Seminar 2

Schimbul de energie sub formă de lucru mecanic

Lucrul mecanic este forma sub care se realizează schimbul de energie între un sistem
termodinamic şi mediul său ambiant, sau între corpuri, în cadrul unei interacţiuni mecanice.

Lucrul mecanic primit din exterior se

Lced >0 consideră negativ Lprim  0 în timp ce lucrul
Lprim <0 Sistem
mecanic cedat (produs) se consideră pozitiv
Lced  0
Forme ale lucrului mecanic
In funcţie de tipul interacţiunii, respectiv a sistemului termodinamic se pot deosebi
mai multe forme ale lucrului mecanic
a) Lucrul mecanic de proces (de deformaţie volumică)- L
Este caracteristic pentru sistemele închise, care schimbă cu exteriorul energie sub
formă de lucru mecanic prin modificarea volumului datorită deplasării graniţei.
Se consideră ca model pentru sistemul închis un gaz închis în interiorul unui cilindru
cu ajutorul unui piston mobil. Dacă pistonul se deplasează
A pe distanţa infinit mică dx, forţa de presiune Fp  p A va
executa lucrul mecanic elementar
Fp L  Fp dx  p A dx
p
δL sau deoarece p A  dV rezultă expresia lucrului mecanic
dx elementar: L  p dV . Pentru cantitatea de 1 kg,
lucrul mecanic se exprimă δl  p  dv unde v [m3/kg] este
volumul specific.
Într-o transformare finită a unui sistem, lucrul mecanic schimbat cu mediul exterior
2 2
între starea iniţială 1 şi cea finală 2 este L12   δL   p  dV [ J ] pentru întreg sistemul, sau
1 1
2 2
l12   δl   p  dv [ J/kg ] pentru unitatea de masă (1 kg).
1 1

b) Lucrul mecanic de deplasare (de dislocare) - Ld

Este caracteristic proceselor de curgere la presiune constantă, prin conducte de
secţiune constantă şi are semnificaţia energiei mecanice necesare pentru a deplasa un volum
de fluid dintr-o poziţie ocupată la un moment dat,
A în poziţia imediat următoare.
Fp Forţa de presiune Fp  p A se deplasează
p V
Ld pe distanţa x executând lucrul mecanic
A Ld  Fp dx  p A x  pV [J] pentru a deplasa
Fp volumul V de fluid. Pentru 1 kg de fluid, lucrul
p V mecanic de deplasare este ld  p v [J/kg], v
Ld
[m3/kg] fiind volumul specific.
x x

1
 c) Lucrul mecanic tehnic - Lt
Este caracteristic sistemelor deschise şi reprezintă lucrul mecanic schimbat de către un
sistem deschis (o maşină termică) cu mediul exterior prin intermediul unui element mobil al
graniţei (arbore), determinând puterea mecanică P produsă sau consumată de către sistem.
Conservarea energiei mecanice:
m, p1, V1 1 L12  Ld1  Ld 2  Lt12
în care:
Ld1   p1 V1 ; Ld 2  p2 V2
Ld1 2
Lt12 P
m [kg/s] L12   p dV
1
Rezultă:
L12 2
Lt12   p dV   p 2V2  p1V1  
1
Ld2 2 2
  p dV   d pV 
m, p2, V2
2 1 1
2
Lt12    V d p [J]
1
2
sau pentru 1 kg: lt12    v dp [J/kg]
1

Dacă m [kg/s] este debitul masic al agentului de lucru: P  m lt12 [W]

Aplicaţii
Aplicaţia 1. Într-un cilindru, care are diametrul d  100 mm, pistonul închide iniţial
volumul V1  1 litru dintr-un gaz, la presiunea p1  1 bar şi temperatura t1  20 oC. Să se
calculeze lucrul mecanic, dacă pistonul se deplasează pe distanţa s  100 mm comprimând
gazul, procesul de desfăşurându-se după legea: a) p=const b) p V  const , c) pV n  const
unde n  1,3 ; d) pV n  const presiunea finală fiind p2  8 bar.

Rezolvare
Se observă mai întâi că cilindrul formează un sistem închis, astfel că lucrul mecanic
schimbat cu exteriorul este lucrul mecanic de deformație volumică (sau de proces).
Volumul final după deplasarea pistonului este:
d 2   0,12
V2  V1  V  V1  s  10 3   0,1  2,146  10 4 m3
4 4
a) p=const =p1
2
L12   p dV  p1 V2  V1   10 5  0,2146  1  10 3  78,54 J
1

const p1V1 p2V2

b) pV  const  p   
V V V
2 2
dV  V2  2,146  10 4
L12   p dV  const    5 3
 p1V1 ln    10  10  ln  153,9 J
1 1
V  V1  10 3

2
 const p1V1n p2V2n
c) pV n  const  p   
Vn Vn Vn
n 1, 3
V   10 3 
Presiunea finală: p 2  p1  1   1     7,394 bar
4 
 2
V  2,146  10 
2 2
dV p V  p2V2 1  1  7,394  0,2146
L12   p dV  const  n  1 1   10 5  10 3  195,6 J
1 1 V n  1 1 ,3  1
const p1V1n p2V2n
c) pV n  const  p   
Vn Vn Vn
p  8
ln  2  ln  
Din ecuaţia p1V1n  p2V2n rezultă : n      1   1,351
p1
V   1 
ln  1  ln  
 2
V  0, 2146 

2 2
dV p V  p 2V2 1  1  8  0,2146
L12   p dV  const   1 1   10 5  10 3  204,2
1 1 V
n
n 1 1,351  1

Aplicaţia 2. O turbină este alimentată cu un debit m   5 kg/s gaze având presiunea

p1  10 bar şi densitatea 1  3,2 kg/m . Gazele se destind în turbină până la presiunea
3

p2  1 bar după legea p v n  const , unde n  1,4 Să se calculeze puterea turbinei.

Rezolvare.
Se poate observa că turbina poate fi considerată ca un sistem termodinamic deschis și
ca urmare, lucrul mecanic la arborele mașinii este lucrul mecanic tehnic și se va calcula
pentru 1 kg de agent (lucrul mecanic specific). Densitatea și volumul specific sunt marimi
1 1
inverse, astfel ca volumul specific al gazelor la intrare este: v1    0,3125 m3/kg iar
1 3,2
la ieşire, din legea care guvernează procesul este:
1 1
 p n  10  1, 4
v2  v1  1   0,3125     1,618 m3/kg
 p2  1
Exprimând volumul specific din legea procesului
1 1 1
 const  n p1n v1 p 2n v2
pv n  const  v     1  1
 p  n
p pn
și înlocuind în integrala care exprimă lucrul mecanic tehnic se obține:
2 2
lt12    v dp  const  1 
dp n
 p1v1  p2 v2  
1 1
n  1
pn

 10  0,3125  1  1,618  10 5  5,275  10 5 J/kg

1,4

1,4  1
rezultând puterea mașinii:
Pm  lt12  5  5,275  105  2,64  10 6 W (2,64 MW)

3
 Aplicaţia 3. O pompă trage debitul de apă V  50 l/min., dintr-un puţ, de la
adâncimea z1  5 m şi o trimite într-un rezervor aflat la înălţimea z 2  10 m, manometrul
acestuia indicând presiunea pm  5 bar. La aspirația pompei temperatura apei este t1  15 oC.
a) lucrul mecanic specific de pompare şi puterea pompei dacă randamentul
pompei este ηP'=0,8;
b) entalpiile apei la intrare şi ieşire din pompă şi variaţia temperaturii apei.
Apa se consideră fluid incompresibil cu   1000 kg/m3 şi c  4,18 kJ/kg·K

Rezolvare
a) Presiunea la aspiraţia pompei, ținând seama de presiunea coloanei de apă z1 este:
p1  pa   g z1
Presiunea la refularea pompei ținând seama și de presiunea coloanei de apă z2 este:
p2  pm  pa   g z 2
Lucrul mecanic specific de pompare este lucrul mecanic tehnic, pompa putând fi
considerată sistem deschis:
2 2
p  p2 p   g z1  z 2 
lt12    v dp  v  dp  1  m 
1 1
 
5  10 5  10 3  9,81  5  10
  647,15 J/kg
10 3
Debitul masic se exprimă:

V  50  10 3  10 3
m    0,833 kg/s
60 60
Rezultă:
m lt12 0,833  647,15
P   674,1 W
P 0,8

b) Apa fiind considerată fluid

incompresibil, entalpia este funcție
exclusivă de temperatură și ecuația calorică
de stare are forma
h  c  t [kJ/kg]
rezultând:
h1  c  t1  4,185  15  62,78 kJ/kg
Pompa fiind un sistem termodinamic
deschis, neglijând schimbul de căldură cu exteriorul, rezultă conform principiului întâi al
termodinamicii (conservarea energiei):
l  0,647
h2  h1  t12  62,78   63,59 kJ/kg
P 0,8
Variația temperaturii apei rezultă din ecuația calorică de stare:
h  h1 63,59  62,78
t  2   0,2 oC
c 4,185
Acest rezultat arată că procesul de creștere al presiunii într-o pompă este practic
izotermic.