Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

Referat Utilizarea Energiei Apelor

Three Georges Dam

Autor: Bărbuliceanu Iuliana Elena

Grupa 2203 C

Cadru didactic îndrumător: Conf. dr. ing. Liana Vuță

București
Mai 2019
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

INTRODUCERE
Scurt istoric

CAPITOLUL I
Aspecte generale
1.1.Capacitatile de navigatie

CAPITOLUL II
Influentele barajului asupra mediului

2.1. Impactul pozitiv al barajului cu trei chei

2.1.1. Emisiile
2.1.2.Inundatii, agricultura, industrie

2.2. Impactul negativ al barajului trei chei

2.2.1. Baraje în amonte
2.2.2. Cutremure şi alunecări de teren

BIBLIOGRAFIE

2
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

INTRODUCERE
1. Scurt istoric
Barajul celor trei defileuri (Three
Gorges Dam) se înalţă la 185 de metri
deasupra văii fluviului Yangtze, în
provincia Hubei, are o lungime de 2,2
kilometri, iar fiecare dintre cele 26 de
turbine ale sale are capacitatea de a
genera 800 de megawatti (18.000 de MW
total). Pe lângă producerea de energie
electrică, barajul a triplat capacitatea de transport a fluviului Yangtze.
Three Gorges Dam, este cel de-al treilea baraj de pe râul Yagtze și totodată cea mai
mare hidrocentrală din lume. Mai mult de 102,6 milioane de metri cubi de pământ au fost
îndepărtați pentru a face loc celor 27,2 milioane de metri cubi de beton și 463.000 de tone de
oțel, suficient pentru a construi 63 de turnuri Eiffel. Hidrocentrală a costat statul chinez 22,5
miliarde de dolari, iar pentru realizarea sa au fost strămutați circa 1,3 milioane de oameni.
Ideea barajului Trei Defileuri a fost inițial propusă de Dr. Sun Yat-Sen, pionierul Republicii
Chineze, în 1919. În articolul său, intitulat "Un plan pentru dezvoltarea industriei", Sun Yat-
Sen menționează posibilitatea împiedicând râul Yangtze să ajute la controlul inundațiilor și la
producerea energiei electrice.
Planificarea constructiei
O lucrare de asemenea anvergură a implicat escavari de pământ și rocă în cantități de
peste 100 mil de m3 , taluzari de cca 32 mil m3, placări cu beton de cca 28 mil.m3, betonări
armate de 463000 de tone si construcții metalice conținând 256000 tone. Dezvoltarea
lucrarilor pentru realizarea complexului energetic TGP au implicat devieri a multor cursuri de
râu, blocări ale unor cursuri principale facute cu baraje temporare, si o serie de alte lucrari
speciale.
Acestea au fost realizate în trei stagii principale ale constructiei, etapizate astfel:

a) pregatirea si primul stagiu al constructiei -5 ani(1993-1997);

3
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

b) al doilea stagiu – 6 ani (1998-2003);

c) al treilea stagiu – 6 ani (2004-2009).

În felul acesta, durata totală a construcției a fost de 17 ani. Cursul principal al fluviului
a fost închis în 1997, prima turbină a fost pusa in functiune în 2003, iar întregul complex a
fost definitivat în 2009. Realizarea inginereasca propriuzisă a complexului hidroenergetic si a
imensei centrale hidroelectrice pot fi considerate notabile si in multe privințe printre cele mai
grandioase pe plan mondial.
Cercetarile prealabile si studiile de fundamentare ale soluțiilor adoptate, analizele de
hidraulicitate multianuala și complexitatea soluților alternative analizate sunt factori ce fac din
proiectul TGP o realizare de excepție. Acest lucru rezultă și din comparația cu alte lucrări
similare existente în lume.
În 1944, un expert american de baraj, numit J.L Savage, a fost invitat să efectueze
cercetări pe teren cu privire la posibile locații pentru proiect. Doi ani mai târziu, Republica
China a semnat un contract cu Biroul de Recuperare al SUA pentru proiectarea barajului. Mai
mult de 50 de tehnicieni chinezi au fost apoi trimiși în Statele Unite pentru a studia și a
participa la procesul de creare. Cu toate acestea, proiectul a fost abandonat în curând din
cauza războiului civil chinez care a urmat celui de-al doilea război mondial.

Discuțiile asupra barajului Trei Defileuri au reapărut în 1953 din cauza inundațiilor
continue care au avut loc pe Yangtze în acel an, ucigând peste 30.000 de persoane. Un an mai
târziu, faza de planificare a început încă odată, de această dată sub colaborarea experților
sovietici. După doi ani de dezbateri politice asupra mărimii barajului, proiectul a fost în cele
4
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

din urmă aprobat de Partidul Comunist. Din nefericire, planurile de construcție au fost încă o
dată întrerupte, de această dată de campaniile politice dezastruoase ale "Marelui Leap
Forward" și ale "Revoluției Culturale Proletariene".

Reformele pieței introduse de Deng Xiaoping în 1979 au subliniat necesitatea de a

produce mai multă energie electrică pentru creșterea economică. Cu aprobarea noului lider,
locația barajului Three Gorges a fost apoi determinată oficial, pentru a fi localizată la
Sandouping, un oraș din districtul Yiling din prefectura Yichang, în provincia Hubei. În cele
din urmă, la 14 decembrie 1994, la 75 de ani de la început, a început în sfârșit construcția
barajului Three Gorges.
Barajul a fost operațional până în 2009, dar ajustările continue și proiectele
suplimentare sunt în curs de desfășurare.

5
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

Capitolul 1
Aspecte generale

Cel de-al treilea defileu al Chinei este cel mai mare baraj hidroelectric din lume bazat
pe capacitatea de generare. Are o lățime de 1,3 mile, are o înălțime de 185 m și are un
rezervor care se întinde pe 405 de kilometri pătrați. Rezervorul ajută la controlul inundațiilor
pe bazinul râului Yangtze și permite transportatorilor de 10.000 de tone de ocean să navigheze
în interiorul Chinei în șase luni din an. Turbinele principale ale barajului sunt capabile să
genereze electricitate la fel ca 18 centrale nucleare și sunt construite astfel încât să reziste la
un cutremur de magnitudine de 7,0 grade.

Barajul celor chei este cea mai mare stație de putere în termenii de capacitate instalată
(20300 MW), dar este a doua dupa parajul Itaipu în ceea ce privește generarea de electricitate
anuală. De notat este c potențialul hidroelectric al României este de 15000 MW ( dintre care
numai 40% valorificați).
Construcția corpului barajului a fost finalizată în 2006 cu excepția unei instalații de
ridicare a navelor. Componentele inițial planificate ale proiectului au fost finalizate la 30.oct.
2008, cand 26 de turbine în instalația de țărm au început operațiunea comerciala. Fiecare
turbină au capacitate de 2700 MW, iar alte 6 turbine suplimentare sunt instalate în subteranul
centralei.
Cuplarea a celor 32 de turbine cu 2 generatoare mai mici (50 MW fiecare) care sunt
folosite pentru funcționarea barajului în sine, duce la o capacitate electrică care va ajunge la
22500 MW.

6
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

Pe lângă producerea de energie electrică, barajul crește capacitatea de a transporta

fluviului Yangtze și reduce potențialul de inundații în aval prin furnizarea de spațiu de
depozitare a inundațiilor.
Este un produs gigantic, de tip gravitational, din beton armat, avand grupurile
hidroelectrice amplasate de partea stanga si de partea dreapta a zonei deversoare, calea de
navigatie ramanandin partea stanga, iar camerele de comanda fiind plasatein aval de baraj.
Lungimea totala a axei barajului este de 2309,5 m, iarinaltimea la varf de 185 m. Deversorul,
situatin mijlocul cursului principal al fluviului, este de 483 m. La baza barajului sunt 23 de
orificii, fiecare cu suprafata de 7x9 m, situate la nivelul de 90 m d.l.n.m. Latimea neta a
portilor de scurgere de suprafata ale barajului deversor este de 8m, iar pragul acestora se
situeaza lainaltimea de 158 m.in partea inferioara a deversorului se afla un obstacol pentru
disipare. De ambele parti ale deversorului se situeaza cele doua sectiuni de admisie a apei
pentru centrala. Posibilitatea maxima de descarcare este de 102500 m3/sec la nivelul de 180,4
m al bazinului de acumulare, proiectul fiind astfel capabil sa descarce maximum posibil al
debitului .
De o parte si de alta a deversorului sunt plasate cele doua hidrocentrale. Cea din
stanga are 643,7 m lungime si 14 grupuri hidrogeneratoare, iar cea din dreapta are 584,2 m
lungime si 12 grupuri hidrogeneratoare. Cele 26 de turbine sunt de tip Francis, fiecare avand
cate 700 MW, totalizand 18200 MW si producand 84,7 TWh anual. Energia produsa se
evacueaza prin 15 linii de transport de 500 kV c.a. spre centrul Chinei si orasul Chongquing si
+/- 500kV c.c. spre estul tarii. In partea dreapta a barajului, in zona celor 12 grupuri exista
spatiu de rezerva pentru inca 6 grupuri hidrogeneratoare, totalizand 4200 MW. Cu ele,
capacitatea totala a centralei de pe fluviu va fi de 22400 MW, egala cu intreaga capacitate
instalata a sistemului energetic romanesc.

1.1.Capacitatile de navigatie

Structura permanenta de navigație constă într-o ecluza și o macara. Capacitatea anuala

de navigație, pentru un sens de transport este de 50 mil tone. Ecluza are o schema de tipul
„cale dubla” în cinci trepte, fiecare camera avand dimensiunile de 280x34 m si 5 m
adancimea apei, permitand trecerea unei barje de 10000 tone. Elevatorul este proiectat ca o
macara într-o singura treapta, avand un container cu dimensiunile de 180x18x3,5 m, capabila
sa ridice o greutate de 3000 tone, incluzand nave si pasageri concomitent. Temporar, in
7
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

perioada santierului, functiona o ecluza cu dimensiunile de 240x24x4 m.

Capitolul 2
Influențele barajului asupra mediului

2.1. Impactul pozitiv al barajului cu trei chei

2.1.1. Emisiile

Potrivit Comisiei Nationale de Dezvoltare si Reforma din China, 366 de grame de

cărbune ar putea produce 1 kWh de energie electrică în cursul anului 2006. La putere maximă,
Barajul celor 3 Depresiuni reduce consumul de cărbune până la 31 milioane de tone pe an,
evitându-se emiterea a 100 milioane de tone de gaze cu efect de seră ,milioane de tone de
praf, un milion de tone de dioxid de sulf , 370.000 de tone de oxid de azot , 10.000 de tone de
monoxid de carbon , precum şi o cantitate semnificativa de mercur .Hidrocentralele
economiseşte energia necesară pentru a mina, a spala, şi transporta cărbune din nordul Chinei.
Din 2003 până în 2007, producţia de energie electrică a însumat că de 84 de milioane de tone
de cărbune standard, reducand dioxidul de carbon cu 190 milioane de tone, dioxid de sulf cu
2.29 milioane de tone, şi oxizi de azot cu 980000 de tone. Barajul a crescut capacitatea de
barja a fluviului de şase ori, reducerea de dioxid de carbon fiind de 630 de mii de tone. Între
2004 şi 2007 un total de 198 de milioane de tone de mărfuri au trecut prin elcuza barajului.
Comparand cu utilizarea de camioane, slepurile reduc emisiile de dioxid de carbon cu zece
milioane de tone şi a redus costurile cu 25%.

2.1.2.Inundatii, agricultura, industrie

O funcţie importantă a barajului este de a controla inundaţiile, care este o problemă

majoră pentru natura sezoniera a Yangtze-ului. Milioane de oameni trăiesc în aval de baraj, cu
multe oraşe mari, importante cum ar fi Wuhan , Nanjing şi Shanghai situate adiacent la râu. O
multime de terenurile agricole şi cea mai importantă zonă industrială a Chinei sunt construite
lângă râu. Capacitatea rezervorului de stocare de inundaţii este de 22 kilometri cubi (18
milioane acri). Această capacitate va reduce frecvenţa de inundaţii majore în aval de la o dată
la zece ani la o dată la 100 de ani. Barajul este de aşteptat a minimiza efectul chiar şi a unei
"super" de inundaţii. În anul 1954 râul a inundate 193,000 km patrati provocând moartea a
33,169 de persoane şi forţând 18,884,000 oameni să se mute. A fost coperit de inundaţii,
8
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

Wuhan, un oraş de opt milioane de oameni pentru un timp de peste trei luni, şi Căile Ferate
Jingguang au fost scoase din serviciu pentru mai mult de 100 de zile. Barajul ar putea devia
numai apă de mai sus de Chenglingji, lăsând 30-40 km cubi de apa să fie deviate. În 1998, o
inundaţie, în aceeaşi zonă cauzeaza miliarde de dolari de daune; 2,039 km patrati de terenuri
agricole au fost inundate. Afectate de inundaţii au fost 2,3 milioane de persoane, provocând
moartea a 1526. La începutul lunii august 2009, cele mai mari inundaţii din ultimii cinci ani a
trecut prin situl barajului. Barajul a limitat debitul de apă la mai puţin de 40.000 de metri cubi
si pe de altă parte, creşte nivelul apei în amonte de la 145.13 metri, la 1 august 2009, la
152.88 la 08 august 2009. 4.27 km cubi de apa din inundaţii au fost capturaţi şi debitului
râului a fost redus cu pana la 15.000 de metri cubi pe secundă. Barajul is evacueaza rezervorul
in timpul sezonului uscat între decembrie şi martie în fiecare an.Acest lucru creşte rata de
curgere a râului în aval, şi asigură apă potabilă pentru utilizare agricole şi industriale. De
asemenea, îmbunătăţeşte condiţiile de transport maritim. Nivelul apei în amonte scade de la
175 m la 145 m,pregătirea pentru sezonul ploios. Apa, de asemenea, este folosita în aval de
barajul Gezhouba. Având în vedere că de la umplere a rezervorului în anul 2003, Barajul celor
3 Depresiuni a furnizat un plus de 11 km cubi de apă proaspătă oraşelor din aval şi a fermelor
in timpul sezonului uscat. În timpul inundaţiilor din China de Sud anul 2010 , în luna iulie,
intrarile de la Barajul celor Trei Defilee a atins un maxim de 70.000 m cubi / s, peste cel din
timpul inundatiilor din 1989 . Rezervorul barajului a crescut cu aproape 3 m in 24 de ore şi a
redus ieşirile la 40.000 m cubi/ s din evacuări în aval, atenuând în mod eficient un impact
semnificativ pe cursul mijlociu si inferior.

2.2. Impactul negativ al barajului trei chei

Printre efectele barajului se numără calitatea apei degradate, dezavantaje asupra faunei
sălbatice, şi prabusirea potenţiala a malulilor fluviului. În prezent, calitatea apei în amontele
Yangtzeului se înrăutăţeşte lent, din cauza prevenirii dispersiei de poluanti al barajului;
dezvoltarea algelor a crescut progresiv de la construcţia barajului, şi eroziunea solului a
crescut, provocând prăbuşiri malurilor şi alunecări de teren. Raportul ce detaliază acest lucru a
fost lansat oficial în septembrie 2007.Inalţi funcţionari a guvernul chinez şi savanţi au declarat
că barajul ar putea provoca un "dezastru imens ... în cazul în care măsuri nu sunt luate
prompt."Acesti oameni au aparat anterior proiectul Barajului Celor 3 Chei. Cu toate acestea,
ambasada chineză din Statele Unite a promovat cu fermitate proiectul.Xinhua News Agency ,

9
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

de asemenea, a raportat faptul că zeci de miliarde de yuani au fost cheltuite pentru a preveni
poluarea şi catastrofe geologice prin plantarea de copaci , măsuri pentru a menţine
biodiversitatea , închiderea a 1500 de firme poluante industriale şi întreprinderile miniere şi
construirea de canalizare şi a 70 de staţii de tratare a deşeurilor, care toate "progresează bine".
Din cele 3.000-4.000 de cocori Siberieni pe cale de disparitie , un număr mare petrece
în prezent iarna în zonele umede, care vor fi distruse de barajul Three Gorges.Barajul a
contribuit la dispariţia funcţională a delfinilor Baiji de apă dulce din Yangtze. Deşi a fost
aproape de acest nivel chiar de la începerea construcţiei, barajul a scăzut în continuare
habitatul său şi a crescut numărul navelor, care sunt printre factorii care cauzează ceea ce va fi
dispariţia acestora.
În plus, populaţiile de sturioni Yangtze sunt garantate a fi "afectat negativ" de baraj.
Barajul Trei Pasuri afectează negativ viaţa sălbatică a zonei prin modificarea habitatelor.
Îngrijorare cu privire la impactul potenţial asupra mediului al barajului precedeaza cu
mult aprobarea Congresului National Popular pentru acest proiect.Această regiune a fost mult
timp cunoscut pentru biodiversitatea sa bogată. Acesta este casa la 6388 de specii de plante,
care aparţin la 238 familii şi 1508 genurile. Dintre aceste specii de plante, 57% sunt pe cale de
dispariţie. Aceste specii rare sunt, de asemenea, folosite ca ingrediente în medicamente
tradiţionale chinezeşti.Deja, procentul de zona împădurită în regiunea înconjurătoare .
Barajului celor Trei Depresiuni a scăzut de la douazeci de procente în 1950 la mai
puţin de zece la sută începând cu 2002,care afectează negatic toate vietuiroarele. Regiunea
oferă, de asemenea, habitat pentru sute de specii de pesti de apă dulce şi animale terestre.
Pestii de apă dulce sunt în special afectati de baraje datorită modificărilor în temperatura apei
şi a regimului de curgere. Multi peşti sunt răniti în lamele turbinei de hidrocentrale, de
asemenea. Acest lucru este deosebit de dăunătoare pentru ecosistemul din regiune, deoarece
bazinul Yangtze River este acasa, la 361 de specii de peşti şi se raporteaza la 27% la sută din
toate speciile pe cale de dispariţie de peşti de apă dulce din China. Si alte specii acvatice sunt
in pericol cum ar fi rarii delfini de apa dulce.
Din iunie 2008, China a mutat 1,240,000 locuitori,aproximativ 1,5% din populaţia
provinciei Hubei . Aproximativ 140,000 de locuitori au fost mutati in alte provincii.
Transferul a fost finalizat la 22 iulie 2008.Unele rapoarte din 2007 au susţinut că oraşul
Chongquing va încuraja alte patru milioane de persoane să se îndepărteze de la baraju spre
zona metropolitană Chongqing pana in anul 2020. Cu toate acestea, oficialii a explica că
mutarea se datorează urbanizare, mai degrabă decât barajului.
10
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

Se pare ca un numar de fonduri trimis la administratia locala a dispărut lasand peste

13.000 de fermieri fara compensatii.
2.2.1. Baraje în amonte

Pentru a maximiza capacitatea Barajului celor 3 Chei se vor construi în amontele

râului înainte de Yibin o serie de baraje în avalul râului Jinsha, un afluent al Yangtzeului,
incluzând barajele Wudongde, Baihetan, Xiluodu și Xiangjiaba. Capacitatea totala a acestor 4
baraje va fi de 38.500 MW. Inca alte 8 baraje sunt in mijlocul raului si alte 8 in amontele
acestuia.

2.2.2. Cutremure şi alunecări de teren

Cutremure care induc vibratii a terenului cuplate cu greutatea imensa de apa a

rezervorului ar putea să afecteze grav faţa în amonte a barajulEroziunea în rezervor, indusă de
nivelul apei în creştere, cauzeaza frecvent alunecari majore de teren care au condus la
tulburări vizibile în suprafaţă rezervorului, inclusiv două incidente in mai 2009 atunci când
undeva intre 20.000 si 50.000 de metri cubi de materialau fost aruncate în Cheile Wuxia
inundand râul Wu . De asemenea, în primele patru luni ale anului 2010,au fost de 97 alunecări
de teren importante. Eroziune şi sedimentare Două pericolele sunt identificate în mod unic cu
barajul. Unul dintre ele este faptul că previziunile de sedimentare nu sunt convenite, iar
celălalt este că barajul sta pe un placa seismica. La nivelurile actuale, 80% din terenul din
zona se confrunta cu eroziunea, depozitand aproximativ 40 milioane de tone.
Alte procese industriale, precum eliberarea substanțelor toxice în apă, compromit
biodiversitatea regiunii. Deoarece debitul de apă este încetinit din cauza acumulării
rezervorului, poluarea nu va fi diluată și spălată la mare în același mod ca și înainte de baraj.
În plus, prin umplerea rezervorului, au fost inundate mii de fabrici, mine, spitale, depozite de
gunoi și cimitire. Aceste instalații pot elibera ulterior anumite anumite toxine, cum ar fi
arsenic, sulfuri, cianuri și mercur, în sistemul de apă.
În ciuda faptului că a ajutat China să-și reducă emisiile de carbon în mod imens,
consecințele sociale și ecologice ale Barajului Trei Chei au făcut-o foarte nepopulară
comunității internaționale.

11
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.cunoastelumea.ro/puterea-apei-cum-arata-unele-dintre-cele-mai-
impresionante-hidrocentrale-din-lume/
2. https://www.capital.ro/cel-mai-mare-baraj-hidroelectric-din-lume-s-ar-putea-
dovedi-a-fi-o-mare-greseala-165164.html
3. https://ro.lifehackk.com/17-three-gorges-dam-1434411-7131
4. http://revista.infoelectronica.ro/articol-Proiectul_Trei_Defileuri-119.ie

12