarifele
dvs.
 Programul de lucru (care trebuie să fie aprobat de prefectură - poliția)
 Existența diferitelo tipuri de licențe de alcool disponibile care trebuiesc achiziționate.
Prețul acestora pote varia de la 10.000 € la 20.000 €
  În cazul în care restaurantul dvs. va vinde alcool, va trebui, de asemenea, să faceți un
curs de formare de bază care să acopere aspecte precum pericolul consumului excesiv
și legile împotriva vânzării de alcool către minori.

3) Cercetarea Calitativă
3.1 Problema de cercetare, scop și obiective
3.2 Metodologie
3.3 Rezultatele cercetării
4) Propuneri